1,034 matches
-
Casa Domnească se află o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: ""Acest izvor și cu fântâna le-a făcut Alexandru-Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei; la anul 7069, s-a scris"" (1561). Pisania provine de la fântâna domnească construită de Lăpușneanu. Între biserică și Casa Domnească exista o frumoasă fântână arteziană, construită în timpul domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Fântâna era alimentată cu apă de la un izvor din apropiere, care circula printr-un sistem de olane. La
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
cel mai probabil din secolul 18. Se distinge prin structura de lemn bine conservata, prin nișele în consolă de la altar, atât de caracteristice zonei, prin absida altarului terminată în ax. Dintre veleitățile artistice se remarcă în primul rând iconostasul cu pisania de la mijlocul secolului 19 dar și sculpturile decorative exterioare, vizibile la stâlpii pridvorului și la stenapii de pe lațurile lungi ale construcției. Cadrul natural, poartă de intrare în cimitir, crucile și stâlpii funerari întregesc ansamblul din jurul lăcașului. Biserică și ansamblul din jurul
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
Biserică și ansamblul din jurul ei au valoare de patrimoniu cultural, istoric și artistic incontestabile, insă lipsesc de pe noua listă a monumentelor istorice. Vechimea reală a bisericii de lemn din dealul Pietriș este necunoscută. A fost ridicată probabil în secolul 18. Pisania pictată peste ușile împărătești ne indică o renovare majoră, după cum urmează: "„În zilile pria luminatului nostru d[o]mn Barbu Șterbei voivod, sau prenoit de arătat[i] titori Dinu Mazilu, Ioan Pitia, Sandu Pavel, Popa Vlăduțu, ... Ioan Stânga, Ion Stănil
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
Stănil[a], D[u]mitru Braga, Costând[i]n Pitia, Costând[i]n Pitia, Popa Laz[a]r, Vlăduțu Pitia, Floria St[an]g[a], Radu St[a]ngu, ... Radu ... Marin Stânga, Gheorghe Ocheșel, Costând[i]n Andrica cu fii”". Pisania pare a fi o continuare a unei pisanii introductive, probabil datata, care astăzi lipsește. Totuși domnia lui Barbu Știrbei fixează renovarea bisericii la mijlocul secolului 19. Păstrează în mare parte formele inițiale, databile în secolul 18. Corpul bisericii este împărțit de la
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
n Pitia, Costând[i]n Pitia, Popa Laz[a]r, Vlăduțu Pitia, Floria St[an]g[a], Radu St[a]ngu, ... Radu ... Marin Stânga, Gheorghe Ocheșel, Costând[i]n Andrica cu fii”". Pisania pare a fi o continuare a unei pisanii introductive, probabil datata, care astăzi lipsește. Totuși domnia lui Barbu Știrbei fixează renovarea bisericii la mijlocul secolului 19. Păstrează în mare parte formele inițiale, databile în secolul 18. Corpul bisericii este împărțit de la apus la răsărit în încăperile tradiționale: pridvor, pronaos
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
lui Miron Costin a fost smulsă și a dispărut . A fost înlocuită de către Primăria Municipiului Iași cu o altă pană. Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: Pe o placă de pe soclul statuii este următoarea pisanie: "“În anii 1888 luna august în al 22lea al domniei majestăților sale Carol I regale României și regina Elisaveta, prin contribuțiune publică s'a ridicat în Iași acest monument, sub care națiunea română a depus, cu venerațiune, osemintele aflate în
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
de inscripții în pridvorul bisericii. În interior se păstrează iconostasul pictat în culori vii și mobilierul tradițional. Momentul și faptele de început ale bisericii sunt redate într-o succesiune de inscripții săpate în pridvorul bisericii. Contextul istoric este surprins în pisania scrisă pe frumosul fruntar al pridvorului, chiar peste intrare. Textul ei, în limba română cu litere chirilice, într-un stil hieratic, reține următoarele: "„Această sfăntă biserică sau făcut în zilele lui Io Gheorghie Caragia v[o]d[ă] [cu cheltu
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
ansamblul construcției. Grinda-fruntar, împreună cu grinzile laterale, sunt puternic profilate prin traforuri săpate adânc, stârnind imaginația. Stâlpii sunt și ei sculptați puternic cu fus răsucit, bază și capitel, după model preluat din arhitectura de zid din zonă. Semnificativ de remarcat locul pisaniei peste intrarea în pridvor și semnăturile meșterilor dulgheri pe dosul fruntarului, încă o dovadă a atenției deosebite acordate pridvorului în ansamblul construcției. Toate aceste eforturi de a intensifica emoțiile artistice din pridvor sunt legate de intrarea în biserică și trecerea
