429 matches
-
ani); „Noul primar a reparat școala, a început asfaltarea drumurilor” (pensionară, 72 de ani); „Vechea conducere a inițiat un program prin consiliul județean... pentru reabilitarea drumului între Zerind și Iermata Neagră. S-a început anul trecut în vară... Deocamdată este pietruit, anul acesta va fi și asfaltat...” (primarul, 40 de ani); „La inițiativa primăriei s-a început asfaltarea drumului principal dintre Zerind și Iermata Neagră” (preotul reformat, 49 de ani); „S-a reparat drumul Zerind-Iermata la inițierea primăriei” (vânzătoare, studii gimnaziale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
-se către situația Ploieștiului, decât către cea a Tomșanilor. Tabelul 3. Elemente ale participării în cele șase sate în trecutul apropiat Satul Acțiuni trecute Tomșani Trei experiențe diferite marchează trecutul recent. Morarul a încercat la un moment dat (1998-1999) să pietruiască drumul spre brutărie. A cumpărat pietriș și a solicitat beneficiarilor direcți - cei care locuiau pe strada respectivă - să ajute la împrăștierea acestuia pe drum. Nimeni nu a contribuit. Pe de altă parte, câțiva săteni au construit în urmă cu câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul rufelor. în satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce de la mare depărtare. Din această cauză drumurile nu erau pietruite. Când ploua, noroiul de pe drumuri ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea peste oameni, peste copaci, peste case, ca o pulbere cenușie. Deși satul Boarca, în care m-am născut, este așezat pe un
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a fost desființată și clădirea demolată. În anul școlar 2005-2006, școala s-a reînființat în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bacău - Izvorul Berheciului - Gohor, în cadrul comunei Oncești, a fost asfaltată în perioada 1968-1970. Actuala rețea de căi rutiere din cadrul comunei păstrează artera principală din timpul orânduirii feudale, dar care a fost dimensionată corespunzător traficului actual și de perspectivă. S-au pietruit drumurile, s-au construit poduri din beton și s-au amenajat unele curbe în satele Bărboasa, Taula, Onceștii Noi, în anii 2001-2004. Traficul rutier pe șoseaua principală, ajunge la câteva sute de autovehicule în 24 de ore. Se transportă și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
parțial în numai 12 % dintre sate, restul de 88 % nu dispun de un asemenea sistem; • 40 % din totalul satelor romanești (4.993) nu sunt racordate la rețelele telefonice; • starea drumurilor comunale este proastă, 56 % dintre drumuri sunt de pământ, 25 % pietruite și 21 % asfaltate; • în majoritatea satelor, a comunelor nu există platforme ecologice de colectare a gunoaielor menajere, de depunere a gunoiului de grajd pentru fermentare și utilizare ca îngrășământ agricol. Referitor la prioritățile satelor, 66 % dintre localnici consideră că modernizarea
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
s-au făcut în funcție de locurile unde erau construite casele și ca urmare pe aici drumurile sunt mai întortocheate și nesistematizate. Părțile mai noi din sate au drumurile drepte. De asemenea, datorită solului argilos și a faptului că drumurile nu erau pietruite, în timpul ploilor circulația era mult îngreuiată și drumurile chiar impracticabile. în asemenea situații se circula printre grădini. Din cele mai vechi timpuri, gospodăriile țăranilor erau alcătuite din casa de locuit, șura, poiata pentru păsări, sâsâiacul pentru porumb și uneori cotețul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la București? Cine ar fi crezut că se vor face case încăpătoare, cu sobe de teracotă și unele chiar cu centrală proprie de încălzire, cu baie și cu mobilă în toate camerele? Cine ar fi crezut că drumurile vor fi pietruite și luminate noaptea mai ceva ca la oraș? Cine ar fi crezut că vei putea afla ultimele știri de la diferite posturi de televiziune? Cine s-ar fi gândit că prin Alba se va pune asfalt? Acum , aproape la fiecare locuință
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ornamente în favoarea utilului. Se fac izolații exterioare cu plăci din polistiren pentru menținerea căldurii. De altfel casele se fac numai din BCA, BCU sau cărămidă. La fântâni în trecut nu exista nici un fel de ornamente. Fântânile, de altfel puține, erau pietruite de maiștrii fântânari de pe la Cristinești. La nivelul solului erau ghizdele (grilaj de scândură). Nu exista capac, iar vrăbiile își făceau cuiburi printre pietre în interiorul fântânii. Adăpatul animalelor se făcea direct la fântână deoarece nu existau treuci. Așa că ne putem da
