355 matches
-
de inimă pentru materia ei, nici măcar unul dintre ei. Fata în canadiană roșie sări brusc în sus, ca împinsă de un arc, scuturându-și părul creț. Pe neașteptate, doamnei Ionescu îi răsări în minte un chip. Un chip vesel, cu pistrui, părul cârli onțat. Colega ei de bancă, la un moment dat. Măcar atât! Dar oare cum o chema? Geta, Gina... Cam așa ceva... Porni din nou la drum, pufnind și bodogănind de una singură. O irita faptul că se lăsase păcălită
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
le trebuie! Doamna Ionescu zâmbi din nou, înfrânându-și politicos ener varea. își amintise de Leni de când o auzise vorbind cu dimi nutive - un nărav care îi oripila dintotdeauna auzul Clarei. își aminti atunci mai limpede și despre Georgiana și pistruii ei care-și schimbau culoarea funcție de emoțiile prin care trecea. — N-am mai văzut-o de când m-am relocat aici la supermarket, continuă Leni. Mai trecea pe la mine, la fostul meu ma gazin din centru, când venea de la Cluj și-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
unde este, că niște banale străzi devin dintr-odată niște posibile tuneluri spre alte lumi, obscure. Când o zări de la distanță pe Georgiana venind spre ea cu un surâs larg, Clara își reprimă cu greu uimirea. Georgiana se îngrășase mult. Pistruii de odinioară i se transformaseră în niște mici pete inestetice pe obraji, iar frumosul ei păr cârlionțat era tuns scurt, băiețește, înăsprind-o. — M-am gândit să ne vedem aici pentru că fac ăștia niște sarmale trăsnet! îi spuse ea în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
se făcu sete, măi Suflețel? îi aruncă Mâțu în treacăt. Măcar ai după ce? Cam subțire...dar ce să faci? Ridică din umeri, zâmbind timid: Asta e. Poate mâine va fi mai bine. Cu ochii nevinovați, tenul de fetiță acoperit cu pistrui nostimi și părul blond cârlionțat, pare mai degrabă un înger la Poarta Raiului, în nici într-un caz soldat. Un băiat bun, vesel și foarte mărinimos, poreclit "Suflețel". Mic și firav, vestonul uniformei face cute mari în jurul centurii, iar pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
prea mult sau destrămate doar în proporție de 20% din conținutul total de fructe, la zmeura sau fructe se admite un conținut de 30% max. Culoarea fructelor Caracteristică gradului de coacere, aproape uniformă în același recipient, se admit fructe cu pistrui sau cu culoare uniformă în proporție de 20% ; La compotul de căise proporțiile de fructe cu pistrui nu se limitează. La compoturile din pere, mere se admite culoarea slab brună.la gutui se admite și culoarea slab roza. Gust și
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
fructe se admite un conținut de 30% max. Culoarea fructelor Caracteristică gradului de coacere, aproape uniformă în același recipient, se admit fructe cu pistrui sau cu culoare uniformă în proporție de 20% ; La compotul de căise proporțiile de fructe cu pistrui nu se limitează. La compoturile din pere, mere se admite culoarea slab brună.la gutui se admite și culoarea slab roza. Gust și miros Plăcut, caracteristic fructelor fierte, fără gust sau miros străin ( mucegăi, fermentație). 56 Caracteristci fizice și chimice
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
în autoportretul publicat în „Istoria literaturii române” de G. Călinescu, desenul din pagina 702, lucrat foarte lejer în peniță de V. I. Popa în genul său puțin obișnuit, scriitorul apare cu un obraz subțire, de adolescent, mai curînd feminin, cu pistrui aurii, care în anii din urmă devenise fragil. Avea ochii blânzi, cuminți, cărora abia mai pe urmă le descopereai febrilitatea. Dincolo de zâmbetul liniștit se ascundea o energie capabilă de acțiuni impetuase, stimulatoare pentru cei din jurul său, incandescentă de „arc voltaic
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
fusese și acum este franc tuberculinic. În echimoză sau orice formă de purpură, este o formă tuberculinică. Impetigo și lepră. Eczema pustulară, în mod special urechi cu crăpături. Zona zooster. Urticarie. Hiperhidroză. Anhidroză. Abcese și ulcere dureroase - cu margini anfractuoase. Pistrui. Piele curată, fină, netedă. Piele de găină (Natrium muriaticum, Hepar sulphur și Silicea). Abcese și ulcere după lovituri. Leziunile de la albine și gândaci îi afectează rău pe acești pacienți. Gangrenă. Pacienții au adesea tumori maligne sau benigne. La pacientul tuberculinic
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
