655 matches
-
Acasa > Versuri > Iubire > ȘI TOTUȘI NE IUBIM Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Brațele dimineții zgârie geamul poartă stigmatul îmbrățișărilor grăbite cuvinte ca niște obiecte inutile fac piruete printre aburi de cafea arome perfide decopertează rutina ecoul de ieri la confluența dintre două lumii păzim echilibru cerere și ofertă stabilim tacit până unde merge singurătatea ascultăm rugina cum pulsează înainte de-a reîncepe alergarea să acoperim fisurile amestecul
ŞI TOTUŞI NE IUBIM de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380548_a_381877]
-
repetate, din ce în ce mai dese, pe ritmul cântării. La ritornelă se opri. Tresări și începu să cânte cu vocea lui frumoasă, mișcându-și corpul... Fără să se șteargă își luă halatul și ieși din cadă. Nu le spuse nicio vorbă. Făcu o piruetă, se împiedică, se ridică, se reechilibră, luă o gură din sticla de șampanie, și, continuându-și săltarea, intră în bucătărie, pe unde hainele erau aruncate. În drum se intersectă cu Răduța. Încercă să-l evite. O prinse și începu s-
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
2015. N-am venit să tulbur marea cu privirea, Ci s-ascult doar valul mângâiat de vânt, Gândului nespus să-i dezleg spășirea, Din condei să picur soare în cuvânt. Râuri de iubire curcubeu să nască, Fluturi să brodeze-n piruete flori, Buzele udate cu licori de iască, Din căuș de cer să se-adape-n zori. Umerilor aripi am cioplit din stele, Zbor să înfirip pe un cal de apă, Mori de vânt albastre, dorurile mele, Vi le dăruiesc, vouă-ntr-o
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
mult N-am venit să tulbur marea cu privirea,Ci s-ascult doar valul mângâiat de vânt,Gândului nespus să-i dezleg spășirea,Din condei să picur soare în cuvânt.Râuri de iubire curcubeu să nască,Fluturi să brodeze-n piruete flori, Buzele udate cu licori de iască,Din căuș de cer să se-adape-n zori.Umerilor aripi am cioplit din stele,Zbor să înfirip pe un cal de apă,Mori de vânt albastre, dorurile mele,Vi le dăruiesc, vouă-ntr-o
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Articolele Autorului Din cenușă-au înflorit speranțe. Le-am udat cu stropii de argint, Izvorâți din clipe ce nu mint, În iubirea fără de restanțe. M-am retras cu timpul la șuetă, Încetând comerțul prohibit Cu iluzii-aflate-n deficit, În plăpânda sorții piruetă. Azi mai țin în palme nori de vise, Dar remarc, pe-al vieții portativ, Câte-o notă sună incisiv, E-un concert cu ușile închise! Referință Bibliografică: PE PORTATIV / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1932, Anul VI
PE PORTATIV de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381091_a_382420]
-
Acasa > Literatura > Proza > REVANȘĂ PIERDUTĂ Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Printre fluturii sprințari ce se ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
Acasa > Strofe > Creatie > DESEN Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 427 din 02 martie 2012 Toate Articolele Autorului te ridici din coala albă, într-o piruetă nereușită. ești balerina cu poantele frânte în glas de furtuni. te răsucești spre dreapta încet... pumnii îți freamătă. închei numărul cu mâna la glezna cuvântului. o mișcare greșită. o alegere strănutând prostie. viața desfășoară încă un ghem în ghearele pisicii
DESEN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374517_a_375846]
-
dovedit a fi inutil. Lăsând aceste lucruri la o parte, pot spune că rochia arată magnific - este crem spre gălbui foarte deschis, cu mâneci scurte și cu niște volănașe drăguțe la tiv. Materialul catifelat îmi mângâie pielea, în timp ce fac o piruetă. Mă simt în tocmai ca o prințesă; singurul lucru care îmi lipsește este tiara. O surprind pe Gertrude cum mă urmărește, cu un zâmbet plin de mândrie pe față. Mă mai lasă câteva minute în care mai fac vreo sută
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
simt în tocmai ca o prințesă; singurul lucru care îmi lipsește este tiara. O surprind pe Gertrude cum mă urmărește, cu un zâmbet plin de mândrie pe față. Mă mai lasă câteva minute în care mai fac vreo sută de piruete, până amețesc, iar apoi mă cheamă să mă așez pe un scaun de lemn, pentru a-mi aranja părul. Când îmi termină împletitura complicată, îmi face din nou semn să o urmez, iar apoi iese glonț din încăpere. Mă conduce
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