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
răchită, rogojini din papură și altele. Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul de la Darabani, Bajura, Oroftiana și mai înainte mergea până la Herța. Acest drum este pietruit iar în prezent s-a pietruit și drumul care leagă Baranca de Hudești. Majoritatea caselor au fost refăcute și în prezent nu mai există nici urmă de bordeie. în urma unui Program SAPARD pentru țigani, aceștia vor primi un tractor nou
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul de la Darabani, Bajura, Oroftiana și mai înainte mergea până la Herța. Acest drum este pietruit iar în prezent s-a pietruit și drumul care leagă Baranca de Hudești. Majoritatea caselor au fost refăcute și în prezent nu mai există nici urmă de bordeie. în urma unui Program SAPARD pentru țigani, aceștia vor primi un tractor nou și o gamă de mașini agricole
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ferate, linii de telescaune, telecabine și telegondole etc.; b) densitatea și Într-o oarecare măsură armonioasa lor distribuție În teritoriu; c) accesibilitatea bună pe care o crează din toate direcțiile. 3.7.1. Rețeaua de șosele asfaltate și de drumuri pietruite pentru apropiera și pătrunderea În interiorul masivelor sau de traversare a acestora, oferă condiții satisfăcătoare pentru practicarea turismului În Carpații Meridionali. În primul rînd delimitarea de Carpații Occidentali pe linia Caransebeș - Orșova și de Orientali, Brașov - Comarniceste formată din două
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Chirnogi, și a spitalului, dotându-l cu aparatură medicală, înzestrându-l cu teren pentru grădina de zarzavat și livadă și asigurându-i rațiile de alimente necesare (lapte, ouă, brânză, carne) printr-un contract cu ferma pe care o conducea. A pietruit șoseaua principală comunală (primăvara și toamna abia cu câte patru boi se scoteau carele din noroi); a ridicat un pod peste Cricovul Sărat - zece ani fusese sursă de venit neimpozabil a fostului primar; a introdus iluminatul cu petromaxuri; a renovat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
niște lumini și umbre pe ici-colo, imaginea tabloului putea fi foarte plăcută. „Îmbrățișare” Autor: Mihai Dascălu Am postat aici unul din tablourile mele, „Îmbrățișare”, sau „La portiță”, unde se poate vedea destul de clar ce înseamnă detaliile gen țiglă sau drumuri pietruite în pictura naivă. Acest tablou de altfel mai poate reprezenta și un exemplu de pictură naivă urbană, care în România este mult mai rară decât cea rurală, după părerea mea. Un alt exemplu clasic de pictura naivă urban este pictorul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
principalele variabile care permit identificarea CR în funcție de gradul lor de sărăcie (tabelul 16). Accesibilitatea redusă a fost estimată prin trei indicatori referitori la: - amplasarea comunității la marginea localității; - absența unor drumuri de acces sau interioare care să fie asfaltate sau pietruite; - amplasarea comunității în apropierea unei gropi de gunoi. O CR este considerată ca având probleme foarte severe (CR de tip HIGHPROB) dacă reunește toate criteriile legate de ACCES, INFRASTRUCURĂ și VENIT. Acest tip de CR deține o pondere de cca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
telecomunicații, de reținut că densitatea medie a drumurilor publice județene și comunale este de cca. 27 km./100 km 2 , ceea ce indică o rețea rară de astfel de drumuri. Din drumurile comunale numai 3,1% sunt asfaltate, cca. 60% sunt pietruite și 25% sunt drumuri de pământ. În aceste condiții, cerințele turismului modern impun numeroase ameliorări în spațiul rural. Ca urgențe de ordin general, menționăm: • îmbunătățirea posibilităților de transport prin modernizarea și executarea de drumuri noi, îndeosebi a celor de interes
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
