533 matches
-
șuncă presată, 150 g smântână, 2 ouă, 100 g de cașcaval 115Se unge vasul cu unt și se presară cașcavalul ras. Peste cașcaval punem intercalat rondele de țelină fiartă, iar peste țelină punem șuncă tăiată cubulețe mici. Peste șuncă adăugăm pesmetul și deasupra punem smântâna bătută cu două ouă, sare, piper după gust. Dăm la cuptorul încins timp de 20 de minute. CARTOFI FRANȚUZEȘTI CU CÂRNĂCIORI 6 cartofi mari, fierți în coajă, 4 cârnăciori, 2 cepe, sare, piper, delikat, 3 ouă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de grâu, prin ou bătut cu piper, sare și biovegetal, apoi se prăjesc în ulei pe ambele părți. La fel se fac și buchețelele de conopidă fiartă în apă cu sare. DROB DE VINETE 1 kg vinete, 4 linguri de pesmet sau griș, 4 cepe tocate mărunt, 2 legături de verdeață tocată, 2-3 roșii pentru decor, 5 ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi se opăresc cu apă și sare, după care se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cubulețe, apoi se opăresc cu apă și sare, după care se lasă la scurs. Se toacă ceapa mărunt, apoi se separă gălbenușul de albuș, după care amestecăm vinetele tocate, ceapa tocată, verdeața tocată, gălbenușurile bătute cu sare, piper, Secretul Gustului, pesmetul și albușul bătut spumă. Punem compoziția în tavă emailată sau yena, unsă cu unt, și dăm la cuptor timp de o oră. Scoatem din cuptor, ungem compoziția cu ou pentru a se rumeni, decorăm cu felii de roșii și telemea
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
200 g lapte cu 3 linguri de făină, 5 ouă, cașcaval Se amestecă spaghetele scurse de apă, cu carnea călită împreună cu ceapa, mirodeniile, laptele cu făină și ouăle bătute spumă. Se unge un vas cu margarină și se tapetează cu pesmet sau făină, adăugăm compoziția, radem deasupra cașcaval și dăm la cuptor timp de treizeci de minute. Se servește cu salată de țelină, făcută dintr-o țelină rasă și ținută timp de 10 minute în apă cu sare de lămâie. Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
punem soia la înmuiat. Curățăm cartofii de coajă, îi spălăm, după care îi tăiem felii și îi prăjim puțin pe ambele părți. Vinetele le tăiem felii subțiri și le călim pe ambele părți. Într-o tavă tapetată cu ulei și pesmet, punem un pat din cartofi și vinete, peste care adăugăm soia scursă de apă și călită puțin în ulei cu trei căței de usturoi. Peste soia, punem iar cartofi, vinete, ciuperci tăiate felii, roșii felii și ceapă tăiată. Punem să
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
apoi punem deasupra verdeață și 100 ml de vin și dăm la cuptor. PAPANAȘI DE MĂMĂLIGĂ 1,5 l lapte, 500 g mălai, o linguriță de sare, o lingură de unt, 400 g brânză de burduf sau cașcaval ras, 2ouă, pesmet, ulei pentru prăjit Se prepară o mămăligă din lapte, mălai și sare. După ce a fiert, se amestecă cu brânza, untul, ouăle, apoi luăm cu lingura, facem formă de papanaș turtit, dăm prin pesmet și punem la prăjit în ulei. Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
brânză de burduf sau cașcaval ras, 2ouă, pesmet, ulei pentru prăjit Se prepară o mămăligă din lapte, mălai și sare. După ce a fiert, se amestecă cu brânza, untul, ouăle, apoi luăm cu lingura, facem formă de papanaș turtit, dăm prin pesmet și punem la prăjit în ulei. Se servesc cu smântână. PENE SICILIENE 300 gr. de paste care se fierb în apă cu sare timp de opt minute, trei linguri de ulei de măsline, sare, piper, după gust, 300 gr. de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Din 300 gr. de telemea rasă, 300 gr. de brânză de vaci, două ouă, piper și mărar tocat facem o pastă omogenă cu care umplem ardeii. Ardeii umpluți se dau prin făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet, după care se prăjesc ca șnițelele. Se servesc cu smântână pe deasupra. TARTĂ CU SPANAC 2 cepe tocate și călite în 70 g unt, 500 g spanac fiert în apă cu sare, apoi scurs și tocat Amestecăm ceapa călită cu spanacul
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
