565 matches
-
Îi luaseră Încet tigaia din mână și, de atunci, nu Îi mai Încredințaseră niciodată sarcina aceea. Însă acum că subiectul fusese reluat, toate capetele s-au Întors spre bătrână ca să vadă dacă urmărea conversația. Fiind obiectul atenției tuturor de la masă, Petite-Ma a ridicat capul și s-a uitat la rândul ei curioasă la familia sa, În timp ce continua să mestece zgomotos o bucată de sucuk. A Înghițit-o, a râgâit și tocmai În clipa În care părea să alunece din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În care părea să alunece din nou În lumea ei, i-a uimit pe toți cu acuratețea memoriei ei. — Asya, draga mea, o să-ți torn plumb și o să fac să crape deochiul care a fost aruncat asupra ta. — Îți mulțumesc, Petite-Ma. Asya a zâmbit. Pe când Asya era doar o fetiță, Petite-Ma Îi turna regulat plumb topit ca să abată deochiul aruncat asupra ei. Adevărul e că, având În vedere că odată fusese o copilă tare slăbănoagă, Asya părea să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a uimit pe toți cu acuratețea memoriei ei. — Asya, draga mea, o să-ți torn plumb și o să fac să crape deochiul care a fost aruncat asupra ta. — Îți mulțumesc, Petite-Ma. Asya a zâmbit. Pe când Asya era doar o fetiță, Petite-Ma Îi turna regulat plumb topit ca să abată deochiul aruncat asupra ei. Adevărul e că, având În vedere că odată fusese o copilă tare slăbănoagă, Asya părea să aibă nevoie de puțin ajutor la Începutul vieții ei de muritoare. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
motiv obișnuia să se Împiedice adesea și să cadă, cu fața Înainte, crăpându-și de fiecare dată buza de jos. Bănuind că era vorba de vreun deochi, mai curând decât de pașii nesiguri ai unei copile, i-o Încredințau lui Petite-Ma. La Început ceremonia aceea fusese un joc distractiv pentru Asya, unul amuzant și emoționant, și, Într-un fel, o răsplată, deoarece era Încântată să se afle În centrul atenției. Își amintea că, pe când era copil, Îi plăcea să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Întindea o pătură deasupra capului, de a se simți ocrotită și bine ascunsă Înăuntrul acelui cort ciudat, de a asculta rugăciunile rostite din toate părțile și, În cele din urmă, acel sfârâit asemeni unui țipăt, sunetul pe care-l scotea Petite-Ma când turna plumbul topit Într-o tigaie plină cu apă, pe când repeta fără Încetare: — Elemterefiș kem gözlere șiș. Göz edenin gözünekizgin șiș. Plumbul se Întărea rapid În forme care se schimbau continuu. Dacă se Întâmpla să fie vreun deochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ocazie În care să nu se fi ivit vreunul. După ce se spusese tot ce era de spus și se făcuse tot ce era de făcut, chiar dacă Asya crescuse urmărind-o pe mătușa Banu citind În ceștile de cafea și pe Petite-Ma alungând deochiul, moștenise În cele din urmă ateismul sceptic al maică-sii. Și trăsese concluzia că totul se reducea la o chestie de interpretare. Dacă erai În căutare de inorogi roșii, nu-ți trebuia mult ca să Începi să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vedea Într-o bucată de plumb fumuriu nu putea fi redus la forma care se ivea acolo. Dacă priveai Îndelung și cu destulă credință, puteai să dai chiar și peste un inorog roșu. Însă În ciuda vechii ei neîncrederi, acum că Petite-Ma Își amintise procedura acelei practici, Asya nu intenționa să se opună. Afecțiunea ei pentru Petite-Ma era prea profundă pentru a refuza oferta. — Bine. A ridicat din umeri. Era, de asemenea, convinsă că bătrâna va uita probabil de lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
acolo. Dacă priveai Îndelung și cu destulă credință, puteai să dai chiar și peste un inorog roșu. Însă În ciuda vechii ei neîncrederi, acum că Petite-Ma Își amintise procedura acelei practici, Asya nu intenționa să se opună. Afecțiunea ei pentru Petite-Ma era prea profundă pentru a refuza oferta. — Bine. A ridicat din umeri. Era, de asemenea, convinsă că bătrâna va uita probabil de lucrul ăsta În câteva clipe. — După micul dejun o să-mi torni plumb, ca În vremurile de demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Într-o zi. Totuși acasă bunătatea sa nu le era rezervată decât străinilor. La fel cum Își dădea jos pantofii imediat ce intra În casă și Își punea papucii, la fel de firesc se transforma dintr-un birocrat amabil Într-un tată autoritar. Petite-Ma a spus o dată că motivul pentru care era atât de sever