652 matches
-
umane. De altfel, nu am auzit, în folclorul nostru, ca zâna să-i pună pruncului în copaie sau la cap un volum cu versuri de Cărtărescu, de Danilov, de Rilke, de Lucian Vasiliu, de Ioan Es Pop sau de Ștefan Petică. Sunt mulți oameni, însă, care trăiesc poezie fără să știe. Ca monsieur Jourdain, cel care trăia proză de o viață și a trebuit să afle asta la maturitate, de la un profesor coțcar. Mă bucur, într-un fel, că cititorii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
insistat să dobândească vreo diplomă universitară sau liceală: Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu, Alex. Odobescu și Ion Slavici, N. Filimon și N. T. Orășanu, Caragiale și Alex. Davila, Coșbuc și Vlahuță, D. Anghel și Ion Minulescu, Iuliu Săvescu și ștefan Petică, șt. O. Iosif și Emil Gârleanu, Macedonski și Arghezi, Dobrogeanu Gherea și Ilarie Chendi, M. Sadoveanu și Panait Istrati, N. Davidescu și M. Săulescu, Emanoil Bucuța și atâția alții, fără a mai pomeni de gazetari, toți certați cu școala și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de școală în Onești, să-l procopsească cu diplomă de liceu (deși respectivul nu avea decât cinci clase), bătrânul l-a dat afară cu un picior în spate. Șeful ia făgăduit directorului că îi vor umbla copiii în papuci de petică. Din pricina asta tânărul Nicolaie n-a terminat decât o școală tehnică în Petroșani, lucrând apoi în mină ca artificier. A făcut însă și facultatea la fără frecvență. După ce a fost muzeograf la Muzeul Satului din București și-a început campaniile
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
preda limba română. Ce analiză de texte literare făcea la ore! Nu puteai să nu participi afectiv la lecții. Îmi amintesc cât de mult se apropia de noi profesorul de matematică Nicolae Tufescu. Înaintea sa am avut pe profesorul Aurelian Petică, un foarte bun matematician, însă era deosebit de exigent și ne inhiba. Profesorul Tufescu ne scotea la tablă, ne cerea să rezolvăm un exercițiu sau o problemă, apoi ne verifica la teorie. Dacă nu ne descurcam bine la teorie ne impunea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
toamna, "redingotele verzii, jiletcile spălăcite" și le întinde pe frânghii. Coana Anica are, când curăță un obiect, trei metehne: "Întîi îl pufuiește pentru colb cu scuturătoarea făcută din pene moi de clapon; pe urmă îl șterge, pentru lustru, cu o petică curată, și, al treilea, suflă asupra lui pe mai multe părți, ca nici bănuială de colb să nu rămîie". Petrecerea obișnuită e "pasianțul" ori "concina prădată". Deplasîndu-se spre pătura țărănească, Gîrleanu dovedește în alte opere o tehnică narativă strânsă, sub
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sentimentul. "Sentimentalismul e haina de teatru - s-o lăsăm actorilor vieței." Densușianu a scris, în sprijinul "decadentismului", numeroase articole, despre Remy de Gourmont, Henry de Régnier, Émile Verhaeren. Ca poet, sub pseudonimul Ervin, a compus poezii reci și echivoce. ȘTEFAN PETICĂ Întâiul simbolist declarat și veritabil e tuberculosul Ștefan Petică (1877-1904), cunoscător perfect al poeziei franceze noi în chiar spiritul ei: Laforgue, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Verhaeren, Henry de Régnier, Stuart Merill, Remy de Gourmont, Francis Jammes, André Gide. El a frecventat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