nostalgia ultimului vals, Și să mă las de dansul tău sedus. Valsează-mi iubito grațios, Pe aleea cu frunze și brumă, Și ascultă ce cântec duios, Ne cântă lăutarul din strună. Iar la finalul valsului acesta, Sa-mi faci o piruetă, doamnă! Vreau să-mi rămână amintire, Până la următoarea toamnă. Referință Bibliografică: Valsul toamnei / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2095, Anul VI, 25 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
VALSUL TOAMNEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371441_a_372770]
-
înalte, pe care doar tu poți să le auzi, si pe care doar tu poți să pluteși! Sufletul tău vibrează, atunci când atingi podeaua. Ești într-o sală de dans sau în propria ta viață și de aceea faci pirueta după pirueta. Grația împletita cu alunecările suave, te însoțesc. Simți că doar așa viața te poate alinta. Plutești pe un dans lin, iar alteori prea zgomotos. Depinde cum simți muzică care alimentează propria ta viața. Partenerul de dans îți este timpul. Acel
DANSUL VIETII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371471_a_372800]
-
vină? Copila poartă lacrimi în ochii-i triști, mirați, Iubea acea păpușă, știau și ai ei frați, Păpuși de porțelan ce poartă crinolina, Cu piele albă, pură, cu fața spre lumină. Unde era păpușa ce-o-nveselea odată Făcându-i piruete pe-acea micuță piatră? A dispărut odată cu bietul vânzător Pe care ea-l credea un zeu nemuritor. S-a așezat pe-o piatră fetița noastră dragă Și a venit un înger o lacrimă să-i șteargă, Un înger îmbrăcat la
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
Printre crengi se-aude cântec, altă frunză dă să cadă, Zboară dup-a ei surată fără înapoi să vadă Cum pe creanga părăsită se așează-o biată cioară, Cântul vântului întoarce prima frunză lângă pom Lângă cealaltă surată face scurte piruete... Delicată-n jur valsează altă frunză cu paiete, Bruma fuse generoasă a-mbrăcat-o ca pe-un gnom, Ramurile se apleacă într-un dans amețitor... Valsul frunzelor cu brumă, un miraj născut de toamnă, După-atâtea roade strânse azi arată ca o doamnă
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
acord cu ambianța, pusese niște valsuri vieneze. Sala avea o rezonanță excepțională. Mary valsa ușor lăsată pe spate, ținându-și cu două degete, într-un mod care i se părea foarte distins, poala rochiei evazate. Trecând prin dreptul lor în piruete largi, le clipise din ochi, îndemnându-i să îi urmeze exemplul. Abia la a doua melodie, când se făcuseră auzite acordurile electrizante ale superbei An der schönen blauen Donau, Valentin îndrăznise să-i șoptească la ureche Angelei invitația la dans
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
Că el e SFINX, în insula canariotă! Un val de simfonii se-aud pe cer Ce-l umplu de culori aprinse, Dansează-n valuri norii, un placer, Ce se întrec în forme necuprinse! În dreptul rocii se rotesc în cer, O piruetă cu-nveliș de curcubeu, Totul se-ntâmplă, e un mister, Simfonia dulce este la apogeu! Referință Bibliografică: ROQUE NUBLO / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1845, Anul VI, 19 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marilena Dumitrescu
ROQUE NUBLO de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372327_a_373656]
-
înalte, pe care doar tu poți să le auzi, si pe care doar tu poți să pluteși! Sufletul tău vibrează, atunci când atingi podeaua. Ești într-o sală de dans sau în propria ta viață și de aceea faci pirueta după pirueta. Grația împletita cu alunecările suave, te însoțesc. Simți că doar așa viața te poate alinta. Plutești pe un dans lin, iar alteori prea zgomotos. Depinde cum simți muzică care alimentează propria ta viața. Partenerul de dans îți este timpul. Acel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
înalte, pe care doar tu poți să le auzi, si pe care doar tu poți să pluteși! Sufletul tău vibrează, atunci când atingi podeaua. Ești într-o sală de dans sau în propria ta viață și de aceea faci pirueta după pirueta. Grația împletita cu alunecările suave, te însoțesc. Simți că doar așa viața te poate alinta. Plutești pe un dans lin, iar alteori prea zgomotos. Depinde cum simți muzică care alimentează propria ta viața. Partenerul de dans îți este timpul. Acel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