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
circulație ce lega Bucureștiul de Târgoviște și Craiova. Acest lucru l-a determinat pe domnul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu în anul 1698 să ridice în centrul localității un frumos palat spre a fi lăsat moștenire fiului său Constantin, după cum grăiește pisania așezată pe fațada de sud a palatului: "„Aceste case din temelia lor sunt înălțate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și la al zecelea an al
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
lor sunt înălțate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”". Această inscripție de consacrare (pisanie) este unul dintre puținele elemente păstrate din edificiul original. Este decorată cu un frumos vultur valah, este scrisă în grafia chirilică locală, folosită în Valahia și Moldova până la reforma alfabetului de la mijlocul sec. 19. Aceasta menționează în inițiale la colțuri
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
sa din Rotopănești, la îndemnul soției sale, Sevastia născută Ciudin, și a fiului lor, Titus Istrati. Construirea lăcașului de cult s-a făcut cu binecuvântarea episcopului Meletie Istrati al Hușilor (1851-1857), fratele ctitorului. Deasupra intrării în biserică se află o pisanie cu următorul text în limba română cu caractere latine: "Aquestu templu, dedicatŭ Săntei Treimi, cu bine-cuvîntarea Prӗ-santieĭ sale episcopului de Hussi, domnul domnŭ Meletie Istrati, s'au fundatŭ de fratele seu, mare postelnicŭ și cavaleriŭ Nicolaŭ Istrati, cu indemnul soçieĭ
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Acest edificiu a fost construit în perioada 26 aprilie - 20 august 1605 , pe temelia unei biserici mai vechi ai cărei "ctitori cei de la început" nu sunt pomeniți în pisanie. Pisania aflată deasupra intrării în biserică are următorul text: ""În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Treimei cele sfinte și nedespărțite; iată eu, robul stăpânului Hristosului meu, Io Caraiman mare paharnic și Kneaghina mea Anastasia, am zidit această
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
secolului al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Acest edificiu a fost construit în perioada 26 aprilie - 20 august 1605 , pe temelia unei biserici mai vechi ai cărei "ctitori cei de la început" nu sunt pomeniți în pisanie. Pisania aflată deasupra intrării în biserică are următorul text: ""În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Treimei cele sfinte și nedespărțite; iată eu, robul stăpânului Hristosului meu, Io Caraiman mare paharnic și Kneaghina mea Anastasia, am zidit această biserică
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
17 octombrie 1999 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, împreună cu episcopul-vicar Teodosie Petrescu "Snagoveanul" al Arhiepiscopiei Bucureștilor (originar din zona Dornelor) și cu un sobor de preoți și diaconi. Pe peretele vestic al pronaosului s-a pictat următoarea pisanie: ""PISANIE Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu harul Sfîntului Duh ziditu-s-a acest sfînt lăcaș, de către un mare proprietar de confesiune luterană, numit Dieb. În urma celui de al doilea război mondial, prin repatrierea populației de origine germană, biserica
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
octombrie 1999 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, împreună cu episcopul-vicar Teodosie Petrescu "Snagoveanul" al Arhiepiscopiei Bucureștilor (originar din zona Dornelor) și cu un sobor de preoți și diaconi. Pe peretele vestic al pronaosului s-a pictat următoarea pisanie: ""PISANIE Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu harul Sfîntului Duh ziditu-s-a acest sfînt lăcaș, de către un mare proprietar de confesiune luterană, numit Dieb. În urma celui de al doilea război mondial, prin repatrierea populației de origine germană, biserica a
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
ruine în 1997), ruinele Bisericii Albe (1570) și ruinele Bisericii Roșii a lui Mihnea Turcitul (sfârșitul secolului al XVI-lea), toate trei aflate în situl arheologic Târgșoru Vechi. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, îl constituie cele două pisanii ale bisericii vechi din Stăncești (secolul al XVI-lea, 1720).
