3,569 matches
-
comercială și că axa de penetrație spre Orientul Mijlociu,48 și beneficiind de susținerea proprietarilor de pământuri din Bavaria și Wurtemberg (care vedeau în facilitarea navigației pe Dunăre o lovitură ce urma a fi dată intereselor lor, deoarece o navigație fără piedici pe Dunăre însemna concurență venită din partea cerealelor din bazinul Dunării de Jos), precum și de interesele industriale din partea de nord a Germaniei, el a încurajat mai mult dezvoltarea acestei părți a Germaniei în detrimentul celei sudice, ceea ce explică capacitatea să de a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
înlăturare a obstacolelor care au existat în acest sector al Dunării, deoarece lucrările tehnice nu au prevăzut construirea de ecluze și, mai important, deoarece regimul taxelor de navigație impuse de Ungaria la trecerea prin acest sector se constituia într-o piedică gravă în calea dezvoltării navigației pe Dunăre și a comerțului între țările situate în bazinul acestui fluviu.57 Apoi, în perioada dintre 1914-1918, starea de război în care se aflau statele riverane a suprimat orice regim ale cărui principii de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
o mare însemnătate politică pentru toate statele din bazinul Dunării.70 Prin această convenție s-a pus capăt stării de provizorat care a domnit anterior acestui moment; ea a contribuit la stimularea efortului comun întreprins de statele dunărene pentru înlăturarea piedicilor din calea navigației. De asemenea, convenția a pus capăt amestecului marilor puteri neriverane în problema Dunării și la această situație s-a ajuns în special datorită forței pe care o etală URSS în timpul negocierilor, care dorea să înlăture de la Dunăre
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
lungul timpului utilitatea, favorizând derularea unei activități de coordonare continuă, prin intermediul căreia s-au pus bazele colaborării extinse între economiile și societățile tuturor riveranilor Dunării.79 1.5.2. Facilitarea navigației pe Dunăre prin mijloace de natură tehnică Pe langă piedicile puse în calea navigației prin voința politică a diverselor puteri și care se concretiza în stabilirea unui anumit regim, care a fost în mod repetat modificat, în funcție de interesele și puterea promotorilor acestor schimbări, si care nu întotdeauna avea în vedere
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
promotorilor acestor schimbări, si care nu întotdeauna avea în vedere interesele directe și vitale ce-i lega pe riverani de asigurarea libertății de navigație pe fluviul Dunărea, anumite porțiuni ale fluviului au ridicat în trecut (și mai continua să ridice) piedici în calea navigației prin aceea că în aceste porțiuni navigația era îngreunată sau nesigură din cauza caracteristicilor fluviului. Iar în cazul în care un stat avea suficientă putere, caută că, prin impunerea unor reguli specifice în aceste zone reguli care erau
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
caracteristicilor fluviului. Iar în cazul în care un stat avea suficientă putere, caută că, prin impunerea unor reguli specifice în aceste zone reguli care erau astfel gândite, încât îl favorizau pe cel ce le propunea, în defavoarea celorlalți riverani să creeze piedici în calea navigației, frânând dezvoltarea economică și posibila cooperare din zona bazinului dunărean. De-a lungul fluviului au existat mai multe astfel de zone unde, datorită caracteristicilor fluviului, a fost necesară găsirea unor soluții care să asigure înlăturarea acestor obstacole
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de Administrația Fluviala Specială a Dunării de Jos) și care au avut ca efect direct asigurarea respirației economice a țărilor din bazinul dunărean, contribuind enorm la dezvoltarea economică și la afirmarea lor politică pe plan internațional. Totuși, cele mai mari piedici în calea navigației se găseau în sectorul Porților de Fier, unde, datorită adâncimii reduse a apei, a stâncilor din albie și a vitezei mari cu care curgea apă în acest sector, navigația era mult îngreunată, riscurile la care erau expuse
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în acest sector, navigația era mult îngreunată, riscurile la care erau expuse vasele și încărcătură lor descurajând o reală dezvoltare a comerțului între țările situate în partea superioară a fluviului și cele situate în partea inferioară a sa. Înlăturarea acestor piedici din calea navigației în sectorul Porților de Fier au făcut obiectul unor studii efectuate de diverși specialiști germani, austrieci și maghiari, incepand încă din anul 1838, dar lipsa unor mijloace tehnice și financiare, precum și anumite interese egoiste, au contribuit la
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