cu copiii lui era fiindcă el Însuși suferise pe când era copil, fiind abandonat de mama lui. Uneori Zeliha nu se putea abține să nu se gândească că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Învelitoarea de catifea se odihnea broșa În formă de rodie. Fiind cel mai mare copil al familiei Kazanci, broșa asta Îi fusese dată ei, era un cadou de la tatăl ei care o moștenise de la mama lui - nu de la mama vitregă, Petite-Ma, ci de la mama despre care nu vorbea niciodată, mama care Îl abandonase când era copil, mama pe care nu o iertase niciodată. Broșa era În același timp sublimă și sfâșietoare. Mătușii Banu Îi era teamă. Nimeni nu știa asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
n-o văzuse În viața ei, Însă pentru care simțea Îngrijorare și milă acum, că Își pierduse soțul, deși nu atâta Îngrijorare și milă cât simțea pentru ea Însăși, acum, că Își pierduse fiul. Pe bancheta din spate se afla Petite-Ma. Astăzi purta un văl adevărat, de exterior, tivit cu un negru ca cerneala la capete. În prima zi petrecută În Istanbul, Rose a petrecut o groază de timp Încercând să descopere criteriul esențial care avea să o lămurească o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
avea să o lămurească o dată pentru totdeauna de ce unele turcoaice purtau văl și altele nu. Totuși În scurt timp renunțase, nereușind să rezolve enigma nici măcar la nivel local sau măcar la nivelul casei. De ce Dumnezeu o femeie fără vârstă precum Petite-Ma purta văl pe cap, iar nora ei Gülsüm nu, și de ce una dintre mătuși purta văl pe cap, iar celelalte trei surori ale ei nu, era pur și simplu peste puterea ei de Înțelegere. Chiar În spatele Toyotei venea mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Încât să acopere vocea imam-ului. Nu plângeau nici prea Încet, neuitând câtuși de puțin, nici măcar o clipă, că locul acela, În care erau Înghesuite cu toatele, era un ölüevi. Lângă imam, În cel de-al doilea loc de cinste, stătea Petite-Ma, trupul ei mic arătând ca o prună uscată lăsată la soare, Împuținată și zbârcită. Fiecare nou-venit Îi săruta mâna și Își exprima condoleanțele, Însă era greu să-ți dai seama dacă le auzea Într-adevăr. De cele mai multe ori, Petite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Petite-Ma, trupul ei mic arătând ca o prună uscată lăsată la soare, Împuținată și zbârcită. Fiecare nou-venit Îi săruta mâna și Își exprima condoleanțele, Însă era greu să-ți dai seama dacă le auzea Într-adevăr. De cele mai multe ori, Petite-Ma le răspundea celor care Îi sărutau mîna cu o privire. Însă din când În când, unui oaspete sau altuia Îi răspundea cu un set de Întrebări. „Cine ești, dragă? le Întreba pe rude sau pe prietenii de-o viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
afaceri era plictiseala“, citează Wakefield din nici el nu-și aduce aminte cine. Se Întreabă dacă l’ennui poate exista În acest oraș de țărm de mare ca o nestemată, strălucind glorios În dimineața de vară. Plictis, plictis, plictis, ma petite. Plictisește-te, iubito, e un adevărat lux. Wakefield ar vrea să-i poată oferi fetei vreo distracție perversă, dar e plin de ouă și lumină. Nu se poate, spune el, trebuie să existe ceva de făcut pe-aici. — Mama are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de me donner la salle. Je voudrais fonder un Cabaret artistique. » Nous nous entendîmes et Mr Ephraïm me donna la salle. J’allais chez quelques connaissances. «Donnez-moi, je vous prie un tableau, un dessin, une gravure. J’aimerais associer une petite exposition à mon cabaret.» À la presse accueillante de Zurich, je dis: « Aidez-moi. Je veux faire un Cabaret international: nous ferons de belles choses. » On me donna des tableaux, on publia les entrefilets. Alors nous eûmes le 5 février un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Le Monde, 28 iulie 1993; FREDERIC RIDEAU - Leçon de morale, La Création-Réevolution, 20 ian. 1994; MURIEL HEURTIN - Du pain plein les poches, L’Extraordinaire, 15 ian. 1994; J.PH.M. - Du pain plein Ies poches, Le progrès, 20 ian. 1994; ** - Petite histoire réelle, Lyon Figaro, 5 ian. 1994: MARIELLE CREAC’H - Du pain plein les poches, Lyon Poche, 5 ian. 1994; DANIELLE DUMAS - Du pain plein les poches, L’avant-scène, 15 oct. 1993; ** Les prèsmieres de la semaine, Le Progrès, 4 ian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
