407 matches
-
curcă împestrițată; o curcă în curte; o curcă într-o curte; o curcă o-ncurcă; o curcă și un curcan croșetează"; "un ștrumf cade buf, doi ștrumfi cad buf-buf, trei ștrumfi cad buf-buf-buf" până la 10 (Grigore, 2008, pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
curcă în curte; o curcă într-o curte; o curcă o-ncurcă; o curcă și un curcan croșetează"; "un ștrumf cade buf, doi ștrumfi cad buf-buf, trei ștrumfi cad buf-buf-buf" până la 10 (Grigore, 2008, pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o curcă într-o curte; o curcă o-ncurcă; o curcă și un curcan croșetează"; "un ștrumf cade buf, doi ștrumfi cad buf-buf, trei ștrumfi cad buf-buf-buf" până la 10 (Grigore, 2008, pp. 63-98); "O pită lipită/Două pite lipite/Trei pite lipite" până la 10 (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * frământări de limbă: "Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
noapte pusă cam într-o parte lăsa să se vadă un păr cărunt. Cercei cu diamante montate după moda veche coborau pe umerii halatului ei presărat cu tutun, ca pe vremea elegantelor Frondei. În jurul ei, pe cuvertură, se aflau risi pite pli curi de scrisori golite de scrisorile pe care le conținuseră și pe care Doamna de Coislin își însemna gândurile, în toate direcțiile; nu-și cumpăra hârtie, i-o furniza astfel poșta, gratuit. Din când în când, o cățelușă pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
valorifică virtuțile și potențialul semnificativ al alăturării unor cuvinte din registre stilistice distincte și din clase semantice antinomice: proletari ai condeiului, apucături administrative, grămădire la porțile privilegiilor, sfântul privilegiu, cavalerii cotului și ai calupului, roiul de albine vorbitoare, religii cosmopolite, pita lui Vodă, fizionomie fatală ș.a. Ironia devine în publicistica eminesciană una dintre armele retorice redutabile împotriva oportunismului politic și a tarelor clasei politice românești, oferind în același timp terenul propice dezvoltării polisemiei. Jurnalistul nu se limitează la simpla prezentare a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
satul lui Cremine", "față cu Stan sau Bran", "de la creștet până-n tălpi", "cu ghiotura", "a tăia firul în patru", "a tăia în carne vie", "a ieși cu mâna goală", "a pune la cale", "a fi cu mâinile legate", "a mânca pita lui Vodă" ș.a. au rolul de a caracteriza plastic un fapt, iar conotațiile semantice ale idiotismelor sunt influențate de contextul lingvistic în care apar. Din punct de vedere al inserției în text, Stelian Dumistrăcel identifică două maniere principale de integrare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
general asupra „Armoniei”, an administrativ 1931-1932, înțelegem că Grigore Halip „intransigent luptător deșteptărist și om de casă al”Armoniei” până în cele mai de pe urmă ceasuri ale sale”, a fost membru al „Armoniei” de la chiar înființarea ei, în 1881, iar Mihai Pitei, membru cu 51 de membrie activă în „Armonia” din 1897-1914, 17 ani, 2 ani membru fără resort, iar din 1899-1914 (15 ani), economistul „Armoniei”. Raportul era semnat de Leca Morariu, președintele Societății „Armonia”. Secretar al societății semna Eusebiu Jemna. Anuarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un studiu etnografic de F. Căniță „Teatrul Național din Cernăuți” de A. Hurmuzachi, bibliografie, redacționale. Din protocoalele ședințelor Comitetului Soțietății aflăm că erau persoane care sponsorizau Soțietatea, donând bani, oferind cărți, documente. Redactorii foii erau distribuiți în teritoriu: D. Mihai Pitei în ținutul Rădăuților; D. Constant. Andrievici - Suceava; D.D. Dimitrie Cozub și Dimitrie VasilicoCotmani, Zastavna și Sadagura; D.D. Eugeniu Stârcea și Demetriu Popovici - Storojineț; D. Artemiu Ieremievici - Cernăuți; D.D. Iorgu de Cerneschi, Ion Levicki și Alesandru Costin pentru ținutul Siretului. Pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Brăila Când e închis Ionuț și Stratonic îl ajută să scape. Este un popă care vorbește rău românește și împreună cu dascălul lui îi aduce scule pentru fugă. Isaiia hoave A avut na puntețe Pe Mano-o-le. Aba nu brezale, bre! Lua pită ș-o frângea Și găsea ce-i trebuia! Simion Nicoară Manole Cristea Dămian Ionuț Manole și Nechifor și Gheorghe Tataru cad în