care l-au avut asupra navigației; și anume, eliminarea riscurilor de transport la trecerea prin cel mai periculos sector al Dunării și reducerea cheltuielilor de transport. Însă prin Convenția de la Belgrad din 1948 s-au pus bazele înlăturării definitive a piedicilor impuse navigației în sectorul Porților de Fier (mai exact prin înserarea articolului 21 care privește înființarea unei administrații speciale cu sarcina de a executa lucrări hidrotehnice și de a reglementa navigația în zona să de competență, funcționarea să urmând să
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
urmând că sectorul să fie împărțit în mai multe trepte.90 Varianta finală a fost cea care viza construirea a doua baraje, primul la Gură Văii-Sip, ceea ce permitea folosirea, în momentul finalizării sale, a 81% din potențialul hidroenergetic al Dunării, piedicile din calea navigației fiind înlăturate definitiv în acest sector; celălalt urma să fie construit la Gruia-Radujevac. La această soluție s-a ajuns numai după compararea tuturor variantelor posibile, activitate care trebuia să ia în seamă, atât eficientă maximă, geografia și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
recuperării acestor investiții taxe care nu puteau în niciun caz să constituie o sursă de profit totuși acestea ar fi fost extrem de mari, rezultatul fiind contrar scopului lucrărilor care s-ar fi întreprins, deoarece ele s-ar fi constituit în piedici în calea traficului și schimburilor dintre statele riverane. Având în vedere existența acestor condiții, rezolvarea problemei navigației pe acest sector adică satisfacerea intereselor generale ale navigației devenea posibilă numai prin construirea de baraje corespunzătoare pentru centrale hidroelectrice, care să asigure
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fluviului și de împiedicare a dezvoltării celor doi riverani (România și Regatul sârbo-croato-sloven) nu s-au soldat cu rezultatul mult așteptat, acela de eliminare a riscurilor și de reducere a cheltuielilor de transport prin acest sector. Mai mult, ridicarea unor piedici în calea exportului de produse românești spre Occident, prin taxele impuse acestora la trecerea prin acest sector (unde Ungaria, după ce a efectuat săparea unor canale de-a lungul albiei fluviului, a impus aplicarea a 5 regulamente de navigație) a constituit
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a depăși problemele de natură ideologică cu scopul de a rezolva o problemă pe linie de stat. Acesta este un exemplu elocvent al dorinței de realizare a unui proiect ce aparține domeniului civilizației, părțile implicate în tratative căutând să depășească piedicile "culturale" impuse de ideologia diferită promovată de cele două părți. Gheorghiu-Dej caută o justificare din sfera civilizației semnarea acordului se dorea a fi o dovadă a unor relații "pur statale și nimic altceva"181 în fața celorlalte partide din lumea comunistă
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
două state, perseverența însoțită de un comportament cooperativ al acestora și de adaptare la diferitele situații neprevăzute, ivite în timpul negocierilor. Această adaptare la noile situații, obținută datorită flexibilității, a permis finalizarea negocierilor cu acordul ambelor state, depășindu-se astfel toate piedicile apărute în peste cei 7 ani de negocieri. Acest exemplu dovedește că flexibilitatea este o condiție de o importanță covârșitoare în orice negociere, ea permițând rezolvarea unei probleme ce nu a fost inițial prevăzută; ea poate scoate din impas negocierea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de Fier, iar pe Dunăre care este un fluviu internațional guvernat de un regim ce avea la bază principiul asigurării libertății de navigație trebuia să se evite prin toate mijloacele stânjenirea sau obstrucționarea navigației. În cazul în care înlăturarea acestor piedici temporare nu se putea realiza, statele riverane trebuiau să anunțe Comisia Dunării cu privire la această, informațiile urmând a fi diseminate cu o mare eficientă spre toate statele interesate, pentru a putea fi luate din timp toate măsurile necesare eliminării pagubelor. Pentru
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cele două centrale de cca. 2.000 MW și o producție de energie anuală de cca. 10 mld. KW/h, amenajându-se astfel încă din prima fază cea mai mare parte a sectorului comun româno-iugoslav, cu efectul înlăturării totale a piedicilor din calea navigației și a utilizării a 81% din potențialul Dunării pe sectorul comun. În cea de-a doua fază urma să se construiască UHE la Gruia-Radujevac, în apropiere de vărsarea râului Timok, cu o putere instalată de 364 MW
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
direct la o mai bună înțelegere și la "apropierea" între cele două popoare. Dar cum Porțile de Fier este un "nod internațional", toate statele dunărene aveau interesul de a se realiza un proiect care să contribuie la înlăturarea definitivă a piedicilor din calea navigației și la reducerea cheltuielilor de transport prin cel mai anevoios sector al fluviului. Această eră o problemă care viza navigația, dar după ce Sistemul era dat în folosință; însă în realizarea construcției s-a ținut seama de interesele