se vedea fabrica de cherestea de la Tălmaciu, cu coșul ei înalt și subțire de metal din care se ridica un smoc de fum. Drept spre apus se vedeau munții estompați pe seninul albăstrui al cerului de vară. în fața noastră, drumul pietruit de curând se prăvălea spre satul Daia, cuibărit în valea strâmtă și strâns între două dealuri. La dreapta, spre sud, se întindea Valea Hârtibaciului cu apa ei sărăcăcioasă ș veșnic tulbure, care se strecoară discretă printre sălcii și răchiți, în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un interesant bilanț al activității lui Țaicu dar și a lui, spunând în ultima ședință de bilanț următoarele: „...am reușit ca în 1937 să deschidem topitoria de cânepă dând de lucru, astfel, la 154 de oameni. N-am reușit să pietruim străzile Iarmaroc (acum Libertății n.n.) și Mihail Kogălniceanu așa că atunci când plouă nu se poate circula. Am reușit să săpăm puțuri în Bustea pentru alimentarea orașului cu apă”. După cum vom vedea în acest modest studiu, lucrările de modernizare a străzilor vor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
oglinzi fidele ale producției editoriale ieșene și ale multor edituri participante din afară, cu activități complexe, dinamice, convingătoare. Ca și viața cum spune poetul născându-se mereu din ea însăși, CARTEA reface drumul către un pierdut spațiu originar, acel drum pietruit din cuvinte, pe marginea lui străjuind supremul Logos ca formă de comunicare între generații. Și Saloanele de carte se derulau frumos. Iașul își dorește neatinsă aura de "oraș cultural", onorantă efigie asumată chiar și în vremuri mai puțin prielnice. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Se spune că aceste pietre sunt de pe vremea Mântuitorului. Pentru că El a călcat pe ele, de aceea se păstrează și astăzi. Pietrele s-au lustruit în timp deoarece milioane de pelerini au trecut peste ele. Din loc în loc drumul este pietruit la semirotund, ca o jumatate de cerc. Sunt locurile în care să petrecut ceva deosebit în timp ce mergeau cu Domnul să-L răstignească. Am văzut opririle: unde a căzut Domnul întâia oară sub povară Crucii; unde S-a întâlnit cu Maica
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Palatul regal nu era decît rezidență de guvernator turc, modernizată și mărită, dar lipsită de grandoare. Ne-ar fi făcut plăcere, între colegi, să mergem la țară căci eram cinci șefi de misiune dotați cu mașini. Dar cu excepția drumului bine pietruit dintre Sofia și Ceamcuria, stațiune estivală modestă, aflată într-o pădure de brazi la 70 de kilometri, unde regele avea o casă de vînătoare, drumurile pe care să mergi cu mașina sau practicabile lipseau. Cînd începea promițător, un tronson, ajungeai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe câte unul în brațe, îi ridic să se prind ă cu mâinile de sârmă și le spun să se țină bine, că îi dau...huța. Zis și făcut. Copiii se prind să accepte jocul propus, dar cum ograda era pietruită, în timp ce eu îi dau huța, la un moment dat își dau drumul și cad. Unul își sparge capul, celălalt își sfărâmă bărbia. Vine mama, îi leagă repede cu niște cârpe muiate în spirt, iar eu, de frică, fug în grădină
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul rufelor. În satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce de la mare depărtare. Din această cauză drumurile nu erau pietruite. Când ploua, noroiul de pe drumuri ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea peste oameni, peste copaci, peste case, ca o pulbere cenușie. Deși satul Boarca, în care m-am născut, este așezat pe un
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Carol I, Cuza Vodă, Târgul Făinei, Husul, Ion Vodă cel Cumplit, Veniamin Costachi, Călărași, Episcopiei, Ghica Vodă, Dorobanților, Gării, Jomir, Grădinarilor, Traian etc. Este lesne de imaginat în ce condiții grele se deplasau locuitorii pe străzile orașului, care nu erau pietruite și nu aveau trotuare. Ziarul hușean „Prutul” (1887) atrăgea atenția cititorilor asupra situației grele în care se afla administrația orașului: „N-avem șosele, ...banii s-au întrebuințat pe lefuri; școlile primare sunt aruncate prin case care amerițe viiața copiilor ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cheltuieli aceeași sumă, fără excedent. Județul Fălciu era străbătut de o rețea de drumuri cu o lungime de 1.496,165 km, din care 69 km drumuri naționale (66 km pietruiți, iar 3 km pavați), 230,98 km drumuri județene, pietruiți în întregime, 1.196,1 km drumuri comunale. Prin județ treceau trei drumuri naționale care făceau legătura cu următoarele localități: 1.Bârlad - Huși - Chișinău (Huși - Crasna, distanța 31 km); 2.Crasna - Vaslui - Iași; 3.Bârlad - Fălciu - Comrat. Rețeaua de căi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]