418 matches
-
spre luna care strălucea deasupra lumii. Era tot cu ochii închiși. Înmărmurisem, cu gura căscată și cu brațele întinse spre el". Cântecul nocturn al Trubadurului are semnificația unui requiem, fiindcă vioara își pierde două coarde (în cea mai fidelă descendență pitagoreică, personajul este obsedat de cifra doi58, care-l urmărește ca un blestem), ceea ce are ca efect trezirea subită a somnambulului. Evaziunea din elementul hipnic, paradoxal protector, antrenează plonjarea în thanatic, starea de veghe constituind liantul dintre două morți: "Dăschise ochii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lucrarea a dispărut repede de pe piață și se impune, cred eu, reeditarea sa. "Semnele vremii" o cer cu prisosință, o vreme marcată de sfîrșitul unei epoci în dezvoltarea umanității, un ciclu lung, gen Maha-yuga din cosmologia hindusă, sau Marele an pitagoreic, sfîrșit care recapitulează, readuce la nivel manifest toate caracteristicile și evenimentele definitorii ale întregului ciclu, o perioadă în care extremele se întîlnesc, conflictele exacerbează, pregătind terenul pentru trecerea la o nouă eră. F. Schuon vorbește cuceritor despre unitatea profundă și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sunt in-tens influențate de lună. Apoi, privite de sus, principalele organe interne ale omului reflectă, în dispunerea lor, sistemul solar. Iar omul respiră de 25.920 de ori pe zi, adică numărul de ani care formează celebrul an platonic sau pitagoreic, în care soarele încheie un tur complet, cu 12 etape, al zodiacului. Durata medie a vieții omu-lui pe pămînt are același număr de zile. Este bine să cunoaștem și astfel de lucruri atunci cînd ne ocupăm de economie, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nenumărate aforisme contopite subtil și profund în magma poetică: To be or not to be - aceasta-i întrebarea; asemănătoare fiind prin duhul rostirii înțelepte cu alte cugetări ritmate, să zicem - Dura lex ori Res, non verba; ori Magister dixit, formulă pitagoreică reluată în Evul Mediu de către scolastici, amintind-o drept un argument fără replică, un text datorat Magistrului (Aristotel). Atunci cînd începe a scrie "Hamlet", la peste treizeci de ani, iată-l a fi un bărbat în toată firea, precum și un
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
ascetice" (La pîndă în perfecțiune). Sau: "plînge zarea cu spirale/ durdulie ca matale" (Vai și ierburi). Sau: " Abstracțiunea îl îngînă/ Figuri de pure geometrii/ Pe marmura cu plîns de lînă/ Cu romburi clare ciclamii" (Din zări hitite). Delirul poartă nostalgii pitagoreice: "apoi auzeam valurile potopului bătînd în ferestre/ și căpușele timpului brăzdau deșertul/ se întrupau în numere sacre" (Confesiuni recuperate). Vocația poetului ar fi de ordin geometric: Pe mine m-au chemat să întregesc triunghiul" (ibidem). Liviu Georgescu înregistrează aspirația informului
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
este eliberarea de ceva străin", scria Rainer Maria Rilke, și poetul nostru pare a realiza acest îndemn exorcistic. Corporalitatea informă e dată la o parte în favoarea geometriei a cărei natură strictă e incoruptibilă. E o dematerializare sui generis, salvatoare. Orfismul pitagoreic al lui Ion Barbu apare tratat într-o manieră liberă: După încă o lectură a poemului Falduri de Ion Barbu,/ m-am hotărît, în sfîrșit,/ să-mi încerc și eu norocul, și să mă geometrizez.// Căutam, nu-i așa,/ triunghiul
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
devenit, dacă nu ceva mai bună, măcar cu un strop mai cinstită". Cum în frază sunt doi dacă (stilistic vorbind, unul e în plus), Cronicarul a intrat în jocul lor și și-a pus, în continuare o mulțime de întrebări pitagoreice. Iată-le: - Ce s-ar fi întîmplat dacă cei 10 oameni ar fi citit 1 % din cărțile lui Bădiliță și nu și le-ar fi asumat ? Ar fi devenit lumea românească, dacă nu mai bună, măcar mai cinstită sau poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11221_a_12546]
-
teoremelor. Pare a se confirma aci o afirmație a lui Benn potrivit căreia n-ar exista decît două transcendențe verbale înrudite, "teoremele matematice și cuvîntul ca artă". Poezia aspiră spre echivalarea sa cu o construcție numerică, numerele fiind în vederile pitagoreicilor principii materiale (presocraticii se rezemau mereu pe materie), cu toate că insesizabile sub raport empiric: "Anselmus ce crezi că a fost/ acel număr l-am întrebat/ pe Anselmus: o fi fost/ Fiara? Un Diablero? Dimineața/ pe lîngă ape oamenii plătiseră/ mulți bani
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
spune că a fost condus la creștinism prin întrebările care i s-au pus de către un bătrân misterios pe care l-a întâlnit pe când se plimba pe țărmul Efesului ca tânăr student. Se aplecase și asupra perspectivelor stoice, peripateticiene și pitagoreice, dar, din diverse motive, le abandonase. Pentru un timp, platonicienii i-au satisfăcut setea de „știința ființei și cunoașterea adevărului”<footnote Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, III, traducere, și note de Pr. Prof. Dr. Olimp Căciulă
