1,564 matches
-
guanaco, mamifere mari, camelide, de la care, pe lângă haine, se folosea și pielea pentru sfori și la acoperirea corturilor. Din stomacul animalului făceau burduf de transportat lichide, din intestine - corzi de întins arcurile, iar tendoanele le utilizau pentru a lega vârful pietros de lemnul săgeții. Din oase confecționau unelte. Consumau măduva și carnea macră, iar grăsimea animalului producea energia necesară înfruntării climei ostile subantarctice. * Alt trib de indigeni, denumit Haush, fiind de pe coasta Atlanticului de Sud, pe lângă arcuri și săgeți, foloseau și
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
vrea să mă cruțe învelindu-mi din nou gândul în catifeaua ei... neagră. Timpul a rămas pe loc... ascultându-și clipele. Eu, merg mai departe... Pașii mei nu se opresc, oricât de mult mi-aș dori. Ei parcurg un Drum pietros, a cărui sfârșit nu am curajul să-l caut... Este presărat cu spini, capcane, pietre ascuțite, ce-mi sângerează soarta... Privesc în urmă, căutând parcă un... ajutor, o mână întinsă. Doar Timpul, stă pe loc uitându-se după mine. Trist
CÂND VISUL SE DESTRAMĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369404_a_370733]
-
nemiloși... Păsările cerului au stat de pază lângă leșurile atâtor cuvinte atârnând în lațul timpului fără rost ... - “morții măsii! părea ( că se mai aude) la marginea unui câmp părăsit și ... și scrâșnetul lopeților ce loveau cu furie într-un pământ pietros ... ... dar peste toate jelitul timpului și-al “puilor de năpârcă” condamnați de propria istorie se întețea, se zvârcolea dureros ... Au mai rămas cuvinte nu vă grăbiți - mai sunt destule ștreanguri zile ploiase și gropi ... și ... 26 oct. 2011-iași Referință Bibliografică
LEŞUL ATÂTOR CUVINTE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369433_a_370762]
-
impresie de mișcare a ființelor de pe pereții peșterii. În nebunia sa, Sânger aruncă săgeți spre ele, în timp ce, însuflețite parcă de flăcări, reprezentările se materializează și îl sfâșie cu ghearele și colții, iar altele, cu copitele, îi amestecă trupul în solul pietros al peșterii. Mai târziu, ca o eternă aducere aminte a acestei osânde divine, dreaptă și necruțătoare, din sângele său crește un arbore cu frunze roșiatice numit sânger. Acest arbore intră și el în legende, fără nici o legătură aparentă cu prima
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
păsărelelor sau foșnetul păduri de care te apropii. Totul se imprimă pe ecranul memoriei, bine păstrat și care dăinuie o viață. Îmi reamintesc și aș dori și să-l revăd pe „meșterul pietrar” (foto 2) întâlnit nu departe de comuna „Pietroasa”, pe drumul către Cetățile Ponorului, la o exploatare de piatră, de granit, unde el muncea, și de la care, cu toată simplitatea lui, dar ajutat de o logică bună, am învățat ce înseamnă experiența. Lângă el am văzut un ciocan mare
ÎN DRUM SPRE CETĂŢILE PONORULUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369656_a_370985]
-
capăt pentru a da lovitură pietrei acolo unde el dorește”. Fiind mulțumit de răspunsurile „domniei sale” i-am întins o mână caldă urându-i toate cele bune unui om care pentru oricine ar fi meritat toată aprecierea. Apropiindu-mă de comună Pietroasă, la marginea păduricei dau de o femeie (foto 3) care păzea vacile... care pășteau în tihnă. Cum începuse o ploaie mai blânduță, femeia și-a pus pe cap „o umbrelă” pe care cei din popor o numeau „umbrela șarpelui”. Prima
ÎN DRUM SPRE CETĂŢILE PONORULUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369656_a_370985]
-
ar asculta! Cerul de-ar avea cuprindere i-ar lua glasul și l-ar face ușă de rai! Vasile Moldoveanu nu e însă, al oceanului și al cerului, e al României dintre mare și cer, de la iarba câmpiei la vârful pietros al muntelui, de la fântânițele izvorelor la Dunărea albastră...! Vasile Moldovreanu cântă cu o voce mutată în îngerul ce luptă să vină în noi și încă nu-l chemăm! Nepăsarea și neînțelegerea marii muzici îl împinge pe tenor înapoi în exil
MUZICA ROMÂNESCĂ, ISTORIE CU PAGINI IROSITE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352798_a_354127]
-
și îl privea în ochi cu insistență, făcându-l să roșească de plăcere. Picioarele tânărului profesor au devenit nesigure, simțea un tremur ușor când corpul fierbinte al fetei se lipea provocator de al lui, mai ales când a simțit sânii pietroși ai acesteia lipiți de pectoralii săi, făcându-l să-și retragă corpul, să scape de tentația de a-și lipi gura pofticioasă de carminul buzelor senzuale ale partenerei sale. Săndica mustăcea și devenea din ce în ce mai provocatoare, uitându-se discret în jur
