414 matches
-
frunza de dud - pluta meduzei La cules de melci bătrânul și nepotul - zâmbete știrbe De Înviere - șiroaie de ploaie frâng firele ierbii Alt tril de mierlă - femeia-n negru privind teiul înflorit Prin ramuri mierle-n joc de-a v-ați-ascunselea pisoi nemișcat Plopii troieniți - spre puful căzând doi pui își cască ciocul Clipa prezentă - ciripit nesfârșit din florile de tei Mireasmă de tei - țestoasa scoate capul din carapace Zborul săgetând cerul dimineții de mai - oloaga privește Pe obraz pictat zâmbetul mov
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
oloaga privește Pe obraz pictat zâmbetul mov până-n urechi - vremea dudelor Copii la dude - ciorile-n zbor fac zarvă speriind hoții Melci pe firele de iarbă legănați de vânt - iar visez la zbor Înflorită-n zori trompeta îngerului - câtă liniște Pisoiul vărgat strecurându-se-n iarbă - alt joc de fluturi Răcoarea din zori - înfioratele ape nasc sori gemeni Sub unda rece umbra firului întins - curcubeul prins În lanul de orz vântul cântec de flaut - șerpii unduiesc Când în sus când jos
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
rog! Încă o îmbucătură, de dragul meu... Înghite odată! - Nu mai pot! Nu mai pot! Strigă furioasă Ingrid. Deodată aude un foșnet: Miauuuuuu, miauuuuu! - Sunt eu prietenul tău. Doresc să fii mai veselă, să nu mai plângi. Ingrid este încântată de pisoiul ei drăgălaș. - Dar tu de unde ai apărut? - De după gard. Am fost hai hui prin cartier. Știu că nu-ți prea place să mănânci, ceea ce o supără tare pe „Buna”. Când nu-ți place mâncarea îți stau la dispoziție. O să te-
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Știu că nu-ți prea place să mănânci, ceea ce o supără tare pe „Buna”. Când nu-ți place mâncarea îți stau la dispoziție. O să te-ajut, crede-mă! O s-apar într-o secundă! - Miauuuuu, miauuu! Sunt prietenul tău, „Mio-Mao”. Apoi pisoiul a dispărut peste gard tot atât de repede cum a apărut. Ingrid este foarte curioasă cum o poate ajuta „Mio-Mao”. De-abia așteaptă ca „Buna” ei s-o cheme iar la masă. Nu trebuie s- aștepte mult. Pe masă deja cina este
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
cina este pregătită. - Nuuu, se strâmbă Ingrid. Pâine cu pateu! Nu-mi place pateul! Și începe obișnuita moftureală. - Este pateu făcut de Buna, este foarte bun! Hai gustă! Atunci Ingrid aude din nou vocea subțire: - Miauuuu, miauuuu! Sunt prietenul tău, pisoiul. Tu te strâmbi la pateul de ficat? Noi îl mâncăm cu poftă. De ce te miri așa? Pisoiii adoră pateul de ficat. Aruncă-l repejor jos! Ce miros ispititor. Ce bun e! Mulțumesc! A doua zi sunt ficăței la prânz și
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
la prânz și se repetă povestea. - Văii, se strâmbă Ingrid. Nu-mi plac ficățeii! - Ficățeii sunt foarte sănătoși, spune Buna. Mănâncă numai câțiva și-ai să te faci mare și puternică. - Dar dacă nu vreau! - Miauuuu, miauuuu! Sunt prietenul tău, pisoiul. Strecoară-l sub scaun. Ce bunătate! Și așa a continuat în fiecare zi. Ingrid sărea în sus de bucurie pentru că prietenul ei, pisoiul, o ajuta. Numai că acum, din când în când, îi e foame și ei! Dar noroc că
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
și-ai să te faci mare și puternică. - Dar dacă nu vreau! - Miauuuu, miauuuu! Sunt prietenul tău, pisoiul. Strecoară-l sub scaun. Ce bunătate! Și așa a continuat în fiecare zi. Ingrid sărea în sus de bucurie pentru că prietenul ei, pisoiul, o ajuta. Numai că acum, din când în când, îi e foame și ei! Dar noroc că întotdeauna se găsește vreo ciocolată, vreo prăjitură. Dacă burtica făcea gălăgie, tiptil intra în bucătărie și fura din prăjiturele. Dar ce s-a
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
foamea cu dulciuri! Ingrid povestește bunicii treaba cu pisoiașul. - Știi ceva? Spune Buna. Te-ajut și pe tine și pe prietenul tău! Ori de câte ori mănânci o îmbucătură te voi lăuda și vom pune o bucățică de cașcaval lângă farfuria ta pentru pisoi. Cu cât mănânci mai mult, cu-atât mai multe bucățele vei putea să duci prietenului tău. Dacă nu vei putea mânca tot, n-o să te certăm. Dar să te înfrupți din dulciuri nu vei avea voie, decât așa cum ți-a
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
mănânci mai mult, cu-atât mai multe bucățele vei putea să duci prietenului tău. Dacă nu vei putea mânca tot, n-o să te certăm. Dar să te înfrupți din dulciuri nu vei avea voie, decât așa cum ți-a spus și pisoiul, numai după ce ai mâncat destul la masă. - Ei, ce crezi? Putea să ducă Ingrid cașcaval pentru prietenul ei? - Desigur, și încă multe! Acum Ingrid nu se mai joacă cu mâncarea. Mănâncă repejor pentru că o așteaptă prietenul ei „Mio-Mao”.