actorilor vieței." Densușianu a scris, în sprijinul "decadentismului", numeroase articole, despre Remy de Gourmont, Henry de Régnier, Émile Verhaeren. Ca poet, sub pseudonimul Ervin, a compus poezii reci și echivoce. ȘTEFAN PETICĂ Întâiul simbolist declarat și veritabil e tuberculosul Ștefan Petică (1877-1904), cunoscător perfect al poeziei franceze noi în chiar spiritul ei: Laforgue, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Verhaeren, Henry de Régnier, Stuart Merill, Remy de Gourmont, Francis Jammes, André Gide. El a frecventat pe Macedonski și a fost izbit de nevroza snobă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Régnier, Stuart Merill, Remy de Gourmont, Francis Jammes, André Gide. El a frecventat pe Macedonski și a fost izbit de nevroza snobă din cenaclul acestuia, intoxicat de crizanteme în putrefacție și rigid de lux decrepit, cvasi-funerar. În primul rând Petică glorifică diafanitatea florilor, fragranța cărnurilor vegetale: Parfum din flori pălite și uitate, Poemă tăinuită-ntr-o petală, Te stingi în dureroasa-ți voluptate În seara singuratecă și pală, Parfum din flori pălite și uitate... fecioarele cu incarnat de crin ale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aur în seri de evocare A imnurilor triste din templele uitate. Murise însă cântul de veche voluptate Și triste și stinghere viorile părură În noapte-ntunecată de grea singurătate, Fecioare-mpovărate de-a viselor tortură. E mult prerafaelitism în lirica lui Petică (prințese clorotice, bolnave), precum este vădită înrîurirea lui Verlaine. Parcurile, grădinile cu havuzuri, păunii, n-au altă origine. În același timp, prin Traian Demetrescu sau direct de la urmașii lui Baudelaire, poetul adoptă funerarul sinistru, cu corbi și hohote sarcastice: Se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Naum, Volbură Poiană, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), G. Tutoveanu, Maria Baiculescu, iar proză A. Mândru, I. Ciocârlan, D. Iov, Zoe G. Tutoveanu, Tudor Pamfile. Publicația polemizează cu „Noua revistă română”. Numărul 1-3 din 1912 este dedicat lui Ștefan Petică. Alți colaboratori: St. O. Iosif, Ion Minulescu, N. Davidescu, Al. T. Stamatiad. D.B.
FREAMATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287085_a_288414]
-
sau din alte texte cu asemenea implicații sunt emfatice și redundante (Moartea filosofului, Timpul, ce e timpul?, Emoții sintetice, Afirmații ș.a.), rămânând totuși interesante în ce privește paleta relativ largă a lecturilor ce rețineau atenția tinerilor literatori de la F.: Arghezi, firește, Ștefan Petică, Ovid Densusianu, Ion Minulescu, I. M. Rașcu, Emil Isac, Mihail Cruceanu ș.a., dar și Bergson, Guyau, Remy de Gourmont, Moréas, Rimbaud. În ultimul număr, sub titlul Sacra - dar și, indirect, printr-un Trauermarsch -, este consemnată poematic dispariția lui I. L. Caragiale
FRONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
de Șerban Cioculescu, și Ion Creangă, Opere, îngrijită de G. T. Kirileanu. Altele, cum au fost cele din opera lui B. P. Hasdeu (ediție realizată de Mircea Eliade), A. I. Odobescu, Al. Macedonski, I. Heliade-Rădulescu, N. Bălcescu, Anghel Demetriescu și Șt. Petică, au fost tot ediții critice, însă nu complete. Importante sunt edițiile definitive alcătuite de autorii înșiși: Tudor Arghezi, Elena Farago, Adrian Maniu, Ion Minulescu, Mihai Codreanu, Lucian Blaga, Al. T. Stamatiad, V. Voiculescu, G. Bacovia, Ion Pillat, Camil Petrescu. Editura
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
dintre Himerele lui Gérard de Nerval, din Baudelaire, Abel și Cain, Urâtul, Femeia. A adaptat - primul în literatura română - sonetul lui Rimbaud, Voyelles. Articolele sale, Arta nouă, Literatură și artă (1896), au fost, odată cu cele ale lui Macedonski și Șt. Petică, între puținele luări de poziție teoretice prosimboliste din acel moment de început al modernismului. Prin cea mai mare parte a poeziei, prin traduceri și modele pe care le-a urmat, D. se înscrie, alături de Al. Macedonski, I.C. Săvescu, Al. Obedenaru
