405 matches
-
național creștin acest principiu a căpătat un caracter de etnicitate, proprietatea rurală urmează să treacă în mâna celor de origine etnică românească. La 12 noiembrie 1940, decretul-lege trece în patrimoniul statului: pădurile cu construcțiile și instalațiile, morile de orice fel, pivele, teascurile de ulei țărănești, pivele de postav situate în comunele urbane și suburbane cu terenurile din jurul lor, construcții, instalații, inventar, fabricile de spirt, industriile forestiere, stocuri de cereale, nutreț, recolte, întregul inventar viu și mort. La 21 noiembrie 1940, ministru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
căpătat un caracter de etnicitate, proprietatea rurală urmează să treacă în mâna celor de origine etnică românească. La 12 noiembrie 1940, decretul-lege trece în patrimoniul statului: pădurile cu construcțiile și instalațiile, morile de orice fel, pivele, teascurile de ulei țărănești, pivele de postav situate în comunele urbane și suburbane cu terenurile din jurul lor, construcții, instalații, inventar, fabricile de spirt, industriile forestiere, stocuri de cereale, nutreț, recolte, întregul inventar viu și mort. La 21 noiembrie 1940, ministru secretar de stat, Corneliu Georgescu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ministru secretar de stat, Corneliu Georgescu solicită printr-o telegramă, conform decretului nr.3810 din 17 noiembrie 1940 să fie comunicate telegrafic, numele proprietarilor din județ a tuturor morilor comerciale, industrii forestiere, fabrici agricole, fabrici de spirt, teascuri de ulei, pive de postav cu precizarea unde sunt instalate. La 21 noiembrie 1940, cu nr.15955 prefectul județului, Barbu Stroici, comunică Ministerului Economiei Naționale, subsecretariatul de stat al colonizării, la ordinul 2303/1940 raportăm: mori comerciale în orașul Dorohoi aparțin lui Iancu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Goldgamer iar în comuna Hănești aparține lui I.Talmaciu și Horoș Buianovici. Teascuri de ulei aparțin lui Ițcu Orenștein și frații Buionovici în Darabani, Șmil Căruceriu în Havârna, Avram sin Alter și Iancu Boinovici în Adășeni, Șmil Blunfeld în Săveni. Pive de sumane are Iancu Boimovici în Săveni. La 25 noiembrie 1940 cu nr.16223 prefectul județului, Barbu Stroici se adresează subsecretariatului de stat al colonizării și populației evacuate: „întrucât nu am primit instrucțiuni în privința aplicării decretului lege nr.3810 publicat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
16223 prefectul județului, Barbu Stroici se adresează subsecretariatului de stat al colonizării și populației evacuate: „întrucât nu am primit instrucțiuni în privința aplicării decretului lege nr.3810 publicat în M.O. nr.271 din 17 noiembrie 1940, relativ la exproprierea pădurilor, morilor, pivelor și teascurilor evreiești, pentru a da o uniformitate în modul de aplicare a acestui decret, dar și pentru a ușura lucrările comisiunilor de luare în posesie la fața locului a acestor bunuri am alcătuit comisiuni pe plăși cărora le-am
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
luare în posesie la fața locului a acestor bunuri am alcătuit comisiuni pe plăși cărora le-am dat un formular de instrucțiuni întocmit de noi. Am dispus ca pentru păduri să se întocmească un proces-verbal aparte, iar pentru mori și pive să se folosească formularele tip trimise de subsecretariatul de stat al colonizării pentru prima expropriere. Prefectul Barbu Stroici trimite Ministerului Economiei Naționale , un raport cu nr.17737 din 19 decembrie 1940, în executarea decretului-lege județului Dorohoi, noiembrie s-au trecut