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
două ipostaze. Când eram însărcinată cu Georgia, cele mai bune ore de lucru erau orele nopții, când toată casa era cuprinsă de liniște, iar eu stăteam la birou, cu tastatura coborâtă în sertarul foarte adânc al biroului, acolo unde dormea pisoiul nostru birmanez, obosit de alergătura din timpul zilei, tolănit peste teancuri de foi, printre creioane și plicuri, însoțindu-mi scrisul cu torsul lui monoton. N-am resimțit niciodată maternitatea ca pe o povară sau ca pe un obstacol în calea
Poveşti cu scriitoare şi copii by Carmen Mușat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1777]
-
mici merg la această piață singuri sau cu copiii, trec de la o tarabă la alta, încântându-și privirile cu aceste minunății ale naturii vegetale și animale, cumpărând, după sumare negocieri, fie un cățeluș, ca un ghem de blană, fie un pisoi sau un pui de urecheat pe care copiii îl strâng la piept, în dreptul inimii, dând semne că nu s-ar mai despărți niciodată de aceste animăluțe. Ghivecele cu flori în stadiu de pui, îmbobocite sau chiar înflorite sunt achiziționate de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
o încurajam și continuam să o pregătim sufletește pentru școală, stimulându-i nerăbdarea și dorința de a dobândi statutul de elevă. Când a sosit ziua mult așteptată a deschiderii cursurilor, în formație completă (părinți, bunici, unchiul și mătușa, mai puțin pisoiul și cățelul), cu chipurile luminate de soarele blând de septembrie și de bucuria din suflet, am pornit emoționați spre școală. Fiecare dintre noi, maturii, căutam să-i diminuăm șocul emoțional, să-i dăm curaj în acest moment crucial din viața
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Familia mea și gospodăria părinteasca, până în anul 1939, au fost raiul în care am cunoscut fericirea: m-au iubit și m-au protejat părinții, bunicii, vecinii, copiii și toate vietățile din gospodărie. Jucăriile mele dar și “frații” mei erau: puișorii, pisoii, cățeii, mieii, vițeii, purceii și, în consecință părinții acestor ființe erau și “părinții” mei; ce ma iubeau și-mi tolerau, cu “înțelegere”, toate greșelile. Mi-am dat seama de acest lucru când din grămadă de purcei, ce dormeau lângă scroafa
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
cînd, Drummond se trăgea în spate și întreba: Ce părere ai, Duncan? Janet îi dădu lui Duncan o ceașcă de ceai și un sendviș cu șuncă, apoi, după ce bău și mîncă, începu să o deseneze. Se ghemuise lîngă foc cu pisoiul în poală, iar părul voluminos îi încadra chipul delicat. Semăna cu Marjory, numai că Marjory avea gesturi copilărești, pe cînd Janet părea că simte cum ochii lui îi iscodesc ungherele cele mai secrete. — Cît să fie ceasul? întrebă Thaw. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
întorcîndu-se și făcînd ceva în bucătărie, apoi intră cu trei farfurii cu pere înăbușite și frișcă. Mîncă la marginea patului, iar cînd Thaw și Drummond se întinseră, se înfășură într-o haină kaki și se trînti la picioarele lor cu pisoiul ghemuit lîngă burtă. — Acum m-aș da jos din pat, dacă... zise Thaw somnoros. Brusc fu izbit de o imagine, nu de a lui June Haig, ci a lui Marjory. își imagină cum sînii ei tremură sub mîngîieri pricepute, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
unele. Ah. Pisica doamnei Colquhoun stătea în ușa de vizavi, privindu-l. O parte din cap și trup nu era la locul ei. Partea dreaptă era tăiată și îi văzu creierul, în secțiune, alb-roz și plisat ca dosul unei ciuperci. Pisoiul căscă, deschizîndu-și jumătate de gură și prelingîndu-și limba peste dinții albi și ascuțiți ca niște ace. Thaw îi văzu limba pînă la rădăcină, în canalul îngust al gîtlejului. Mișcă buzele, scoțînd niște cuvinte nedeslușite despre teroarea lui. Degetele se strînseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe scaune, băieții făcând curte fetelor, câțiva cântând din chitări... O mulțime de porumbei se-ncurcau printre picioarele lor. Pe alți pereți erau tablouri cu rame înflorate, grele, mâncate de cari. Cel mai mult îi plăcuse fetei cel reprezentând un pisoi cenușiu, dar și cel cu lebedele și cu muntele conic, de lână creață. În vazele de pe masa încărcată de macrame-uri pluteau un fel de spice pufoase, fiecare vopsit în altă culoare. Fața de masă avea ciucuri grei de mătase