zâmbet ascuns i-a apărut în colțul buzelor, acum înțelesese furia celor doi soți. -Când a intrat pe ușă, nu am recunoscut-o și eram gata, să-i ofer o cameră. ”Îți place?” mi-a zis și a făcut o piruetă. Violeta se schimbase, era rujată, rimelată, pensată, machiată, coafată și elegant îmbrăcată. ”Ce-i cu tine i-am zis, ce te-ai boit așa? Nu îți este rușine? ești femeie bătrână și singură!” a răspuns că nu îi este și
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372935_a_374264]
-
unicitatea fiecărui om. Varietatea mișcărilor subliniază stările sufletești și transformă mișcarea în artă pură. Acordurile muzicii dau impuls auzului. Ziua este corespondentul nopții, moartea o prelungire a vieții către dimensiuni mai evoluate. Dansul e vibrația sângelui împletită cu bătaia inimii. Pirueta suavă iți inalță privirea spre cer unde spiritul își absoarbe lumina și talentul. Murmurul pământului îți încarcă trupul de forță. Rezultatul este explozia materiei ce face dragoste cu infinitul diafan al sufletului. Unduirile corpului sunt asemenea flăcărilor care ard și
DANSUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371254_a_372583]
-
toți nămeții la un loc, arunc, în nopțile-nghețate, trecutele iubiri pe foc. și, încălzindu-mă cu vinul, tresare lemnul din butuci și nu știu cine-mi face plinul, că mă trezesc printre năluci, dansând cu frigul iernii-n brațe. amețit, în piruete, mă taie, când țâșnesc, la mațe negre umbre din perete. și vii la timp, ca o salvare, în beznă, dulce licărit și, dup-o gingașă mustrare, îngenunchez spre răsărit... Referință Bibliografică: și dacă iarna ne desparte... George Safir : Confluențe Literare
ŞI DACĂ IARNA NE DESPARTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348816_a_350145]
-
o sală mare de bal valsâns cu Maria îmbrăcată în alb. Alunecau, aci se făcea că pe un parchet lustruit, altă dată parcă valsau într-un nor alb-azuriu fără să atingă podeaua. Maria, partenera de dans, când se învârtea în piruetă, avea chipul soției, iar la a doua piruetă avea fața Mariei.Un fel de Ianus, divinitate mitologică romană. O strângea cu o mână de mijloc și cu cealaltă îi ține palma întinsă. Levitau, levitau într-un dans al fericirii, iar
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
îmbrăcată în alb. Alunecau, aci se făcea că pe un parchet lustruit, altă dată parcă valsau într-un nor alb-azuriu fără să atingă podeaua. Maria, partenera de dans, când se învârtea în piruetă, avea chipul soției, iar la a doua piruetă avea fața Mariei.Un fel de Ianus, divinitate mitologică romană. O strângea cu o mână de mijloc și cu cealaltă îi ține palma întinsă. Levitau, levitau într-un dans al fericirii, iar orchestra revărsa peste ei o melodie astrală. Se
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
stat pe prispă în brațele lui, legănată ușor, până am adormit. M-a trezit mângâindu -mă blând pe păr și mi-a spus „E timpul. Să mergem”. Știam unde, așa că bucuria m-a făcut să sar în sus, dar fără piruetele din care aș fi alunecat nițeluș pe jos, pentru că Bunicu', prevăzător, mă ținea strâns de mână. Știa cu cine are de-a face. L-am văzut de departe și am alergat în brațele care m-au ridicat sus/sus. Ne-
LUNA ŞI MAGUL de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346785_a_348114]
-
spectru de culoare, de frunze ruginii cazute simfonic ca în "Valsul de Adio"a lui Chopin. Crizantemele, tufănele, cârciumăresele și trandafirii ne oferă zâmbete pastelate... par atât de tăcute în bătaia vântului tăios, ca pietrele lui Brâncuși. Frunzele ruginite fac piruete grațioase într-un vals amețitor asemeni unei balerine în fața unor spectatori hipnotizați. Câtă demnitate e în zborul diafan al frunzelor spre pământ, grăbite să-l atingă și să-l acopere cu umbra veșniciei. Aștept cu înfrigurare să vină iar în
TOAMNA-ANOTIMP AL CAUTĂRII ŞI MELACOLICELOR CLIPE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346473_a_347802]
-
fuga pionului) pionul s-a sinucis între adevăr și bucurie atât de fericit era încât i-am oferit drept premiu răsăritul și o felie zdravănă de înserare apusul îl păstrez pentru primul care pleacă din concurs salutând în mișcarea de piruetă elegant înainte ca lătratul câinilor să-și stingă sunetele obosit de fericire cu tâmpla încinsă de atâta nimic în juru-i - ceilalți s-au culcat unii pe alții o mână i-a rostogolit în aceeași cutie - pionul a ales să alerge
FINAL DE CONCURS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345369_a_346698]