4,022 matches
-
decît ca lider de partid aflat pe picioarele lui. Dl Radu Vasile, rămas fără funcția de premier, s-a consolat părăsind PNȚCD-ul împreună cu un număr de parlamentari ai partidului. Apoi și-a făcut partid, intrînd în combinație cu un pitoresc personaj politic, Cornel Brahaș. Rezultatul, Partidul Popular, tot așa: planuri de viitor mai îndepărtat, partid modern etc. În această privință, pediștii care l-au urmat pe dl Babiuc, cînd s-a iscat ruptura din acest partid, s-au dus cu toții
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]
-
Tufișurile și firele de iarbă au fost și ele înghițite de vârcolaci. Intri în România ca într-o Sahară iluminată de stele ostile, chioare și neputincioase. Pe când ungurul a știut să facă din pusta lui stereotipă un spațiu plin de pitoresc, românul a redus farmecul înnăscut al "spațiului mioritic" la o rezervație dezolantă de gunoaie, laboratoare sigure de viruși rari ce ne vor aduce din nou pe prima pagină a ziarelor europene. Dacă într-o parcare ungurească descoperi cu greu locul
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
ceeace privește starea drumului cât și că era mai pe ocol era prin Bărbătești, Dobriceni, Cacova, Păușești Măglaș și Râmnic. Acest drum merita să fie făcut numai dacă aveai chef și timp să te mai și plimbi, drumul fiind foarte pitoresc. Dar cine avea timp și chef de așa ceva? Poate cei din Bărbătești să ia calea asta căci pentru ei e mai pe drept, dar noi mergeam pe alte două căi. Depindea în general de însistențele rahatului cu ochi care vroia
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
fel de teatralizare a imaginii. E semnificativ, de pildă, că doi mari poeți ai vremii noastre, Lucian Blaga și Ion Barbu, sînt și cei mai năpăstuiți de discursul anecdotic al criticului. În schimb, atunci cînd ajunge la Arghezi, deci la pitoresc, G. Călinescu se simte în largul lui: vibrația de bazar îl ajută să descrie odiseea de mucegai sau rapsodia de "cuvinte potrivite" din universul arghezian". Ca și: " G. Călinescu a făcut, incontestabil, mult pentru cîțiva dintre clasicii noștri. Nu e
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
epocii, în direcția opusă. Nu e vorba nici de un "protest antiburghez", propriu-zis, așa cum pretindea sociologismul marxist, întrucît autorul Scînteilor galbene n-a fost un militant de stînga, ci de o fișă de sensibilitate, care căpăta uneori, e drept, conotații pitorești: "Un incident produs pe cînd colabora la revista Versuri (Iași, 1911) i-a provocat lui Bacovia o reacție disproporționată, cu totul rară în cazul său, și l-a obsedat multă vreme, dovadă faptul că-și amintește de el, după aproape
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
Un dicționar foarte popular în perioada interbelică, cel al lui Lazăr Șăineanu (Dicționar universal al limbii române, din a cărui ediție a VIII-a citez aici) făcea totuși apropierea dintre cele două cuvinte, oferind în același timp mai multe detalii pitorești: vampirul era "strigoi, sugător de sînge", iar strigoiul - un "om mort ce se crede că iese din mormînt în noaptea spre Sfîntu Andrei și cu coșciugul pe cap merge de cercetează pe ai săi, apoi, strîngîndu-se cu alții pe la răspîntii
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
genuin în forme mediatice sau comerciale și legată de ea și aceea a reconstituirii unor genuri pierdute. Un caz semnificativ a fost prezentat de Thomas Nussbaum (Innsbruck) - cântecele tiroleze readuse în circulație în spectacolele pentru turiști. Revitalizarea formelor pierdute de dragul pitorescului lor naște tipare fixiste - creatorul original avea reprezentarea unui stil pentru că trăia și se exprima prin el în timp ce revival-ul este un "citat în stil". Cu toate acestea sau poate tocmai de aceea repudierea de plano a acestor forme de largă
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
de la suveranitatea căruia, în tradiție caragialescă, producția în chestiune se revendică mereu. E o subiectivitate care nu se mărturisește, ci fantazează. Adică am putea spune că se mărturisește indirect. În centrul poemelor lui T. O. Bobe se află un personaj pitoresc, "nea Gică, frizeru'". Pe de o parte, el reprezintă lumea suburbană, cu măruntele sale tribulații și veleități, cu burlescul său simpatic, tangent, cum spuneam, la lumea secundă a Momentelor și comediilor lui nenea Iancu. Pe de alta, e un simbol
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
sau la calitățile morale ale bunului voevod: înțelepciunea, vitejia, cumpătarea. În schema noastră, aceste fundamentări se situează în cadrul procesului de eticizare a puterii. Cealaltă modalitate, explicită, de legitimări se manifesta în primul rând la nivel popular, folcloric, prin epitetele uneori pitorești sau imaginile totdeauna semnificative, cu ajutorul cărora poporul, "gura lumii", definea și aprecia pe conducători: cel Bun, cel Rău, cel Viteaz, cel Cumplit. Chiar epitetele fizice sau circumstanțiale aveau o rezonanță valorică: Șchiopul, Turcitul. Cu atât mai mult admirabilele metafore aplicate