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și geamuri acoperite cu hârtie albastră se aprinsese, din loc în loc, câte o lumină. Maria-și aminti, fermecată, de minunile din odaia proprietarilor ei de pe Silistra: păpușile cu rochii de burete roz sau albastru, vazele cu fulgi vopsiți, tablourile cu pisoi de lână... Câte astfel de frumuseți nu s-or afla și-n fiecare odaie din spatele acelor draperii! Fata avea să păstreze-ntotdeauna gustul pentru bibelouri, mileuri de macrame, poze-nrămate: și peste zece-cincisprezece ani, în Ștefan cel Mare, avea să umple
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de ciment nici un bărbat din oraș nu a mai fost, câteva zile, viril și erect. În mii și mii de dormitoare nenorocite din marele ghetou de prefabricate, în chilii unde abia încape un pat, cu carpete pe pereți, tablouri cu pisoi de lână și naiade pe jumătate despuiate, se-ntîmplase seri la rând aceeași și-aceeași scenă sordidă: bărbatul abia sosit de la fabrică, cu părul de la subțiori împuțit de sudoare, mănâncă grăbit și se bagă-n pat lângă femeia lui, o ia
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nemișcat ca o blăniță decorativă, albă ca laptele. Doar pernițele labelor lui erau roz, în afară de una, negricioasă, la lăbuța din spate. Era așa de bine în libertate! Două luni stătuse cu maică-sa în cușcă, pe paie umede, mai întîi pisoi fără ochi bâțâind din cap după sfârcurile din blana marelui animal, apoi bîzdîganie cu ochii spălăcit albaștri, ce se limpeziseră curând până la adâncul pietrei de jad. Se juca cu coada mamei lui cea bălțată, o trăgea de urechi și, mârâind
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Un moș în costum și pălărie așteaptă în stație, pe vine, sprijinit de-un zid, lăsîndu-se orbit de praful tramvaiului. Nefericite mușcate și ficuși au frunzele atât de prăfuite, că nu-ți poți imagina că au fost o dată verzi. Un pisoi jigărit, cu blănița numai țepi de noroi, încearcă timid să treacă strada. "Mamaie, dă-o dracului, te caută moartea pe-acasă și tu încurci lumea-n tramvai?" se răstește o țoapă cu păr vopsit portocaliu la o băbuță care-i
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu pas Rica, verișoara mea mult mai mare, care la cerința mamei îmi urmărește orice mișcare. Pe Rica mi-o aduc aminte doar asociind prezența sa, de cea a unui mic animăluț de companie ce pendula, de regulă, între un pisoi dolofan cu blănița groasă și pete de culoare alb-cărămiziu și-un ieduț jucăuș cu care obișnuia să doarmă. N-o puteai desprinde de „Petrică”, patrupedul de câteva zile care, seară de seară, se așeza pe burtica Ricăi și crea mai
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cu pas Rica, verișoara mea mult mai mare, care la cerința mamei îmi urmărește orice mișcare. Pe Rica mi-o aduc aminte doar asociind prezența sa, de cea a unui mic animăluț de companie ce pendula, de regulă, între un pisoi dolofan cu blănița groasă și pete de culoare alb-cărămiziu și-un ieduț jucăuș cu care obișnuia să doarmă. N-o puteai desprinde de „Petrică”, patrupedul de câteva zile care, seară de seară, se așeza pe burtica Ricăi și crea mai
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Ochii lui Cuțulache l-au zărit. Privindu-i, Motănel îi și înțelege: „Rămâi acolo unde ești. Și, mai ales, încearcă să nu faci zgomot. Acum-acum...” Un fâșâit se-aude, deodată, din locul în care este câinele. Ba nu, parcă de lângă pisoi. Cei doi își trimit, imediat, priviri pline de mustrare: „A fost vorba că nu facem zgomot, nu? Iar tu...” Însă zgomotul devine din ce în ce mai mare, se apropie și mai mult de ei. Motănel simte că inima lui mică bate tare, tare
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Țâncul se gândește să facă o săritură și să-și înfingă ghearele în blana nepoftitului. Dar câinele e la postul său; nedoritul musafir e acum în laba lui. Un alt „musafir” urâcios apare imediat. Nu departe de Motănel. Arcul spinării pisoiului se desface ca la comandă. (Ai crede că Țâncul e doar o jucărie care, după ce ai întors-o cu cheia, sare cât colo imediat ce apeși pe un buton.) Unu, doi, trei! Motănel a plonjat chiar pe blana cenușie a nepoftitului
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]