481 matches
-
au fost expulzate universal ca urmare a izbucnirii războiului, conducătorii Toscanei, Modenei, și Parmei, care au fugit în Austria, ar fi restaurați, în timp ce controlul papal al misiunilor diplomatice vor fi reluate. Pentru ca Napoleon nu a îndeplinit condițiile acordului său cu Piemontul, el nu ar câștiga Savonia și Nisa. Sardinienii s-au revoltat la această trădare de către aliatul lor. Cavour a cerut ca războiul să fie transportat la indiferent și și-a dat demisia atunci când Victor Emmanuel stabilit că consimțământul a fost
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
20 martie 1860, anexiunile au avut loc. Acum, Regatul Italiei a cuprins cele mai multe părți din nordul și centrul peninsulei italice. Astfel, în primăvara anului 1860, doar patru state au rămas în Italia - Veneția austriacă, Statele Papale, Regatul Italian extins de Piemont și Sardinia, și Regatul celor Două Sicilii. Nu există nici un motiv special să credem că acum Cavour caută unificarea restului Italiei sub stăpânire piemonteză, deoarece aceste zone ar putea fi o povară financiară. Francisc al II-lea al Celor Două
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se înregistrează până la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitații, peste 190, se înregistrează în zona montană și cu deosebire în grupa nordică a Carpaților Orientali, pe culmile masivelor Bihor-Vlădeasa și în
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
puțin apreciate. Muljačić (1984) folosește în italiană termenul "lingua-tetto" „limbă acoperiș”, și afirmă că o asemenea limbă este totdeauna o limbă "ausbau", dând ca exemple italiana și franceza. Italiana este limbă acoperiș pentru dialectele din Italia, de exemplu cel din Piemont, dar nu și pentru idiomul corsican, iar franceza are această funcție pentru limba creolă pe baza francezei din Martinica, dar nu și pentru creola tot pe baza francezei din Mauritius. O limbă poate fi acoperiș și pentru altă limbă "abstand
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
Sus - Comăna de Jos, Veneția de Sus-Veneția de Jos. Intensa despădurire a culmilor accesibile își găsește reflectarea în toponimie. Toponimia Pleașa și Pleșița, adesea întîlnite, au semnificația unor culmi pleșuvite de arboret. Depresiunea Vlădeni, caracterizată prin cîmpuri largi, terase și piemonturi datorate Homorodului și numeroșilor lui afluenți se deschide ca un golf spre Țara Bîrsei. Climatul de adapost, relieful domol, prielnic agriculturii (cereale, cartofi) și păstoritului, au contribuit la permanentizarea și dezvoltarea localităților Vlădeni, Dumbrăvița, Crizbav. Defileul de la Racoș a fost
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
1800 înaintează până la râul Var, unde se pregătește pentru o invaziune a regiunii Provence, când îi cade Napoleon Bonaparte în spate, venit peste Alpi, și îi taie legăturile de comunicație cu Austria. La 14 iunie, Melas încearcă la Marengo, regiunea Piemont, să rupă frontul, are succes la început, dar părăsește câmpul de bătălie prea devreme (predă comanda unui subaltern), francezii primesc ajutorul trupelor de cavalerie ale generalului Desaix, ceea ce a rezultat în înfrângere totală a trupelor austriece. La 20 iunie 1800
Michael von Melas () [Corola-website/Science/313242_a_314571]
-
montane coboară treptat spre sud, sub forma unor spinări domoale sau mai repezi, ce se termină fie cu abrupturi deasupra depresiunii, acolo unde aceasta este bine dezvoltată, fie se continua prin inflexiuni ușoare în dealurile de la sud. Limita sudică, spre Piemontul Getic, este cea mai dificil de precizat, trecerea de la o unitate la cealaltă făcându-se treptat, fără diferențieri evidente. În general, de-a lungul fâșiei de trecere dintre cele două unități, formațiunile sedimentare au dispunere monoclinală, fără a fi afectate
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
rezultat al unei îndelungate evoluții comune, în cadrul bazinului hidrografic al Oltului. Privit în ansamblu teritoriul creează imaginea unui relief de dealuri (a căror înălțime scade treptat de la 800- 1000 m, la contactul cu munții în nord, până la 300-400 m spre piemontul din sud), printre care se insinuează mici depresiuni și culoare largi de vale. Prezintă o structură monoclinală, fiind evidenta lângă munte, continuându-se apoi spre sud cu cea cutată. Având în general o structură monoclinală dealurile sunt alcătuite din gresii
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Italiei Unite. Monarh liberal, i-a acordat încredere lui Cavour, fără a renunța niciodată la propria să autoritate. Pentru supușii săi, Victor Emmanuel al II-lea a fost "îl re galantuomo", "regele gentilom", cel care a păstrat Constituția liberală "dăruita" Piemontului de tatăl său, Carol Albert. Proclamat În 1861 "rege al Italiei prin Indurarea lui Dumnezeu și a Națiunii", el desăvârșește unitatea italiană, Încheiată În 1878. În 1911, la aniversarea a cincizeci de ani de la unire, În memoria să a fost