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
kantele. Microintervalele sunt „comandate” mereu acestui instrument; modul frigian la-si-do-re diez-mi-fa-diez-sol este fundamental, dar variat cromatic, iar toate acestea în maniere dinamice, care ne amintesc chiar de George Enescu. În acest concert, compozitorul impune acordarea harpei kantele în seria cvintelor pitagoreice și în „scara” specifică armonicelor (la-mi-si-fa diez ascendent și, descendent, re-sol-do). „Kantele o reprezintă pe Gaia”, pretinde compozitorul, care a încorporat în această piesă toate ideile și visele sau fantasmele sale referitoare la rădăcinile sau matricile vieții, ale sensibilității umane
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
Andrei Moisoiu (Google) Toate ființele poartă în sine numărul planetei, continentului, țării, orașului, sau localității unde s-au născut, scrie Oreste Teodorescu pe Fundamentul sistemului pitagoreic se bazează pe credința că în simbolul cifrelor sunt conținute toate elementele aflate în manifestare (începând cu 1, până la infinit), dar și nesfârșistul domeniu al nemanifestării, sau al energiilor necreate (zero matematic), scrie Oreste . Savantul iluminist Severinus Boethius scria: “Marele
Codul lui Pitagora. Oreste, despre secretul ascuns în cifre by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63658_a_64983]
-
aici, că cei care se cufundă în studierea și înțelegerea numerelor, ajung să cunoască legile naturii atât în manifestarea vizibilă, cât și cea nevăzută. Materia reprezintă forma văzută a Naturii Universale, iar numerele definesc lumea ei invizibilă, după cum le conceptualizează pitagoreicii: “ Forțe mai mici sau mai mari sunt rezultatul numerelor materiale, iar energia, mai mare sau mai mică, este generată de numerele virtuale”. Dezvoltând sistemul lui Pitagora, Boethius ajunge la concluzia că primordial, natura a fost generată cu ajutorul cifrelor, din care
Codul lui Pitagora. Oreste, despre secretul ascuns în cifre by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63658_a_64983]
-
developată în scrierile examinate, ni se recomandă ca o performanță a textului critic însuși. Dacă ironia e în esență dincolo de subiect și de obiect, irealizînd ambii termeni, aici ea se reduce considerabil cu concursul celui din urmă. Concretețea, fie și pitagoreică, îi alungă excesul, pînă la urmă apăsător ca orice exces, o împinge în starea de contemplație: Această progresie în miraj a cotidianului nu e opera unei sintaxe miracolistice, ci efectul unei intensități a privirii ce descifrează deodată concretețea, ca epifanie
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
un pasionat cunoscător ce deschide perspectiva cititorului - specializat sau novice - către lumi ignorate, de mare prospețime și interes. Deslușirea reprezentărilor cartografice medievale a permis înțelegerea faptului că pământul era văzut ca o sferă aflată în centrul universului, abordare conformă sugestiilor pitagoreice. Mitul lumii plate, ptolemeice, care ar fi dominat imaginarul medieval se dovedește astfel o găselniță a modernității fără acoperire în realitate (cu două, notabile, excepții: Lactanțiu și Cosma Indicopleusteus). Observând asemenea chestiuni, Corin Braga propune, practic, corectarea percepției clișeizate a
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
și spațiu”. „Este o trăire ca într-o peliculă cinematografică, pe care o percepe doar mediumul”, spune Madaras. „Ecranul timpului poate fi oglinda sau chiar luciul unei ape”, continuă el explicația fenomenului. De fapt, experimentul datează din antichitate, când discipolii pitagoreici și chiar chinezii practicau vizualizarea pe medii maladive. Scribii din epocă vorbesc chiar de tămăduiri spectaculoase. Literatura de specialitate susține în același timp că în laboratoarele de parapsihologie din Germania și Franța, bunăoară la Hanovra, unde ființează o respectată școală
Agenda2005-23-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283782_a_285111]
-
de expresie artistică, adică apogeul de armonie sufletească la care poate ajunge cineva. Numai că armonia sufletească nu este decît replica la scară mică a celeilalte armonii: armonia cosmică, căreia grecii îi spuneau și "muzica sferelor". Sintagma aceasta de sorginte pitagoreică străbate întreaga gîndire greacă. Cine intră în contact cu cosmosul nu se poate să nu-i împrumute muzica, furîndu-i ritmul și transmi-țîndu-l mai departe omenirii. Efectul pe care un asemenea om îl va avea asupra publicului va fi unul de
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