prinsoare la Turci în ajunul bătăliei dela Podul Înalt. Li se cer relații; ei îndeamnă spre smârcurile dezghețate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cărei metaforă vegetală e „rujița”, răspunde la întrebarea (pusă de trei ori) cine a făcut-o atât de frumoasă printr-o localizare magică a nașterii ei: „Că pă mine m-o făcut/ Pă su’ cep la nouă buțî/ (...) Su’ cuptoru pitelor/ (...) În grădină la stupină/ Su’ coșnița cea bătrână”. Transferul magic se face, folosind terminologia lui van Gennep, prin contagiune, bazată „pe materialitate și transmisibilitate, prin contact sau la distanță, calități naturale sau dobândite”. Acesta este potențialul care predestinează fata din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ospătarea creștinilor, fiindcă s-au miluit, zice-se, să taie cu foarfecele lor legăturile Domnului pe Cruce; lighioni În armuri și cu halebarde Înfricoșate, ca pentru cine știe ce turnir nemilos de cavaleri. Dar am mâncat Între ai mei de acolo, din pita lor mare cât o săptămână din post, un dărab de pită și un dărab de slănină afumată la Crăciun, [care atârna] tot anul de grindă și din care fiecare Își tăia, cu brișca de la șerpar, după pofta inimii. Aici mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
foarfecele lor legăturile Domnului pe Cruce; lighioni În armuri și cu halebarde Înfricoșate, ca pentru cine știe ce turnir nemilos de cavaleri. Dar am mâncat Între ai mei de acolo, din pita lor mare cât o săptămână din post, un dărab de pită și un dărab de slănină afumată la Crăciun, [care atârna] tot anul de grindă și din care fiecare Își tăia, cu brișca de la șerpar, după pofta inimii. Aici mai trăia până mai acum douăzeci de ani, Încă trăgând voinicește cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
facă.“ Din mahalaua noastră, a Gorganului și a Brezoianului, deo cheată prin vecinătatea, de neînchipuit astăzi, a prostituatelor de toată mâna (de lux, de bordel, particulare și de stradă), câ teva aspecte mai stăruie Încă În amintire și merită, prin pito rescul lor, uneori excesiv, sau prin climatul lor favorabil unor deconcertante contradicții morale, o consemnare tale quale În această istorie măruntă a Bucureștiului de acum cincizeci de ani. Cititorului neconformist i s-a rezervat un capitol următor, cu ample evocări
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
țărani au început să urmeze cursurile liceului din Rădăuți. Purtau costume populare nationale, care aveau să devină în perioada interbelică uniformă. Datorită motivației intrinseci și extrinseci a învățării, mulți dintre aceștia aveau să-și transforme numele în renume. De la Mihai Pitei, Orest Renei, Ernst Rudolf Neubauer, Gabriel von Mohr, Leonida Bodnărescul, la Emanoil Isopescul primul director de după 1918, la generațiile de învățăcei care au împânzit zona și lumea, se întinde o vârstă culturală, care îmbina avantajele și neajunsurile manifestate din multitudinea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
cupe măiestre din cel mai fin cristal de Murano îi așteptau cu brațele deschise pe neînfricații consumatori ai sângelui Domnului. "Râuri dă lapte dulce pă vale Curg acolo și dă unt păraie Țărmuri-s dă mămăligă moale Dă pogăci, dă pite și mălaie! O, ce sântă și bună tocmeală! Mânci cât vrei și bei făr-osteneală." (Ion Budai-Deleanu) Ce mai! Raiul în toată splendoarea lui! Iar alături, în boschete cu iarbă grasă și suculentă, sub lumina unui soare lasciv, femei de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe el acolo... Poate că bogătanii, după ce se înfruptau din bucătăria aceea atât de sofisticată, doreau să guste și ceva popular, cool, care să ceară încă și mai multă bere Heineken marca cea mai prezentă la petrecere. Ce gust avea pita aceea umplută cu bucățele de carne picantă și legume și cât îmi era de foame, o foame așa cum numai la ora două din noapte te poate încerca! Doamne, fă ca turcul acesta cu inimă mare să ajungă direct în Rai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de a gusta. Multe soiuri de fructe și legume care la noi au ieșit de multă vreme din consumul curent: bob, linte, napi, sfeclă roșie și albă. Magazinele turcești propun sarmale și salată de vinete la conservă. Excelentă pâine și pită lunguiață pregătită direct în fața clientului în cuptoare rotunde de cărămidă. Cașcaval (kashkoval) în zeci de sortimente, brânză albă telemea-feta, regina acestora din urmă fiind de departe, după preț, cea importată din Bulgaria. În războiul tăcut și balcanic al brânzei telemea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