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
alegeri pentru primul parlament al noului Regat al Italiei. În martie, Victor Emmanuel a fost recunoscut că rege al Italiei. Noul Parlament s-a Întrunit la Torino, care rămăsese centrul de forță al Italiei, pentru că unificarea fusese o ocupare de către Piemont. Nu numai constituția, dar și sistemele legislativ și administrativ ale Piemontului au fost extinse, sau mai potrivit spus, impuse În restul t.ării. Regele și-a păstrat titlul sau piemontez de Victor Emmanuel ÎI - nu a devenit Victor Emmanuel 1
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
Victor Emmanuel a fost recunoscut că rege al Italiei. Noul Parlament s-a Întrunit la Torino, care rămăsese centrul de forță al Italiei, pentru că unificarea fusese o ocupare de către Piemont. Nu numai constituția, dar și sistemele legislativ și administrativ ale Piemontului au fost extinse, sau mai potrivit spus, impuse În restul t.ării. Regele și-a păstrat titlul sau piemontez de Victor Emmanuel ÎI - nu a devenit Victor Emmanuel 1 al Italiei. Pe plan social și religios, Cavour continuă opera începută
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
congregațiile, a căror expansiune încearcă s-o frâneze, și obține suprimarea avantajelor fiscale ale Bisericii și totodată confiscarea bunurilor ordinelor contemplative. Romă ia imediat poziție și își recheamă nunțiul de la Torino. O atmosferă anticlericala pare a emană acum din regatul Piemontului După cucerirea Siciliei de către Garibaldi, în iulie 1860, puterile europene și-au dat seama deodată că intenționa să atace zona continentală a regatului Napoleonului. Trebuia să I se permită să o facă? În agitația activității diplomatice, a devenit curând clar
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
a confruntat cu o conside¬rabilă opoziție din partea populației civile, În drumul ei spre sud. Ahmci când s-a Întâlnit În final cu armata lui Garibaldi, toata Italia de sud și cen¬trală, cu excepția zonei din jurul Romei, era sub controlul Piemontului, iar decizia lui Cavour de a face pasul radical invadând Statele Papale reușise și transformase În realitate unificarea Italiei (a se vedea hartă de la pagina 49). Urmându-ș,j practică obișnuită, Cavour a aranjat să fie organizate ple¬biscite, mai Întâi
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
celălalt pentru "nu" și două urne separate marcate de asemenea cu "da" sau "nu". Plebiscitul punea o singură Întrebare "Italia una Vittorio Emmanuele?" adică "ar trebui să fie Italia unită sub Victor Emmanuel?" Nu era nici o mențiune despre alipirea la Piemont, Victor Emmanuel nu era identificat drept rege al Piemontului, iar cuvântul "Italia", care fusese sloganul lui Garibaldi În timpul luptelor, a complicat pur și simplu Întrebarea, pentru că majoritatea sicilienilor nu Înțelegeau ce Înseamnă. Ca urmare a pregătirilor atente făcute de către Piemont
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
asemenea cu "da" sau "nu". Plebiscitul punea o singură Întrebare "Italia una Vittorio Emmanuele?" adică "ar trebui să fie Italia unită sub Victor Emmanuel?" Nu era nici o mențiune despre alipirea la Piemont, Victor Emmanuel nu era identificat drept rege al Piemontului, iar cuvântul "Italia", care fusese sloganul lui Garibaldi În timpul luptelor, a complicat pur și simplu Întrebarea, pentru că majoritatea sicilienilor nu Înțelegeau ce Înseamnă. Ca urmare a pregătirilor atente făcute de către Piemont, voturile favorabile au fost covârșitoare. În părțile răsăritene și
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
Piemont, Victor Emmanuel nu era identificat drept rege al Piemontului, iar cuvântul "Italia", care fusese sloganul lui Garibaldi În timpul luptelor, a complicat pur și simplu Întrebarea, pentru că majoritatea sicilienilor nu Înțelegeau ce Înseamnă. Ca urmare a pregătirilor atente făcute de către Piemont, voturile favorabile au fost covârșitoare. În părțile răsăritene și centrale ale Statelor Papale, ocupate de Piemont, plebiscitele au fost ținute În noiembrie 1860 și, din nou, s-a Înregistrat un număr enorm de voturi În favoarea alipirii. În martie 1861 a
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
lui Garibaldi În timpul luptelor, a complicat pur și simplu Întrebarea, pentru că majoritatea sicilienilor nu Înțelegeau ce Înseamnă. Ca urmare a pregătirilor atente făcute de către Piemont, voturile favorabile au fost covârșitoare. În părțile răsăritene și centrale ale Statelor Papale, ocupate de Piemont, plebiscitele au fost ținute În noiembrie 1860 și, din nou, s-a Înregistrat un număr enorm de voturi În favoarea alipirii. În martie 1861 a fost proclamat Regatul Italiei, deși nu cuprindea chiar Întreaga peninsula; Patrimoniul Sf.Petru, zona din jurul Romei