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
ultima mențiune documentară despre fratele său ca fiind în viață. Din nefericire nu s-au păstrat documente interne care să ateste domnia sa, însă există câteva referiri externe, în principal acte ale Regatului Maghiar și o cronică italiană contemporană, precum și o pisanie târzie, o iscripție pe zidurile Bisericii Domnești de la Curtea de Argeș și o importantă cantitate de monede (ducați, dinari și bani) emise de voievod. Relațiile cu regalitatea maghiară sunt în continuare încordate, ajungându-se la conflicte armate. Detaliile acestor lupte ne sunt
Radu I () [Corola-website/Science/298854_a_300183]
-
Lăcașul datează din anul 7305 de la Adam. Această biserică de țară prezintă în modestia proporțiilor sale câteva valențe caracteristice lăcașurilor de lemn oltenești, distinse aici în bolta comună peste navă și tindă, absența turnului, pridvor pe stâlpi cu capete sculptate, pisanie scrijelită peste intrare. Se remarcă de asemenea prin calitatea execuției în piesele pictate rămase în iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn a fost ridicată în cătunul Dealul Ocii, astăzi cuprins în
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
în iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn a fost ridicată în cătunul Dealul Ocii, astăzi cuprins în localitatea Pojogeni, suburbie a orășelului Târgu Cărbunești. Momentul ridicării bisericii a fost consemnat înr-o pisanie pe portalul de la intrare: "„Acest sfănt lăcași Dumnez[ă]esc sa făcut în zilele luminatului domn Gheorghie Anagiarlu și părinte[le] nostru epis[co]pu Nectarie. 7305”". Inscripția datează construcția din anul 7305, după era bizantină, de la Adam, care în
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
elemnte formale care împing momentul inițial al construcției cu un secol mai devreme. Elementele formale vechi evocate sunt proporțiile, tehnica de îmbinare a bârnelor, ferestrele cu rame monoxile păstrate la navă precum și modul de îmbinare a portalului, unde bârna cu pisanie de la 1797 este adausă cu ocazia refacerii construcției. La acestea se pot adăuga semnele de numerotare a bârnelor, ce apar de sub spoială atât pe pereții exteriori ai bisericii cât și pe cei ai altarului. Numerotarea indică o desfacere și o
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
lemn au fost strămutate de marele stolnic Ioan Prăjescu, proprietar al moșiei încă din 1790, pe dealul Purcilești (unde biserica se află și astăzi). În jurul bisericii s-a amenajat apoi cimitirul satului. Deasupra ancadramentului ușii de intrare se află o pisanie sculptată, păstrată în condiții relativ bune. Ea a fost scoasă la iveală după desfacerea peretelui exterior din scândură, ce masca structura originală a bisericii. Din această pisanie se poate descifra cu ușurință începutul: "“Această Sfântă biserică s-a făcut cu
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
a amenajat apoi cimitirul satului. Deasupra ancadramentului ușii de intrare se află o pisanie sculptată, păstrată în condiții relativ bune. Ea a fost scoasă la iveală după desfacerea peretelui exterior din scândură, ce masca structura originală a bisericii. Din această pisanie se poate descifra cu ușurință începutul: "“Această Sfântă biserică s-a făcut cu cheltuiala domniei sale Ioan Prăjescu”", precum și data "“1806 mai...”". Din această inscripție rezultă că biserica a fost strămutată în mai 1806 pe actualul amplasament. Odată cu strămutarea, s-au
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
la facultățile din străinătate copiii ce se vor osebi prin capacitate și inteligență. Iar stabilimentul să poarte în veci numele meu de Varipati Să mi se facă la Schit din acest oraș, unde doresc să fiu înmormântat, un monument cu pisanie, pe care să fie înscris numele meu spre eterna pomenire Fiindcă sunt căsătorit și am trăit cu nevasta mea Casandra totdeauna viața cea mai de model și pentru că nu am făcut copii, de aceia regulezcă acest stabiliment să se formeze
Ioan Varipati () [Corola-website/Science/336883_a_338212]
-
Aron care consemnează 821 credincioși de rit unit păstoriți de doi preoți, fără a menționa și locuitorii din "partea iobăgită" a satului. Această conscripție este considerată de unii autori ca nereflectând realitatea, dar după doi ani (1752), ținând cont de pisania "Bisericii vechi", ambii preoți ai satului, Popa Pavel și Popa Toma erau ""de caracter confesional greco-catolic, dimpreună cu tot poporul"". Începând cu sfârșitul deceniului al VI-lea al secolului al XVIII-lea, în sudul Ardealului izbucnesc din nou mișcări religioase
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
diagonală sugerează că provenea de la un perete încheiat poligonal, probabil de la altar. S-au păstrat și câteva ochiuri foarte mici de fereastră, evazate spre interior. Cele mai interesante bârne provin din peretele de la intrare, pe care se păstrează fragmente de pisanie în limba română cu litere chirilice, care odinioară cereau amintirea și cinstirea faptelor de ctitorie ale strămoșilor comunității. Se distinge printre altele anul erei bizantine "„7350”", adică anii 1841-1842 ai erei noastre, care poate marca în timp una din reparațiile
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]