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
de orice", ai cărei locuitori stârneau uimirea celor din vest"că au și ei două mâini, două picioare, se îmbracă la fel cu vecinul lor de cartier și discută pe bazele acelorași principii logice". Pentru englez, țara este "mai mult pitorească decât frumoasă, e mai degrabă nuanțată decât inteligentă, fără apetit metafizic, dar cu un simț al comicului dezlănțuit până la gratuitate. Apoi scepticismul ei robust, trupeș... ha! care i-a anulat orice naivitate, ca unei fecioare care știe prea multe înainte de
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
mai direct, mai constant, tenace și agresiv împotriva propriei persoane. De treizeci de ani, Alexandru George se delimitează cu neagră voluptate de toată lumea, de toate curentele de opinie, de (aproape) toate lobbyurile ce striază lumea literară, cu o țâfnă când pitorească și profitabilă, când copilăresc-ridicolă și păguboasă. Egofil etanș, e fericit să se știe bârfit, neînțeles, marginalizat, potopit de invective. Alterat de mania persecuției și mania contradicției, iritările și negațiile sale sunt direct proporționale cu... satisfacțiile și pozitivul existenței. Este în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
întâmpla în România - adică în Europa - încă în urmă cu câteva decenii. Dacă eu și colegii mei aflasem atât de ușor secretul "studenților" palestinieni din România lui Ceaușescu, îmi imaginez că Occidentul era perfect informat despre ceea ce se petrecea în pitoresca zonă carpatică, departe de așezările omenești. Și mi-am mai adus aminte, ascultând declarațiile unui american din Florida, gazda a doi dintre piloții arabi care-au condus avioanele răpite în clădirile gemene din Manhattan, de ceva care mă frapase în
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
purta polemici de tip care pe care, nu probleme de principiu. Or, atîta timp cît presa cotidiană nu va lua în serios strategia PRM pentru a o prezenta ca atare opiniei publice, atîta timp cît, pe de o parte, personajele pitorești ale acestui partid vor fi ridiculizate, consemnîndu-se, în paralel la știri sau în cronici parlamentare ce a mai făcut PRM-ul, fără o analiză atentă a semnificațiilor acestor fapte, mult mai grave decît că Irina Loghin habar n-are de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
2000, 14) etc. (Citatele de mai sus provin din reportaje jurnalistice din ultimul deceniu; convergența lor lexicală e mare, dar trebuie judecată cu prudență, dată fiind medierea inevitabilă a discursului argotic de către ziaristul în căutare de senzațional și de limbaj pitoresc.) Cuvintele din familia lexicală a lui a produce (mai ales producție - inclus și în sintagme ca unelte de producție, producție de mărfuri etc. - și productivitate) erau extrem de frecvente în dogma economică și în propaganda celei de-a doua jumătăți a
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
detalii, concrete și insignifiante, Kunisch pomenește rareori numele vreunei persoane întâlnite. Și totuși, portretul stereotip al valahului rămâne destul de vag, identificabil - în ciuda unor nuanțări - cu cel al balcanicului stereotip: prietenos, om de treabă, voios, amator de petreceri, supus, cu înjurături pitorești, mândru de primitivitatea lui... Scenele de gen sunt numeroase: orașe cu case rurale și cafenele murdare, alături de palate și biserici impunătoare, țărani primitivi și femei frumoase îmbrăcate după moda occidentală, călugări jegoși, cu privirea tâmpă, și mai ales țigani, de
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
vizita, desigur, și Poklevski-Koziel, ambasadorul Rusiei la București, acesta din urmă rămînînd aici, și după revoluția bolșevică din 1917, în deceniile interbelice, locuind destulă vreme în clădirea fostei sale ambasade (actualul cazino de pe Calea Victoriei, colț cu Calea Griviței), fiind o figură pitorească a Capitalei noastre. Iată o însemnare din 9 mai 1915, semn că saloanele Marthei Bibescu erau un efectiv loc în care se încrucișau știrile de pe front: "Telegramă de la Birdwood, Marele Cartier rus, Moghilev. Un rus mi-a scris de la Marele
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
mediteraneean estic, un individ extrovertit, curios, ager, activ, nervos, logoreic, apt a atinge, pe aceste fundamente psihice imanente, culmi ale intelectului creator și meditativ (e adevărat că e frecvent, sub rezerva unei inapetențe pentru metafizic și pentru tragic). Un anume pitoresc al mobilității intelectuale și al facondei pline de sine, încordate de contrarietate, o propensiune spre postura marțială sau burlescă, spre autoritarismul decorativ sau spre umorul suculent, îl fac simpatic, nu neapărat în lumea de cafenea care ilustrează varianta joasă a