curative mai ales în afecțiunile gastrice. Ca și Murul (Morus ), aparținând genului Rubus, tot din familia rozaceelor, cu tulpina spinoasă (rug) care produce flori mici albe minunate și fructe negre delicioase din care cârțoroșenii noștri fac gem pentru pus pe pita de secară și sirop, care amestecat cu apă rece scoasă din fântânile noastre e băut cu multă plăcere de copii și bătrâni. Și-ar mai fi agrișul sălbatec (Rives uvacrispa), arbust înalt cam de 1,50 metri cu ramuri foarte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
20 de minute, se pregătește un castron de mujdei de usturoi verde cu sare, lămâie și o lingură, două de smântână, în care se introduc urechiușele bine fierte. Se servesc direct din vasul cu mujdei cu mămăligă rece sau cu pită caldă scoasă recent din cuptor. Nu e deloc greșit dacă mai înainte se dau peste cap numai două păhărele mici cât degetarul cu o țuică de prune de patruzeci de grade, făcută aziiarnă la cazanul din luncă. Pentru ciupercile necomestibile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1865 - La inițiativa prefectului Mihai Pitei al județului Rădăuți se creează fondul școlar necesar pentru înființarea unei școli primare și a unui gimnaziu de patru clase în Rădăuți. 1870 - Prefectul Orest Reney de Herșani insistă pe langă Comitetul Fondului Școlar pentru a construi o școală primară
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93270]
-
acele locuri. Insula Paștelui o cunoscusem din diferite cărți, începând cu Kon-Tiki și Aku-Aku ale norvegianului Thor Heyerdahl. După sosirea la Santiago, aveam să-mi îmbogățesc informațiile cu altele "de primă mână". Am aflat că insula, denumită de băștinași Te pito sau Te henna, însemnând "Buricul pământului", a intrat în proprietatea statului chilian în 1888, că e situată la 3526 kilometri de Chile, că are formă triunghiulară, cu laturile de 16/18 și 22 km, o suprafață de 165 km pătrați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
multe, foarte multe rechiziționări de la populație și, cum haina soldatului nu îmbracă numai oameni, sătenii erau speriați de ce li s-ar fi putut întâmpla familiilor. În ce mă privește, doream ca toată munca noastră de dascăli să nu fie risi194 pită și, luându-mi inima în dinți, m-am dus la școală, la comandantul trupei sovietice. Din umbra gardurilor simțeam că sunt îndeaproape ajutată de prezența sătenilor. - Vă rog să aveți grijă de lucrurile școlii. Mai ales de documente. Doar pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de poveste. Insula Paștelui o cunoscusem din diferite cărți, începând cu "Kon-Tiki" și "Aku-Aku" ale norvegianului Thor Heyerdahl. După sosirea la Santiago, aveam să-mi îmbogățesc informațiile cu altele, "de primă mână". Am aflat că insula, denumită de băștinași Te pito sau Te henna, însemnând "Buricul pământului", a intrat în proprietatea statului chilian în 1888, că e situată la 3526 kilometri de Chile, că are formă triunghiulară, cu laturile de 16/18 și 22 km, o suprafață de 165 km pătrați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
un cetățean, Înfofolit, cu ochelari: „Domnule, sunt fugar, m-a trimis cutare cunoscut... să te rog să mă ajuți”. Eu am rămas crucit când am auzit... Asta Însemna pușcărie! Ce să fac? Hai În casă. Mai aveam niște slănină, niște pită mai uscată pe acolo. „Poftim, mănâncă!” Și-am plecat și n-am mai dat pe acasă... M-am dus pe la mătușă-mea sau unde m-am dus și o zi sau două n-am mai trecut pe acolo... Când am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pleca nimeni fără să i se dea o bucată de pâine, dacă o cerea și adăugând că și cei din partea vestică a Banatului aparțin aceluiași neam, îndrăznește să ceară întâi la o femeie apoi la un om mai avut câtă pită dar este alungat cu vorbe urâte. Cel din urmă devine bănuitor, deși îi spusese că merge la lucru la Reșița și pune pe un țigan tânăr să strângă vecinii care tabără pe Nicolae Petrașcu în frunte cu Ion Popa, cel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]