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
de mișcările sale languroase. Deținea o fascinație specială, care canaliza privirile curioase asupra fizicului său. Așa cum apărea în lumina difuză de pe ring, părea o femeie frumoasă și chiar era. Fesele tari și bombate se reliefau prin subțirimea materialului rochiței. Sânii pietroși, rotunzi ca două portocale, tresăltau la fiecare mișcare gata să sară din cupele parcă prea mici pentru a-i stăpâni. O parte a rozetei din jurul mamelonului își făcu apariția din sutien, atrăgând ca un magnet privirile flămânde ale celor din
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
într-o vale sălbatică, numită Hurghișca. Acolo era un parchet în care zmeura de-abia apucase să se coacă. Eram bucuroși că am găsit zmeură bună, că nu degeaba făcusem drumul acela de trei ore, pe un drum de pârâu pietros. Am constatat că nu eram singuri în parchet, mai sus de noi, chiar spre creastă, apăruse un grup de țigănci care lălăiau din răsputeri. Alături mai erau și vreo trei bărbați tuciurii, cu pălării de paie, cu boruri largi și
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
am ieșit din ascunziș să strângem zmeură cât să umplem căldările. Când eram gata să plecam acasă, ne-a fost frică să mergem pe drumul de lângă pârâu, să nu cumva să ne întâlnim cu pădurarul. Am luat-o pe coasta pietroasă a muntelui și-am ieșit la drum bun departe, după mult mers anevoios. Până acasă mai aveam încă de mers trei ceasuri. Și culmea, în plină noapte, tata s-a dus cu căldările de zmeură tocmai în centrul comunei, adică
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
frumos desenate de finețea ciorapilor supraelastici. Geaca din imitație de piele pe care o purta peste o maletă subțire din material sintetic de culoarea ciclame, cu un trandafir grena imprimat deasupra sânului stâng, îi scotea în evidență bustul rotund și pietros. Părea mai curând o femeie senzuală, decât o tinerică care de-abia își serbase majoratul și se pregătea să părăsească băncile liceului, luându-și zborul spre lumea problematică a maturității. Tânăra a fost invitată să-și ocupe locul în cameră
ROMAN, CAP.XVIII -FRISOANELE OLIMPIADEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354582_a_355911]
-
a anchilozării fizice și spirituale. Ies din pădure și simt că am dobândit alt corp, mai puternic, mai pur și mai eliberat de griji. Ne îndreptăm către Cabana Secuiului. Ne întâmpină un peisaj diversificat: păduri de brazi, munți înalți, abrupți, pietroși, cu o vegetație săracă și vârfurile pierdute în nori sau munți cu vârfurile acoperite de zăpadă sau de pe care zăpada curge în șiroaie. Întregul peisaj pare o imensă floare șatirată. Cabana Secuiului își așteaptă vizitatorii împodobită de sărbătoare cu crengi
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
și a proiectelor Fundației a fost creată și o microfermă agricolă. O grădină zoologică și un mic muzeu militar în aer liber au fost create în folosul beneficiarilor. Un al doilea așezământ pentru vârstnici (bărbați) a fost deschis la Ulmeni - Pietroasele (în anul 2006) și un al treilea, pentru femei, la Năieni (în anul 2011). Întrucăt în bună parte proiectele Fundației funcționează în regim de autogospodărire, și pe lângă aceste așezăminte au fost create microferme - la Ulmeni o fermă pentru porci, iar
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
orice poate oferi celor din jur. Acest tip de acțiune socială a fost testat cu succes de către președintele fundației - Părintele Profesor Mihail Milea, prin organizarea unor așezăminte, deschise de-a lungul ultimelor două decenii: trei centre pentru vârstnici la Câmpeni, Pietroasele și Năieni (județul Buzău), o cantină socială, un centru „after school“, un centru de urgență pentru victimele violențelor din familie, o școală de arte și meserii (în municipiul Buzău) și două tabere pentru copii fără posibilități materiale (la Bisoca, tot
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
că așa ceva numai pe lună și pe Marte s-a mai văzut! Ce mai, sunt de-o frumusețe extraterestră! Am pe Timanfaya o minune de ten în tonuri bronzate de maro, ocru, roșu aprins și chiar negru lucios. Am carnea pietroasă ca de țărăncuță la seceriș și sunt fierbinte ca arșița verii. Pe unele porțiuni e bine să nu mă atingeți, căci s-ar putea să vă-nghit. Prin alte locuri sunt mai potolită, dar să nu vă pună Satana să