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
iveală acum Aspecte și direcții literare (I-II, 1921-1924), o nouă ediție, îmbogățită, a Inscripțiilor (1922), monografia Ernest Renan (1923), romanul Conservator & C-ia (1924), culegerea de nuvele Crima din Strada Nopții (1925) și îngrijește volumul Poeme al lui Ștefan Petică. Spre sfârșitul decadei tipărește Iudeea (1927), prima parte a poemului ciclic Cântecul Omului, romanul Vioara mută (1928) și Leagăn de cântece (1929). Ales vicepreședinte al Societății Scriitorilor Români și premiat, scriitorul este deosebit de activ și în deceniul al patrulea. Redactor
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
1942; Țara Românească, București, 1944; Aspecte și direcții literare, îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 1975; Poezii. Teatru. Proză, îngr. Margareta Feraru, pref. Const. Ciopraga, București, 1977; Fântâna cu chipuri, îngr. și pref. Cătălin Davidescu, Craiova, 1990. Ediții, antologii: Ștefan Petică, Poeme, București, f.a., Opere, pref. edit., București, 1938; Din poezia noastră parnasiană, București, 1943. Traduceri: Villiers de l’Isle Adam, Nuvele, București, 1911, Vestitorul, București, 1915; Théophile Gautier, Arria Marcella, București, 1911; Oscar Wilde, Parabole, București, 1916; Anatole France, Domnișoara
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Nicolae Titulescu. În 1923, debuta cu versuri în ziarul „Reformatorul” din Piatra Neamț; aici este redactor la „Telegraful” (1923-1924) și director al revistei literare „Freamătul” (1925, 1927). Colaborează cu poezie, cronică literară, fragmente din monografiile pe care le începuse despre Ștefan Petică și Artur Enășescu la „Tribuna nouă” „Floarea soarelui”, „Târnava”, „Universul literar”, „Universul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Provincia literară” (Sibiu), „Foaia interesantă”, „Izbânda”, „Luceafărul literar și critic”, „Munca literară”, „Cuget clar”, „Îndreptar”, „Frământări”, „Banatul literar”, „Propășirea”, „Preocupări literare”, „Basarabia”, „Provincia” ș.a.
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
trimit d-lui Al.T. Stamatiad”. Din cuprinsul numărului unic al revistei fac parte o serie de poeme de factură postsimbolistă sau postparnasiană, aparținând unor autori ca Al.T. Stamatiad, Șerban Bascovici, I.M. Rașcu, Iuliu Cezar Săvescu, Mihail Cruceanu, Ștefan Petică (Serenade demonice, inedite), câteva proze lirice ale lui Dimitrie Anghel, Mihail Eliescu, Alfred I. Solacolu și două recenzii elogioase scrise de Ovid Densusianu și de Ilarie Chendi la volumul de versuri Din trâmbițe de aur al lui Al. T. Stamatiad
GRADINA HESPERIDELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287323_a_288652]
-
sorginte simbolistă, cu poezia satului și, paradoxal, cu aceea a războiului. „Acorduri”, „litanii”, „game stinse” acompaniază dureri înăbușite (credința stinsă, ruperea de glie, trecerea) și pustiul sufletului. Modelul este G. Bacovia, dar influențe vin și din Verlaine ori din Șt. Petică. Sugestive imagini picturale țâșnesc în această poezie care nu poate evita clișeul, dar îl adoptă cu o încredere candidă, el potrivindu-se fondului sufletesc. Calea sângelui, carte a amintirilor de pe front, prefațată de o scrisoare a lui G. Bacovia și
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