deasupra. Se coace în cuptorul bine încălzit. La final, după ce s-a răcit, se răstoarnă pe un platou. BUDINCĂ CU MERE ȘI ALBUȘ 1,2 kg. de mere curățate le tăiem felii, le așezăm în tavă tapetată cu unt și pesmet din biscuiți și apoi dăm la cuptorul încins timp de 20 de minute. Între timp punem la fiert 1,5 l de lapte, iar în jumătate de litru de lapte dizolvăm șaisprezece linguri de zahăr, patru pachete de budincă de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o cratiță fierbem o cremă dintr-un litru de lapte, trei linguri de amidon și o esență de lămâie. Lăsăm crema să dea două trei clocote și dăm deoparte. Într-un vas yena mai mărișor punem jumătate din compoziția de pesmet înmuiat, peste pesmet turnăm jumătate din crema albă, peste cremă punem restul de pesmet, iar deasupra turnăm restul de cremă albă. Peste cremă turnăm un sirop fiert, făcut dintr-o cană de apă, 200 gr. de zahăr și o vanilie
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o cremă dintr-un litru de lapte, trei linguri de amidon și o esență de lămâie. Lăsăm crema să dea două trei clocote și dăm deoparte. Într-un vas yena mai mărișor punem jumătate din compoziția de pesmet înmuiat, peste pesmet turnăm jumătate din crema albă, peste cremă punem restul de pesmet, iar deasupra turnăm restul de cremă albă. Peste cremă turnăm un sirop fiert, făcut dintr-o cană de apă, 200 gr. de zahăr și o vanilie. Tapetăm deasupra cu
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și o esență de lămâie. Lăsăm crema să dea două trei clocote și dăm deoparte. Într-un vas yena mai mărișor punem jumătate din compoziția de pesmet înmuiat, peste pesmet turnăm jumătate din crema albă, peste cremă punem restul de pesmet, iar deasupra turnăm restul de cremă albă. Peste cremă turnăm un sirop fiert, făcut dintr-o cană de apă, 200 gr. de zahăr și o vanilie. Tapetăm deasupra cu fistic măcinat și nucă de cocos. CNEDELI CU NUCĂ - REȚETĂ DE
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
vremea era bună, cam din mai până la începutul toamnei, te puteai duce la una dintre grădinile mari de vară, unde comandai fudulii proaspete, mușchiuleți, burtă, servite cu mult piper direct pe funduri de lemn, sau momițe tăvălite în mălai sau pesmet, toate asortate cu castraveciori murați în usturoi și mărar, în castronașe cu gheață, alături de cartofi auriți sau pai, cu o baterie sau două de vin alb și neapărat cu sifon. La Coana Victorița, de pe Clucerului, trebuia să-ți faci rezer-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dresați, mureau cu zecile de boli, de subnutriție, de torturi, mulți ajungând la destinație într-o stare fizică deplorabilă sau orbi. Primeau două "mese" pe zi una între 9,30-10,00 și alta la 15,30-16,00, constând în câțiva pesmeți, legume, porumb, orez, banane, pește sărat sau afumat, în general mâncarea fiind puțină și aproape alterată. Celor care refuzau mâncarea, li se ardeau buzele cu cărbuni aprinși și se afirmă că unii comandanți de vase, la terminarea proviziilor, îi hrăneau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
lista persoanelor care au frecventat-o mărturisește. Dissescu cu Mița Biciclista, Burileanu cu nevasta lui înainte de a se căsători, Cămărășescu cu altele, iar printre vizitatoarele cele mai fidele: doamnele Dissescu, Toma Ionescu etc. Prin dulapuri, multe cutii goale de bomboane, pesmeți și parfumuri. La cele mai multe maici, pe lângă odăile locuite de ele, una sau două erau de musafiri. Necunoscătoare cum eram de această viață galantă, credeam că venea lumea să petreacă vara și mă miram din cauza țânțarilor și lipsei de confort, dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
morcovi sau gulii, în care se adăuga și un pic de griș. Nu primeau nici o scrisoare de acasă și cărțile lor poștale expediate nu au ajuns la adresă. În două rânduri li s-au dat, prin Crucea Roșie, pachete cu pesmeți și șuncă. „Când am văzut merindele de la noi, am început să plângem“, mi-a spus. I-au pornit la 15 mai în România, unde au sosit după 8 zile. O lună au făcut carantină la Cotroceni și pe urmă le-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mâncare? E! După aia, avea special pentru noi o farfurie cu felii de pâine cu salam. Le aducea la noi, să avem o justificare. După un timp, îi ziceam: mai schimbă și tu. Mă rog, pâinea e pâine, se face pesmet, da’ salamul era un albastru infinit! Fugi cu el! Pif îl întreabă dacă e adevărat că l-a invitat Călinescu la „Chestiunea zilei“. Și el evită să răspundă. Are tehnici bine puse la punct să evite. Ne joacă. Așa simțim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