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
1859, el a fost În legătură cu unii conducători ai Societății Naționale În cursul anilor 1850-1860. Această societate era un grup revoluționar care acționa pentru unitatea națională, care pe la mijlocul anilor' 50 lansase ideea unei Italii unite, o monarhie sub Victor Emmanuel al Piemontului. Totuși nu există dovezi că, Înainte de 1859, Cavour consideră propunerile lor realiste. Apoi, o suită de evenimente - Înfrângere a Austriei, revoltă din Sicilia, cuce¬rirea părților sudice de către Garibaldi - a schimbat situația și l-a determinat pe Cavour să ia
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
o asemenea agresiune neprovocată , dar unele dovezi indirecte sugerează că fusese încheiat un acord secret cu primul-ministru Cavour, prin care Franța nu ar fi trebuit să intervină atâta timp cât Garibaldi nu ar fi ajuns la Romă. Relațiile diplomatice dintre Franța și Piemont fuseseră rupte temporar, dar se pare că a fost un simplu gest al lui Napoleon și nu trebuia luat în serios. În următorii zece ani, problemele legate de modul cum puteau fi incorporate Romă și Veneția în noul regat al
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
avut alți aliați în jurul Austriei: Suedia la nord; Polonia și Imperiul Otoman la est; în sudul Germaniei, Bavaria; Prusia la vest; și în Italia, Regatul Neapolelui. Aceste puteri, care se temeau de invaziile austriece, erau firește aliate ale inamicilor Austriei. Piemont, așezat între cei doi combatanți, era aliat, în funcție de circumstanțe și interesele sale, fie cu Austria și Anglia, fie cu Franța. Olanda era de partea Angliei ori de partea Franței, după voința partidului stadtholderilor sau cea a oamenilor importanți. Elveția a
Războaiele Revoluției Franceze () [Corola-website/Science/313604_a_314933]
-
represiune internă ce includea execuții în masă au oprit invaziile și revoltele. Anul s-a încheiat cu ascensiunea forțelor franceze, dar încă aproape de frontierele de război ale Franței. Anul 1794 le-a adus mai mult succes armatelor revoluționare. Deși invazia Piemontului a eșuat, o invazie a Spaniei prin Pirinei a cucerit San Sebastián, iar Franța a câștigat Bătălia de la Fleurus și a ocupat toată Belgia și Renania. După cucerirea Țărilor de Jos printr-un atac neașteptat în timpul iernii, Franța a stabilit
Războaiele Revoluției Franceze () [Corola-website/Science/313604_a_314933]
-
(n. 1844 - d. 11 noiembrie 1914, Curtea de Argeș) a fost un arhitect francez, restaurator și membru corespondent al Academiei Române. Se trăgea dintr-o familie de nobili, originară din Piemont, stabilită în Franța în secolul al XIV-lea. Discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, el a fost chemat de Regele Carol I al României să restaureze o serie de monumente din România. Unul din edificiile refăcute de a fost biserica Biserica
André Lecomte du Noüy () [Corola-website/Science/314068_a_315397]
-
(Ël Casal în Piemonteza comună, Casà în dialect monferin) este o comună italiană din provincia Alessandria, în Piemont. Cu o populație de pește curent 36,000 de rezidenți și o zonă urbană care are mai mult de 50.000, este cel de-al doilea oraș din provincie, după capitala Alexandria. Sportul la Cașale este foarte important. Fotbalul este
Casale Monferrato () [Corola-website/Science/314103_a_315432]
-
de trupele habsburgice. Problema unificării Italiei a intrat în atenția opiniei publice de la 1848. La Milano se declanșează o revoltă în nord care se transformă într-o revoluție și se extinde în Toscana, Parma, Modena, Statele Pontificale și în regatul Piemontului. Regatul Piemontului era cel mai dezvoltat stat italian, iar Lombardia aflată sub control habsburgic era cea mai dezvoltată economic. În urma agitațiilor revoluționare din martie 1848, regele Piemontului a fost nevoit să acorde un statut, o constituție. Între 1848-1849 , Piemontul a
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
habsburgice. Problema unificării Italiei a intrat în atenția opiniei publice de la 1848. La Milano se declanșează o revoltă în nord care se transformă într-o revoluție și se extinde în Toscana, Parma, Modena, Statele Pontificale și în regatul Piemontului. Regatul Piemontului era cel mai dezvoltat stat italian, iar Lombardia aflată sub control habsburgic era cea mai dezvoltată economic. În urma agitațiilor revoluționare din martie 1848, regele Piemontului a fost nevoit să acorde un statut, o constituție. Între 1848-1849 , Piemontul a încercat o
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]