secerișului, ca să nu curgă mult sânge și ca să se închidă repede rana. S-a recomandat ca în cazul unor astfel de accidente: "să se spele rana cu apa curată, ca să nu intre vreo murdărie, apoi să aprindem o bucățică de petică și să presurăm cenușa pe rană, după aceea să ne legăm cum vom putea mai bine, dar nu prea strâns"690. Tot la această rubrică, oamenii erau învățați ce flori să culeagă și ce ceaiuri să folosească pentru anumite boli
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dîra: "Departe, pește lac, într-o ceață violeta, o dunga de frunze ruginițe" (Ț. Arghezi, Senar...); Prin noaptea ulițelor strimte alergau ochi mînioși de facle, lăsînd dungi și scîntei roșii în urmă" (M. Sadoveanu, Șoimii). Zborul unei porumbițe, la St. Petica, este perceput în aceeași manieră: În umbră trupu-i pare o dunga luminată/ Ce urca vecinic albă, frumoasa solitara,/ Sub cerul cel de vară, seninul cer de vară" (Solii păcii). La D. Anghel - regina albinelor: "Din urdiniș zburînd ea scrie-o
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
tip, colorate de obicei în ton elegiac, sînt îndoirea, inclinarea, încovoierea. La Traian Demetrescu, trestiile "se-ndoaie/ Sub adierile de vînt" (Pastel); O nalba voluptos se-nclină/ Pe-un stuf de liliac în floare" (Aquarele. I. În parc). La Ștefan Petica, fecioarele lui Botticelli, "Întristate, grațioase,/ Se înclină că un crin" (Fecioara în alb, III). O amplă suită de "încovoieri" se adună sub condeiul lui Gală Galaction, într-o remarcabilă pagina a jurnalului sau: "Lung învestmîntata în barizul cel de doliu
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
al lui C. Rădulescu-Motru: "un stufăriș de teorii moderne, care alcătuiau un fel de zugrăveala ". Expansiunea imaginii anexează firesc spațiul mișcărilor interioare: "Zaimf de vis fluturător, un gînd ușor se mlădiază/ spre tremurările de stele ce jertfă patimei veghează" (St. Petica, Cînd viorile tăcură, XIII). Declanșarea instantanee a unei pasiuni este comparată cu o sămînță pe care vraja unui fachir "ar face-o (în cîteva minute) să germineze, să crească și să se despletească în foi și în filamente și să
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
Oprea V. Ștefanache 498. Palade H. Ștefan 499. Paladi V. Dumitru 500. Paraschiv N. Dănăilă 501. Pârlica M. Nicu 502. Pașcani A. Ghiorghe 503. Pavel S. Andrei 504. Păcuraru P. Alecu 505. Pădure H. Ștefănache 506. Petcu C. Nicolai 507. Petica A. Alexandru 508. Pîrlica Gh. Ion 509. Pohrib I. Ioan 510. Poleucă Gr. Ioan 511. Pometcu N. Dimitrie 512. Popa C. Ioan 513. Popa M. Paraschiv 514. Popa N. Tache 515. Popa Ț. Costache 516. Popa Ț. Ștefanache 517. Popa
DECRET nr. 441 din 14 iunie 2004 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158749_a_160078]
-
fiul lui Nicolae și Tatiana, născut la data de 9 aprilie 1986 în localitatea Zavitinsk, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, șos. Muncești nr. 784, ap. 112. (1.272/2009) 2. Bacal Svetlana, fiica lui Petică Gheorghe și Feodora, născută la data de 29 decembrie 1974 în localitatea Tomai, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, bd. Cuza Vodă nr. 12, bl. 5, ap. 410. (2.304/2005) 3. Badia Vitalie, fiul lui
ORDIN nr. 2.936/C din 27 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216824_a_218153]
-
lui Petru și Angela, născut la data de 25 ianuarie 1983 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, șos. Hîncești nr. 55, bl. 3, ap. 85. (2.136/2006) 19. Erhan Minodora, fiica lui Petica Ion și Axenia, născută la data de 22 ianuarie 1965 în localitatea Sărătenii Vechi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, orașul Durlești, str. N.Testemițeanu nr. 24, bl. 2, ap. 7. (6.878/2009) Copii minori
ORDIN nr. 3.061/C din 9 noiembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217196_a_218525]