bine, cu gândul, cu ochii deschiși te culci și te gândești că te sui În lună sau că ea se coboară la tine. — și ce poți vedea Într-Însa? — Tot ce-mi făurește imaginația: case de ciocolată sau cai de pesmeți, dacă vreau. Ce cunoștinți ai despre lume? — Că eu sunt nimic. Dar cunoștinți de școală? — Eu nu am Învățat ca să Învăț, eu am citit. — Spuneai că te-ai gândit mult asupra universului. Ce religie e mai bună după dumneata? — Religia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se zvonea că o să se scumpească și cumpărase dânsa zece. „Ca să vezi -i-ar fi spus atunci profesorul - că și la catedră s-a zvonit asta. O știu de la asistenți. Am cumpărat și eu trei, dar nu-i nimic, le facem pesmeți.“ „Acum - l-a întrebat chestorul pe asistent - vă mai vedeți cu doamna?“ „Un timp ne-am mai întâlnit - a răspuns tânărul -, dar se întâmplau lucruri ciudate și, cu toate că ne iubeam, am părăsind-o.“ „Ce lipsit de caracter e tineretul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și excesul de proteină nu este recomandat. (Adăugat ulterior: am citit multă literatură a Gulagului și a universului concentraționar. Până în armată nu înțelegeam de ce ciorba, zeama, în general, este o obsesie, iar cubul de carne o bucurie. Varza este detestată, pesmetul, adulat. Iar peștele sărat, o tortură rafinată. ) 16 ianuarie 2000 " Legătura de spaimă" de care pomenește Saul Below în Iarna decanului care există între noi, sufletul nostru și organele noastre interne. Spaimă, din păcate, trăită, căci sunt operat de hernie
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
gătit delicat cu grăsime de gâscă și o doză subtilă de sos tomat. Mod de preparare: încălziți la foc mic Cassoulet Toulousain timp de 8-10 minute. Dacă dispuneți de mai mult timp, 15 minute, așezați fasolea pe un platou, presărați pesmet și câteva bucați de unt. Gratinați totul într-un cuptor încins. Mai adăugați pătrunjel și serviți totul bine pregătit. Sfatul degustătorului de vinuri: merge un vin roșu din sud sau orice altă apelație de origine controlată (AOC) din Midi-Pyrénées.) Navighez
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ou și cu smântână și cu sare de lămâie, după cum foarte bine se poate pregăti ca garnitură la un escalop de purcel. Buretele șerpesc (Lepiota procera), din frumoasa lui pălărie se poate pregăti cel mai delicios șnițel, alternativ tăvălit prin pesmet și prin ou, și prăjit apoi în ulei de măsline sau de floarea soarelui. Creasta cocoșului sau Brânca (Clavariu flava), poate fi pregătit de o bucătăreasă pedantă în zeci și zeci de feluri, care mai de care mai gustos. Și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sa. De aceea, dorea nu numai să călătorească singur, ci și fără merinde. Și târguindu-se cu privire la îmbarcare, căpătă de la proprietarul corabiei învoirea de a călători fără să plătească, pentru că nu avea bani, doar că trebuia să-și ia niște pesmeți ca să aibă ce mânca. 36. Când voi să cumpere pesmeții, fu cuprins de noi scrupule: „Acestea sunt nădejdea și credința pe care le ai în Dumnezeu și care nu-ți vor lipsi niciodată? etc.” - și asta cu atâta tărie încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și fără merinde. Și târguindu-se cu privire la îmbarcare, căpătă de la proprietarul corabiei învoirea de a călători fără să plătească, pentru că nu avea bani, doar că trebuia să-și ia niște pesmeți ca să aibă ce mânca. 36. Când voi să cumpere pesmeții, fu cuprins de noi scrupule: „Acestea sunt nădejdea și credința pe care le ai în Dumnezeu și care nu-ți vor lipsi niciodată? etc.” - și asta cu atâta tărie încât îi dădeau mult de furcă. În cele din urmă, neștiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
că mergea la Ierusalim a fost teama de mărirea deșartă 1. Această teamă îl chinuia atât de mult încât nu îndrăznea niciodată să spună nici din ce țară venea și nici din ce neam se trăgea. În sfârșit, după ce avu pesmeții, se îmbarcă. Mai înainte însă, băgă de seamă că mai avea cinci sau șase bănuți, pe care îi primise cerșind din poartă-n poartă - căci astfel obișnuia să trăiască -, și îi lăsă pe o bancă ce se afla acolo, aproape de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]