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de executare. Legile de expropriere au fost considerate cele mai dure pentru evreii din România, însă, așa cum am arătat, impactul aplicării acestor legi a afectat un mic număr de evrei din Dorohoi, care erau proprietari de pământ sau de mori, pive, etc.; nu a fost afectată marea masă a evreilor care trăia în Dorohoi. Alte măsuri legislative interziceau evreilor practicarea comerțului. De altfel, prin decretul lege nr.2650 din 8 august 1940 evreilor li s-a interzis practicarea comerțului în mediul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avea ochi verzi. Umbla mai tot timpul îmbrăcat cu un suman; sumanul este o țesătură făcută la stative, din lână de oaie, care se mai numește „șiac” în unele părți, acest șiac se bate și se împâslește cu lână, la piuă ca să devină mai gros, semănând cu postavul. Nevastă-sa, Marița, nu se potrivea cu el la statură, era mai înaltă, mai grăsuță iar ca deșteptăciune și gură îl întrecea cu mult pe bărbatu-său. Nu apuca acesta să spună o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne trezeam când se trezea mămica
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
o dovedesc foile de zestre, și în familiile acestora se folosesc piese de interior sau de costum comune cu cele din sate. De timpuriu au existat și instalații pentru realizarea materiilor textile. în anul 1631, de exemplu, este menționată o piuă de bătut sumane pe apa Similei, la Pătrașcani, actualmente localitatea Alexandru Vlahuță. Călătorii străini erau, și ei, impresionați de produsele locale, comentându-le favorabil, cu mici excepții, dar și acestea erau undeva laudative. Unul dintre oaspeții străini ai Moldovei pe la
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne trezeam când se trezea mămica
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
t c a Î n v i a t! Ion Olteanu 2 București, 1 mai 2001 Dragă domnule Eugen Dimitriu, Așa trebuie să fie o scrisoare scrisă de un om de cultură. Păreri, vești, informații, nu bateri de apă În piuă. Cu adevărat m-am bucurat și vă rog să-i mulțumiți domnului Constantin Severin pentru gestul ales făcut față de mine. M-ar interesa să-l cunosc și ca om și ca artist și, o eventuală colaborare cu dânșii m-ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu articolul dv. despre Stino și interviul dlui Severin cu Prof. Coșeriu. Pagini de valoare, În interviu apare personalitatea Prof. Coșeriu În toată frumusețea ei, adânc și modest iar dl. Severin cu niște Întrebări temeinice, nu batere de apă În piuă. Articolul dv. este o bogăție dată culturii noastre, făcută cu o documentare temeinică și cu un substrat de sensibilitate. Frumoase și importante strădanii pentru emoționanta Suceavă. De ce m-ați rugat În scrisoarea precedentă o să Încerc să fac rost de fotografiile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Statului a următoarelor bunuri aparținând evreilor, persoane fizice sau societăților evreești: a. - Pădurile împreună cu toate construcțiile, instalațiile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de transport aflate pe terenul acestor păduri; b. - Morile de orice fel și oriunde ar fi situate, pivele și teascurile țărănești de ulei și pivele țărănești de postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; c. - Fabricile agricole de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fizice sau societăților evreești: a. - Pădurile împreună cu toate construcțiile, instalațiile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de transport aflate pe terenul acestor păduri; b. - Morile de orice fel și oriunde ar fi situate, pivele și teascurile țărănești de ulei și pivele țărănești de postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; c. - Fabricile agricole de spirt, oriunde ar fi situate, împreună cu terenul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Statului a următoarelor bunuri aparținând evreilor, persoane fizice sau societăților evreești: a. Pădurile împreună cu toate construcțiile, instalațiile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de transport aflate pe terenul acestor păduri; b. Morile de orice fel și oriunde ar fi situate, pivele și teascurile țărănești de ulei și pivele țărănești de postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; c. Fabricile agricole de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fizice sau societăților evreești: a. Pădurile împreună cu toate construcțiile, instalațiile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de transport aflate pe terenul acestor păduri; b. Morile de orice fel și oriunde ar fi situate, pivele și teascurile țărănești de ulei și pivele țărănești de postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; c. Fabricile agricole de spirt, oriunde ar fi situate, împreună cu terenul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