plăcând imediat băieților, întrebuințând cu ușurință câteva cunoștințe despre muzică și literatură căpătate din conversațiile mele cu Ioana, și impresionând și pe oamenii mai avizați.” Roza, vara Ioanei, în schimb era “mică, grasă, cu părul roșu și fața acoperită de pistrui” și avea complexe de inferioritate, puse de autor pe seama fizicului sau a lipsei de instrucție. Cu același sadism, ironizat de Ioana, naratorul organizează un scenariu mortuar în jurul bolii lui Viky: “Am uneori o stare sufletească asemănătoare cu a copilului care
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
curge o linie sinuoasă, sânii rotunzi îi ridică bluza armonios, un pocal al instinctelor ce așteaptă să fie eliberate”, „carnea Elei dorește mâna care să o strivească”. Alte eleve sunt Sarah, evreica cea care a moștenit de la rasa sa „trei pistrui pe nasul coroiat” Coca și Cocuța, cele două prietene interșanjabile, și micuța Lilly, o donna angelicata ca și sora ei din Romanul lui Mirel. Destinele fetelor nu vor atinge înălțimea tragediei, căci după profesor, ele vor deveni personajele unor mărunte
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
respect - Lia Manoliu. Sper ca aceste cuvinte să devină un îndemn pentru tânăra generație, pentru a păstra și promova valorile umanității și ale olimpismului. Pentru tine am scris rândurile acestea. Și multe altele. Cu gândul la tine, Victor, adolescent cu pistrui pe nas, cu ochi de veveriță și păr castaniu, răvășit - poate de somn, poate din joacă. Poate nu te cheamă așa... te cheamă Radu sau Vladimir, Marius, Dan, Marian, Ivan, Răzvan sau Mihai, Iosif, Francisc, George sau Sorin... Sau Nadia
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Nu mă uit că ești bătrân. Și după ce om termina, Om vedea ce s-o întâmpla. Oi, saraca, nună mare, Că-i frumoasă ca o floare, Dar și nașu îi mai tare, C-are punga cu parale. Găinușa-i cu pistrui Și i-oi da-o nașului, I-o dau cu mare drag, Că și ochii lui îmi plac. I-oi dao cu bucurie, Nunta trei zile să ție. Să bem țuică de prună, Să țină o săptămână, Să fie tot
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în maghiară, Loulou nu era frumoasă ca Irma (oval de prună, năsuc obraznic și, nu știu de ce, mi se pare și pistruiată - o confund oare la figură cu un băiat de pe stradă, tot cu numele de Lulu, dar altfel pronunțat, pistruii de pe față contrastându-i cu funda mare, albă, care nu-i lipsea niciodată de la gât?), dar m-a pervertit social, stârnindu-mi o deosebită admirație și o prematură curiozitate pentru Franța. Cu nepoții colonelului Terpu, din justiția militară (albastrul închis
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
intervin la autoritățile competente - părinții mei erau oripilați și insistau pe lângă mine să reclam samavolniciile. Dar cum nu aveam, de fapt, cui să mă adresez, căci nu cunoșteam „autorități“, am cerut audiență la comandantul organizației studențești, un ins dur, cu pistrui deloc încurajatori pe față, ca să spun așa, deși probabil pistruii erau atributul lui cel mai candid, relatându-i cele întâmplate, însoțind relatarea mea de date precise, de numele răufăcătorilor: m-a țintit cu priviri reci, tranșante și m-a sfătuit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe lângă mine să reclam samavolniciile. Dar cum nu aveam, de fapt, cui să mă adresez, căci nu cunoșteam „autorități“, am cerut audiență la comandantul organizației studențești, un ins dur, cu pistrui deloc încurajatori pe față, ca să spun așa, deși probabil pistruii erau atributul lui cel mai candid, relatându-i cele întâmplate, însoțind relatarea mea de date precise, de numele răufăcătorilor: m-a țintit cu priviri reci, tranșante și m-a sfătuit cu glas aproape amenințător să nu mă mai amestec unde
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și eu ceva filozofie, pe vremuri, când eram student"857 - din același regiment cu Darie). Impresia că "ne-am mai întâlnit" și că, în ciuda deosebirilor de natură fizică ("Îl vedeam un tinerel de optsprezece-nouăsprezece ani, foarte blond și plin de pistrui. Și doctorul e așa cum îl vedeți: brun, fără pistrui și cu doi băieți la școală"858) există un amănunt unificator și "hotărâtor", mai important decât evidențele de natură fizică - în fapt "aparențe" - traduce irecognoscibilitatea Spiritului Suprem: "nici nu îndrăznesc să
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