ale talentului său artistic prodigios. Cu o dezinvoltură captivantă, soprana a părut că improvizează un text plin de umor, ca o poveste pentru copii, în realitate însă extrem de precis notat de către autor, sub formă piramidal-triunghiulară, similară formei gtriunghiulare a decadei pitagoreice. Syrinx pentru flaut solo de Claude Debussy - redat de flautul fermecat al Anei Chifu - a făcut trecerea la piesa Violetei Dinescu, Satya II pentru fagot, al cărui timbru nostalgic, cu inflexiuni arhaice a transmis ecouri din Ritualul primăverii lui Igor
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
că poezia sa din Ars amandi a contribuit la coruperea tineretului, îndemnat la orgii, una dintre victime fiind chiar fiica lui Augustus, Iulia. Nu ar fi fost fără importanță în decizia exilării nici faptul că Ovidiu ar fi adoptat filosofia pitagoreicilor, participând (am zice cu un limbaj actualizat) la activitatea unui grup de meditație transcendentală, care submina autoritatea lui Jupiter și a celorlalți zei romani. Ovidiu era deci un subversiv ce trebuia izolat, pentru că influența lui, atât ca pitagoreic, cât și
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
adoptat filosofia pitagoreicilor, participând (am zice cu un limbaj actualizat) la activitatea unui grup de meditație transcendentală, care submina autoritatea lui Jupiter și a celorlalți zei romani. Ovidiu era deci un subversiv ce trebuia izolat, pentru că influența lui, atât ca pitagoreic, cât și ca artist libertin al amorului, devenea periculoasă pentru liniștea Romei și pentru puterea împăratului. Poetul latin Ovidiu, trăind la Roma în dezabuzare erotică și într-un regim politic autoritar, preocupat de extinderea fără limite a cuceririlor, descoperă tocmai
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
materia efemeră care dă ființă regnurilor nu s-ar putea închega. Altfel spus, numărul e axis mundi, e pivotul (în latină cardo, cardinis) în jurul căruia se mișcă toate, și expresia modernă de „numeral cardinal” păstrează ceva din intuiția inițială a pitagoreicilor, aceea că ordinea nu e posibilă decît într-un cadru ale cărui repere sunt fixe, și acele repere sunt chiar pivoții pe care se sprijină cadrul, adică numerele cu rol de țîțîni ai universului. Orice dezordine presupune o „scoatere din
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
a ascunde, sub avalanșa unui lexic grațios, sursa propriu-zisă a inspirației. În Metafizica, Aristotel spune că Ideile lui Platon sînt de fapt numerele lui Pitagora, la fel cum dialogurile Phaidon și Phaidros sînt inspirate cu precădere din învățătura orfică și pitagoreică a transmigrației sufletelor. Nici Proclos nu se arată mai indulgent, afirmînd că teza vieții eterne Platon a împrumutat-o de la Pitagora, cum și sugestia unei alte lumi, diferită de cea a simțurilor, a luat-o tot de la el. Oricum ar
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
mai indulgent, afirmînd că teza vieții eterne Platon a împrumutat-o de la Pitagora, cum și sugestia unei alte lumi, diferită de cea a simțurilor, a luat-o tot de la el. Oricum ar fi, marota algebrică e o constantă a școlilor pitagoreice, de unde și tenacitatea cu care adepții lor caută combinații de numere și încrucișări de figuri geometrice, ajungîndu-se pînă la sentința că sufletul e „un tetragon cu unghiuri drepte”, nuanță care ar suna enorm dacă nu am regăsi-o în Timaiosul
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
Platon, unde natura lucrurilor e considerată a fi triunghiulară. În aceeași logică, monada este masculină și diada feminină, iar numărul zeilor este cifra 3, însăși Minerva purtînd cognomenul de „Tritogeneia”. Dar excesele acestea pălesc atunci cînd recunoști flerul cu care pitagoreicii au simțit că armonia universului ascultă de niște legi care se reduc la niște proporții numerice. Așa se face că raportul cantitativ al sunetelor din gama muzicală se regăsește în vibrația celestă a corpurilor astrale, „muzica sferelor” fiind realitate nudă
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
de puzderia dezacordurilor lumești. Ideea unui suflet universal care își impune ordinea o regăsim la Bruno (causa causans și causa causata), la Spinoza (natura naturans și natura naturata) și la Fichte (ordo ordinans și ordo ordinatus). Că mai tîrziu flerul pitagoreic a fost degradat la treapta unui delir numerologic menit a explica orice taină prin cifre e un fapt secundar și pînă la urmă anodin. Drama e alta: astăzi Pitagora e privit ca un precursor al maniei scientiste, care își face
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
înaintea lor și confundă neștiința lor proprie de legile pozitive ale țării în care trăiesc cu absența acestor legi. Fiindcă toate lucrurile merg în lumea asta crescendo, ne vom pomeni într-una din zile că unul dintre patrioți descoperă tabla pitagoreică ca un lucru cu totul nou și că alt onorabil cere patent de invențiune pentru descoperirea, asemenea nouă, că de la Galați la București sunt exact atâția chilometri cât și de la București la Galați și că zero e egal cu zero
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]