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
care viza navigația, dar după ce Sistemul era dat în folosință; însă în realizarea construcției s-a ținut seama de interesele tuturor statelor dunărene, toate având interesul de a asigura buna desfășurare a traficului pe fluviul internațional Dunărea. Iar prin înlăturarea piedicilor din calea navigației în sectorul Porților de Fier se asigurau condițiile dezvoltării comerțului, a schimburilor culturale, ale unei viitoare cooperări economice între toate națiunile din bazinul Dunării și din zona Mării Negre. Interesele celor două state vecine și ale celorlalți riverani
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
optime de amenajare a acestora în două trepte sau cu o treaptă; precum și în privința mărimii acestor investiții și a mărimii taxelor care urmau a fi percepute asupra navigației la trecerea prin acest sector, astfel încât aceste taxe să nu fie o piedică în calea schimburilor internaționale). Astfel, luarea în considerare a intereselor tuturor părților și identificarea soluției care asigură satisfacerea acestor interese a facilitat consensul în privința acordului și ceea ce a fost convenit în timpul negocierilor a fost respectat, în beneficiul tuturor statelor dunărene
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
liniei de frontieră de pe barajul deversor, situată exact la jumatatea barajului și fiecare stat se va ocupa de întreținerea părții ce îi revine până la jumatatea barajului. Trebuie specificat că respectarea principiului egalității între cele două părți nu a constituit o piedică în calea afirmării și respectării principiului independenței și suveranității RPR și RSFI, care reiese chiar din art. 2 pct.5 din Convenția privind exploatarea Sistemului de la Porțile de Fier: "HC Porțile de Fier este partea componentă a Sistemului electroenergetic român
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
teritoriul celuilalt stat; mai mult, daca realizarea s-ar fi făcut în mod unilateral, un stat obținea beneficii, celălalt, care nu construia, obținea pagube (de exemplu inundarea terenurilor din acel sector). Chiar dacă ar fi fost posibil să se depășească această piedică, efortul uriaș care trebuia depus pentru realizarea acestui sistem atât efortul uman, cât și cel financiar putea să solicite cu mult mai mult statul care dorea să realizeze singur obiectivul. Prin realizarea în comun a hidrocentralelor de la Porțile de Fier
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pe fluviul Dunărea și a adus grave prejudicii navigației, care încă nu s-a restabilit complet și care a adus mari pierderi economice statelor riverane și a contribuit într-o anumită măsură la frânarea procesului de integrare europeană. Înlăturarea tuturor piedicilor din calea navigației din zona orașului Novi Sad constituie o condiție esențială pentru revitalizarea transportului pe fluviu și aceasta este de o importanță covârșitoare pentru integrarea României și Bulgariei în Uniunea Europeană. În același timp revitalizarea navigației pe Dunăre ar aduce
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pe Rin și Main cu cel ce se aplică pe Dunăre, precum și îmbunătățirea navigabilității Dunării pe o distanță de cca. 70 km între Straubing și Vilshofen, unde datorită micilor adâncimi, trecerea neîntreruptă a vaselor este imposibilă. Numai prin înlăturarea tuturor piedicilor de natură tehnică și prin unificarea regimurilor, Dunărea și Rhinul pot să-și joace marele lor rol, atât în interiorul Uniunii Europene, aceste două fluvii fiind importante artere ce pot favoriza comerțul și cooperarea economică între țările pe care le parcurg
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
se va găsi nimeni să-l condamne<footnote Antoniu, G., Popa, M., Daneș, S. (1970), Codul Penal pe înțelesul tuturor, Editura Politică, București, p. 211. footnote> . Pe bună dreptate s a spus că severitatea pedepselor nu a fost decât o piedică neputincioasă împotriva corupției, întrucât, la un moment dat un cetățean bogat, oricare ar fi fost greșeala sa, nu avea de ce să se mai teamă<footnote Chauveau, A., Faustin, H. (2005), Théorie du code pénal, 5eme édition, p. 592. footnote>. 2
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
dar care nu oferă mecanisme noi de control, cum ar fi concurența politică, balanțele de plăți interne, sau supravegherea societății civile generează cele mai mari oportunități de captură statală în favoarea intereselor private. În aceste țări, extinderea libertăților civile, și alte piedici privind abuzul de putere, sunt insuficiente pentru a contrabalansa pierderea controlului care a rezultat din demolarea sistemului comunist<footnote De Melo, M., Denizer, C., Gelb, A., Tenev, S. (1996), “From Plan to Market: Patterns of Transition”, World Bank, Policy Research
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]