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
au fost mai multe valuri de dezmorțire. Oricum este acum vie, critică, tăioasă, mai bine orientată estetic și totuși la fel de civilizată ca-ntotdeauna. Această revistă este azi cea mai bună dovadă că se poate scrie polemic fără ofense și cuvinte "pitorești". Firește, noua echipă critică nu e încă bine rodată, mai face și cîte-un exces de zel, în plus sau în minus, dar important e că li s-a dat o șansă unor oameni care au cu adevărat ceva de spus
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
gustul unui public avid de a cunoaște și altceva decât directivele culturnicilor ideologiei totalitare. Jazz-ul constituia pentru el o veritabilă insulă a libertății; prin jazz, Iancsi ne invita să fim, să ne simțim liberi. Serile prelungite de la "Mon jardin", pitorescul restaurant-terasă de pe Calea Dorobanților, locul preferat al boemei bucureștene a anilor '60, era locul preferat al iubitorilor muzicii de caffé concert, era locul în care am deprins gustul muzicii de divertisment aflate la hotarul acesteia cu marea artă a jazz
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
a manifestărilor care s-au derulat în cadrul Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt (unde Grecia a fost invitată de onoare), simpozionul a constituit ,,pretextul" organizării unor acțiuni menite să aducă Grecia și cultura ei în prim-planul vieții culturale din pitorescul oraș al Franconiei de jos: expoziția ,,Sportul în Antichitate", deschisă la complexul muzeal Martin von Wagner în cinstea jocurilor Olimpice din Atena anului 2004, o expoziție găzduită de Biblioteca Municipală, care reunea majoritatea traducerilor în germană din literatura neogreacă (publicate
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
vede în prăbușirea nivelului de cultură al țării. Validați prin prezența alături de oameni cu ceva știință de carte, maidanezii de ieri se cred marile personalități ale țării. Te pomenești că și sunt! Dacă un Rică Răducanu fusese cândva un personaj pitoresc, împreună cu care puteai petrece o oră agreabilă, mă întreb ce satisfacție poți avea să respiri același aer cu Gigi Nețoiu sau cu cinicii afaceriști din clanul Becali. Dar de ce să mă mir? Când președintele unui partid cu o doctrină onorabilă
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
evită grotescul, redimensionarea realului în mod aproape expresionist. Aici, în acest expresionism trebuie căutată contribuția originală, de o strictă modernitate, a poetului Dominic Stanca. La el clasicismul și romantismul au fost depășite tocmai în direcția unei expresivități tranșante, a unui pitoresc care nu trădează niciodată linia gravă a unei lirici majore. Există, fără îndoială, un pronunțat tradiționalism în lirica lui, dar acesta este supravegheat tot timpul de un ochi calofil. Pentru cei ce l-au cunoscut personal pe omul Dominic Stanca
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
tipului romantic, solitar neînțeles, persecutat de lumea imorală. Dacă Lamartine, "obsesie modelatoare a pașoptiștilor", îl va reține întrucîtva, un punct de atracție mai puternic îl va constitui Victor Hugo: "Naturii lamartiniene dematerializate, estompate îi va prefera acum peisajul viu colorat, pitoresc și exotic al temperamentalului Hugo. Reprezentarea din Neron a împăratului roman, identificat cu simbolul geniului nebun, rafinat și înclinat spre orgii, pare să fie un ecou după Un chant de fête de Neron, iar traducerea poemului Dervișul al aceluiași s-
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
n-a dus niciodată lipsă de succes la femei. În 1968, s-a expatriat căsătorindu-se cu o elvețiancă (de limbă franceză), Christiane, și stabilindu-se la Geneva. În capitala Elveției a practicat în primii ani meserii dintre cele mai pitorești: frizer de câini, lucrător la pompele funebre etc. În 1998 s-a întors în România, împreună cu soția lui, și și-a fixat domiciliul la Breaza. Primele sale cărți de proză au apărut (în versiune franceză) la Geneva, la Editura Eboris
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
Rodica Zafiu Meniurile restaurantelor sau sumarele cărților de bucate conțin - nu numai la noi - un amestec pitoresc de limbi, asociind autenticitatea și invenția, exactitatea și aproximația, urmînd moda și manipulînd conotațiile culturale și sociale ale preparatelor. În cazul românesc, domeniul e foarte instructiv din punct de vedere lingvistic, în etimologie vădindu-se tradiția asimilării mai multor influențe
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]