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iunie. Puteai foarte ușor să bagi palma mâinii printre crăpăturile formate în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
sănătatea dăruită mie și familiei. Viața... toți vorbim despre ea. Unii, nu scapă nici un prilej de a arăta celor din jur ce bine o duc și ce importanți au ajuns; alții, se plâng mereu de ea...; se plâng de drumul pietros întins de..Soartă în calea lor. Nici unii nici alții nu văd defapt chipul frumos al Vieții... Viața nu ne este dată, numai pentru a merge pe un ”Drum nivelat”, lipsit de obstacole. Viața este mult mai mult... decât faptul de
PARFUMUL...FERMECAT de DOINA THEISS în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360430_a_361759]
-
o tăietură de cuțit se simțea în picior,trebuia să vadă dacă Will era bine.Ceva îi spunea că e în pericol,aceelasi sentiment care o făcea să inainteze.Deodata auzi zgomot de roți de trăsura ce înainta pe drumul pietros de lângă padure.II străfulgera un gând ,că nu va putea în cazul în care Nickolas va fi la cabană să-i facă față singura.Trebuia să anunțe pe cineva.Se întoarse din drum și strigă ca să nu plece trăsura până când
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
Poezia lui Nicolae SÂRBU este un rebus ne dezlegat, plin de criptograme care nu pot fi elucidate cu ușurință, dar care odată ce și-au găsit cheile, dau o satisfacție deosebită. Salturile imagistice ale poeziei calcă istoria balcanică de la TROIA la Pietroasele de Buzău, descoperind ziduri de trăiri și tezaure pline de semnificații. Astfel Cloșca cu Puii de Aur este coborâtă din neant în spațiul terestru. Coordonatele geografice venite din orizonturi imprevizibile surprind Golfstreamul, acel curent cald care întretaie meridianul de la Greenwich
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
în anul 1499 cât și în anul 1493. La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamnă "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață. La vremea când se închegau
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
ierarhizare simplă, pot fi remarcate valorile medii, între două și cincisprezece iugăre, de iobag. Calitativ, pământul nu este egal; diferențe evidente există între câmpie sau luncă și deal, între pământul productiv și cel neproductiv. După cum declarau iobagii, abunda pământul slab, pietros, spălat de ploi. Pământul hotarului satului Ulmeni, după aceleași spuse, este jumătate mai slab din cauza pânzei freatice situate mai la suprafață (caracteristic pentru pământul argilos), iar cealaltă parte o reprezintă pământul pietros. Productivitatea slabă a muncii este influențată în mare
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
cel neproductiv. După cum declarau iobagii, abunda pământul slab, pietros, spălat de ploi. Pământul hotarului satului Ulmeni, după aceleași spuse, este jumătate mai slab din cauza pânzei freatice situate mai la suprafață (caracteristic pentru pământul argilos), iar cealaltă parte o reprezintă pământul pietros. Productivitatea slabă a muncii este influențată în mare măsură de calitatea pământului, dar și de precaritatea tehnicii agrare, cea mai mare parte a ei rămânând tradițională, pe tot parcursul evului mediu. În ceea ce priveste culturile, rolul preponderent revine grâului, de
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
perigonul și laciniile frunzelor mai lungi și mai late. Este o specie heliofilă, xero-mezofilă, prezentă în zona de șes, în jurul pădurilor de stejari termofili, pe dune de nisip; moderat termofilă, slab acid - neutrofilă. Crește pe dealuri uscate, ierboase sau pietroase, în poieni nisipoase de stejărete. 5. Perioade critice aprilie - mai (perioada de înflorire și fructificare) 6. Cerințe de habitat pajiști, terenuri nisipoase, dune de nisip înierbate, teren cu vegetație redusă, liziera pădurii. 7. Fotografii - ... B. Date specifice speciei la nivelul
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
menționată în Anexa 2 a OUG 57/2007 2. Informații specifice speciei Specie heliofilă, xero-mezofilă, prezentă în zona de șes, în jurul pădurilor de stejari termofili, pe dune de nisip; moderat termofilă, slab acid - neutrofilă. Crește pe dealuri uscate, ierboase sau pietroase, în poieni nisipoase de stejărete. 3. Statutul de prezență (temporal) - 4. Statutul de prezență (spațial) - 5. Statutul de prezență (management) - 6. Abundență - 7. Perioada de colectare a datelor din teren martie 2019 - septembrie 2019 8. Distribuția specie (interpretare) Specia nu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]