deuxième degré en Allemagne, Angleterre, France", in CHARLOT B. și EMIN J.-C. (ed.), La Violence à l'école: État des savoirs, Armand Colin, Paris. PARENT S., MENARD A., PASCAL S. (2000). "La prévention des problèmes d'attachement à la petite enfance", in VITARO F. și GAGNON C. (2000), Prévention des problèmes d'adaptation chez les enfants et les adolescents, vol. 1: Les Problèmes internalisés, Presses de l'université du Québec, Québec, pp. 305-352. PASSERON J.-C. (1991 ). Le Raisonnement sociologique
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pleca la Mount Desert în iunie. Brusc lucrurile luaseră o altă întorsătură. Președintele colegiului i-a acordat concediul. Dispoziția sufletească sumbră a Margueritei se schimbase complet. Ea și Grace continuau să fie fascinate de Mount Desert, mai ales de căsuța Petite Plaisance pe care o închiriaseră de câțiva ani. Pădurile din jur, care se întindeau pe doi acri, le dădeau un sentiment de liniște și intimitate. Cuplul a discutat avantajele de a locui în înde-părtatul Maine. Aici, în acest golf unde
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cu limba engleză. Poate acest fapt lingvistic precum și explicațiile psihologice pe care Marguerite și Grace le trecuseră sub tăcere, explică decizia lor de a rămâne aici. În vara lui 1950 Grace a devenit cam obsedată de ideea de a cumpăra Petite Plaisance. Cumpărarea, cu banii lui Grace, a fost încheiată la sfârșitul lui septembrie. S-au întors la Hartford și și-au împachetat lucrurile personale instalându-se definitiv acolo de Crăciun, în 1950. Din 1950 până în 1951, după ce Yourcenar și Frick
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de centenarul nașterii, o considerăm pe Yourcenar înainte de toate o romancieră istorică. De obicei nu este considerată drept o personalitate majoră în istoria genului epistolar, în modul în care sunt modelele ei Gide și Mann. Totuși Yourcenar fotografiată în fața casei Petite Plaisance, Northeast Harbor, Maine a scris o vastă corespondență care este suficient de bogată pentru a fi studiată de sine stătător. Ea conține, ca să spunem așa, sute de pagini care constituie una dintre cele mai importante mărturii despre relațiile anglo-franceze
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Dürer asupra lumii postrenascentiste. Printre jurnaliștii și cameramanii care au venit s-o viziteze se afla și Jerry Wilson, un bărbat extrem de frumos, de 28 de ani, care vorbea bine franțuzește, cu o pronunție tărăgănată din sud. A sosit la Petite Plaisance în 1978, cu o echipă a televiziunii franceze care a filmat-o în timp ce citea dintr-un volum de memorii. Maurice Dumay, conducătorul echipei, era prietenul lui. Grace l-a plăcut imediat, așa cum este înregistrat și în jurnal; dar la
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
A mers atât de departe încât a declarat că afro-americanii care au compus poeziile au influențat-o în crearea figurii Tatălui divin din Piatra filozofală 94. Gallimard a publicat cartea la un preț mare. Jerry se instalase de mult la Petite Plaisance. Se instalase de fapt la puțin timp după moartea lui Grace. Dar soarta a intervenit din nou: aceeași Ananke, cuvântul grecesc pentru soartă, pe care Yourcenar o examinase atât de competent când a refăcut genealogia dinastiei Crayencour în Labirintul
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
iar Yourcenar a fost foarte emoționată de întâlnire. Restul anului 1986 a fost haotic dar nu complet solitar: cel puțin pentru cineva care se baza atât de mult pe conversație cum făcea ea. După ce s-a întors în iunie la Petite Plaisance, s-a hotărât că nu mai poate sta acolo. La Paris întâlnise o soră africană mai în vârstă care se numea Monicah și care a fost de acord să o însoțească în călătoriile ei ulterioare în Europa. Marguerite plătea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Încă predă; vara și-o petrece la Northeast Harbor, la Mount Desert Island, Maine 1950 47 Își ia concediu de la Colegiul Sarah Lawrence; o întâlnește pe Natalie Barney la Paris; face mai multe călătorii pe insula Mount Desert; Frick cumpără Petite Plaisance la Mount Desert, pe 29 septembrie 1951 48 Plon publică Memoriile lui Hadrian 1952 49 Frick traduce Memoriile Lui Hadrian în engleză și discută despre roman aproape zilnic cu Yourcenar. I se decernează Premiul Femina Vacaresco 1953 50 Frick
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]