857 - din același regiment cu Darie). Impresia că "ne-am mai întâlnit" și că, în ciuda deosebirilor de natură fizică ("Îl vedeam un tinerel de optsprezece-nouăsprezece ani, foarte blond și plin de pistrui. Și doctorul e așa cum îl vedeți: brun, fără pistrui și cu doi băieți la școală"858) există un amănunt unificator și "hotărâtor", mai important decât evidențele de natură fizică - în fapt "aparențe" - traduce irecognoscibilitatea Spiritului Suprem: "nici nu îndrăznesc să-ți spun de când ne cunoaștem. Dar nu ne recunoaștem
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Vremea lupilor, roman istoric, 1980; Lăpușneanu și Patrupăcate, roman istoric, 1982; Gura lumii, roman, 1984; Limpedele chip al dimineții, roman, 1986; Justițiar din alte lumi, roman, 1998. În colaborare cu Mircea Ionescu a scris scenarii radiofonice pentru copii: Leac pentru pistrui (Radio București, 1986; Radio Berlin, 1988) și Grădina din sărături (Radio București, 1988). În anul 2000, la împlinirea a 80 de ani de existență a Bibliotecii „Gheorghe Asachi“ din Iași, a realizat, împreună cu Nicolae Busuioc, monografia Biblioteca „Gh. Asachi“ -80
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cerul e înstelat, țârâitul greierilor se aude somnoros și îndepărtat, sub clar de lună. Mi se strânge inima la chemarea asta discretă a amintirilor; mă gândesc la tine, scumpa mea, nobila mea copilă; mă gândesc la întoarcere, la Mimi, la pistruii ei, și îmi vine să plâng, să țip, să alerg spre eden: orașul în care ne vom revedea. Este în cer? E pe pământ? E Bucureștiul? Draga mea, mă încearcă un plâns nebun. [...] 43/1950 V 3 septembrie [1950], luni
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ca fripți de la masă și voiră s-o taie la fugă. Cocoșul Însă, Înainte de ce apucară a spăla ei putina, Îi Împroșcă pe toți cu zeamă și, pre cari i-a ajuns zeama, i-a Împestrițat [= i-a umplut de pistrui] și le-a umplut tot capul de râie. Și de atunci jidovii Își tund și rad capul, pe unde i-a ajuns stropeala, și numai pe de Înainte, pe unde nu i-a ajuns zeama din pricina urechilor, lasă părul să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidovească” <endnote id="(623, p. 139)"/>. 3. De ce au evreii pistrui În cadrul aceluiași ciclu de legende românești, având-o pe Sfânta Maria ca protagonistă, un alt episod se referă la o caracteristică fizio nomică presupusă a fi specifică evreilor : prezența pistruilor pe față și pe corp. Ajunsă la locul răstignirii lui Isus, Maica Domnului Îi găsește pe „jidani” așezați la masă, pregătindu-se să mănânce. Și au fiert jidanii un cocoș Și au făcut dintr’ânsul borș Și l-au pus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
strachinii Și din aripi a bătut Și pe jidani i-a stropit Și pe toți i-a opărit Și de-atunci Îs jidanii pestriți [= pistruiați] <endnote id="(22, p. 221 ; 64, p. 116)"/>. Pentru a justifica și culoarea roșcată a pistruilor, În unele legende populare ardelenești cocoșul Îi stropește pe evrei cu picături de sânge <endnote id="(22, p. 282)"/>. În altele, cocoșul Însuși preia culoarea roșie ; vezi zicala populară : „Jidovul e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24)"/>. În spațiul german, cocoșul nu-i stropește pe iudei nici cu picături de borș clocotit, nici cu picături de sânge, ci cu stropi de excremente ; de aceea, În limbaj popular, pistruii sunt numiți Judas Dreck („găinațul lui Iuda”). Originile legendei populare par să fie Într-un text apocrif neotestamentar, intitulat Acta Pilati, În care Iuda Își bate joc de Isus spunându-i că va Învia din morți atunci când va Învia cocoșul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cocoșul a bătut din aripi ca să cânte și iar i-a stropit pe obraz, și de atunci au rămas și ei pestriți pe obraz”. Publicând la sfârșitul secolului al XIX-lea această variantă moldo venească a legendei (De ce evreii au pistrui pe obraz ?), B.P. Hasdeu o includea Într-o specie de literatură populară căreia folcloriștii - spunea el - „nu i-au găsit Încă un termen propriu, numind-o deocamdată «de ce», «the why»” <endnote id="(176, III, col. 2596)"/>. Indiferent de variante, toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pestriți, de atunci au ei alunele pe față” <endnote id="(113, II, p. 158)"/> sau „De atunci [și de aceea] au jidanii pistrui” <endnote id="(259, p. 53)"/>, ca pedeapsă pentru că nu au crezut În Cristos și În Învierea sa. Pistruii de pe chipul unui român creștin sunt considerați a fi un semn infamant, un semn care (ca și părul roșu) aduce ghinion. Adesea, astfel de oameni „Însemnați” sunt „socotiți drept jidovi” și se crede că, din această cauză, „petele de pe față
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]