batistelor cusute de către fetele din sat la șezători, a sutelor de păpuși din cîrpăsimboluri ale anului care moare- create de elevi, a aparaturii țărănești, în special a celor de prelucrare a lânii, a obiectelor tradiționale din lemn, fier, lut -cofițe, piua, blide, fiare de călcat, a creațiilor originale ale elevilor din materiale naturale - strigoii de Sântandrei, păpușile din cîrpă și bostanii. Durata proiectului și locul desfășurării Programul educațional se va întinde pe 7 ani: noiembrie 2001- noiembrie 2007. Anual proiectul se
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
următorul cuprins: "Art. 53. Contribuabilii, persoane fizice, care au în proprietate cazane de fabricat rachiu, prese de ulei, mori pentru cereale și ferăstraie mecanice pentru lemn plătesc o taxă anuală, de fiecare utilaj, de 50.000 lei, iar pentru darace, pive sau mori pentru boia de ardei plătesc o taxă anuală, de fiecare utilaj, de 20.000 lei, care se fac venit la bugetul consiliului local pe teritoriul căruia se află instalat utilajul respectiv. Taxa se plătește în două rate egale
ORDONANTA Nr. 24 din 11 august 1995 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind impozitul pe venitul agricol şi impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111914_a_113243]
-
Borduselu │50. Movila 8. Bucu │51. Munteni-Buzau 9. Buești │52. Nicolae Bălcescu 10. Cazanesti │53. Nicolesti 11. Ciocănești │54. Ograda 12. Ciochina │55. Pelinu 13. Ciulnița │56. Perieti 14. Cocora │57. Perisoru 15. Colelia │58. Pietroiu 16. Constantin Brîncoveanu │59. Piua Petrii 17. Cosimbesti │60. Platonesti 18. Crasani │61. Plevna 19. Crunți │62. Poiana 20. Cuza Vodă │63. Radu Negru 21. Dichiseni │64. Rasă 22. Dor Mărunt │65. Răzvani 23. Dorobanțu │66. Reviga 24. Dragalina │67. Roșeți 25. Dragoș Vodă │68
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
de hotărîri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 2 din 15 ianuarie 1953, cu modificările ulterioare; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2567/1953 privind aplicarea Hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 3031/1952 la unitățile prestatoare - mori, prese de ulei, pive și darace -, precum și modul de redistribuire a fondului de plată a muncii la întreprinderile regionale de construcții; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1902/1954 privind controlul retribuțiilor pentru unele unități ale Ministerului Postelor și Telecomunicațiilor; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr.
DECRET nr. 336 din 10 septembrie 1983 cu privire la calcularea, eliberarea şi controlul utilizării fondului de retribuire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152984_a_154313]
-
țiglă, sită etc. 129. Servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare 130. Servicii executate de muzicanți 131. Servicii executate de meditatori 132. Servicii executate de organizatori de expoziții și spectacole 133. Servicii de plisat, gofrat, ajurat, stopări 134. Servicii executate cu pive 135. Servicii de presare metale la rece, bobinare 136. Servicii executate de uleinițe 137. Servicii executate de bucătari 138. Servicii de pompe funebre 139. Servicii executate de instructorii auto 140. Servicii executate în agricultură, manual sau cu mijloace mecanice 141
ORDIN nr. 1.847 din 22 decembrie 2003 privind stabilirea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea individual potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154883_a_156212]
-
încălzire. La alte tipuri de mașini de împâslit, plăcile sunt înlocuite cu două rânduri suprapuse de role canelate antrenate în viteze variabile. 2) Mașinile numite "de săpunit", destinate să aplice săpun pe pâsla care vine de la mașina de împâslit. 3) Piua cu bătător, care încheie împâslirea fibrelor umezite cu apă cu săpun. Această piua se clasifică întotdeauna aici, deși ar putea să fie folosită pentru împâslirea articolelor mici din țesătura (berete etc.), dar, din contră, piua cu cilindri, în principal utilizează
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]