KorAP: Find »[drukola/base=pix & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...102 >

2,544 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

din jurnale și registre și romane și albume fotografice. Tone și tone de hârtie și toate, fiecare bucățică, acoperite, sufocate, îngropate în linii și pătrate și triunghiuri și vârtejuri de cuvinte albastre și negre și verzi și roșii, scrise cu pixul. — La naiba, am spus. Scout își dădu jos rucsacul și începu să inspecteze marginea tumulului. În cele din urmă, se opri într-un loc și începu să sape, ridicând și înlăturând teancuri întregi de hârtie. — Ce faci? — Vino să vezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
dispărând în adâncimile tumulului am zărit un mic tunel întunecat. Am ridicat privirea spre ea. — Glumești, nu? Scout zâmbi, se aplecă și mă sărută pe frunte. — Mi-e teamă că nu, spuse. Pe-acolo o luăm. 23 O lume de pix Am îngenuncheat amândoi la marginea tumulului cu cușca lui Ian între noi, uitându-ne la tunelul adânc, de hârtie. — Bun, zise Scout. O să procedăm și ca până acum. O să legăm rucsacurile cu sfoară și eu o să-l împing pe Ian

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
umplând aproape complet spațiul. Am îndreptat lanterna spre pereții tunelului și cercul alb se întinse și fu străpuns de umbrele paginilor ieșite în afară și-a mănunchiurilor inegale, un întreg peisaj Braille aleatoriu de hârtie, tipăritură și cuvinte scrise cu pixul care, cumva, nu se prăbușea în spațiul acela mic și negru. Mă împingeam în bombeul bocancilor, ținându-mi picioarele cât mai aproape posibil unul de celălalt și târându-mă cu ajutorul șoldurilor și-al coatelor. Când mă mișcam, hârtii răzlețe foșneau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pe lateral, o chitară, o cadă specială care te ridică și te scoate afară, toate în cerneală galbenă și neagră familiară. Scout avea dreptate; acestea nu erau decât niște registre telefonice - reclame comune la servicii comune, fără nici o urmă de pix, precum acelea care acopereau toți pereții tunelurilor. Doar niște registre normale. Faptul că cineva le folosise ca să construiască un tavan boltit și galben nu însemna nimic, la urma urmei. Era doar un fapt. Iar tunelurile în sine... era posibil să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
registre normale. Faptul că cineva le folosise ca să construiască un tavan boltit și galben nu însemna nimic, la urma urmei. Era doar un fapt. Iar tunelurile în sine... era posibil să creezi un labirint din hârtie stivuită și mâzgălită cu pixul. Bizar, improbabil, absurd de cronofag și periculos, dar, da, posibil. Punând cartea de telefon deoparte, mi-am desfăcut sendvișul. Ce importanță are o zi, douăzeci și patru de ore mici. Uitându-mă și eu în gol, mestecând, am surprins această frântură diafană

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Și ajunseserăm la „a“. Care era cu totul și cu totul altă mâncare de pește. Încăperea din „a“ părea puțin mai mică decât cea din „R“ și mult mai dezordonată, podeaua fiind îngropată sub mormane răsturnate de hârtii scrise cu pixul. Exact ca și în încăperea din „R“, spațiul era luminat de un singur bec și pereții erau făcuți din cărți cu coperte cartonate, aranjate asemenea cărămizilor. Însă în mare parte, această ispravă omenească era ascunsă de troienele și tumulii de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
adevăratul doctor Trey Fidorous, în carne și oase, era la fel de buruienos și de dezordonat ca un teren lăsat în paragină. Părul lui grizonant și des crescuse mai lung decât cel al lui Einstein, într-un fel de chică bezmetică. Un pix înfipt între dinți, două pitite în spatele urechilor și mai multe încâlcite și înnodate și ițindu-se din coama lui rebelă îi făceau capul să semene cu un cactus dintr-aceia suspect de pufoși. Urme de pix albastru, negru, roșu și verde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
fel de chică bezmetică. Un pix înfipt între dinți, două pitite în spatele urechilor și mai multe încâlcite și înnodate și ițindu-se din coama lui rebelă îi făceau capul să semene cu un cactus dintr-aceia suspect de pufoși. Urme de pix albastru, negru, roșu și verde îi acopereau dosul palmelor, îi șerpuiau în jurul încheieturilor și antebrațelor, și urcau spre mânecile sumese, care nici ele nu fuseseră cruțate pe de-a întregul. Bucăți șifonate de hârtie și pagini strânse alandala îi umflau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
o pereche mare de ochelari cu rame negre,de plastic, ca aceia pe care Michael Caine îi purta în anii ’60. Doctorul Trey Fidorous. După atâta timp, în sfârșit îl găsisem. Nu puteam decât să-l privesc pierdut. Doctorul scoase pixul din gură și mă privi la rândul lui. — Eric Sanderson. Era ceva dur în felul în care-mi rosti numele, ceva care mă făcu să tresar. — Ce cauți aici? — Nu-și amintește nimic, interveni Scout și mă cuprinse cu brațul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
de dealuri prăfuite, încinse. Bum. Bum. Degetele mele peste literele groase, albastre ca cerul, ale titlului. Salt în insulele grecești: Ghid turistic. Tremurând, am deschis cartea... ... și-n ea am găsit un univers. O galaxie întreagă de stele făcute cu pixul, de orbite trasate cu creionul și de centuri astrale în cerneală, în jurul muzeelor și bărcilor și taberelor, nesfârșite grupuri stelare de bifări, cruciulițe, semne de exclamație și întrebare, toate înăuntru, deasupra sau în jurul listelor de taverne și pensiuni și baruri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
înăuntru, deasupra sau în jurul listelor de taverne și pensiuni și baruri și orașe și trasee și plaje. — O, Doamne. Nici o forță în spatele cuvintelor, doar ele ieșind, scurgându-se afară din mine odată cu respirația. Degetele mele atinseră adânciturile, urmele lăsate de pix, colțurile îndoite ale paginilor. Clio. Ghidul lui Clio. Adevăratul scris de mână al lui Clio Aames chiar în fața mea. Cuvintele și urmele de pix se întrepătrunseră și se rostogoliră laolaltă pentru o secundă. Ceva lovi pagina cu un pleoscăit zgomotos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
ele ieșind, scurgându-se afară din mine odată cu respirația. Degetele mele atinseră adânciturile, urmele lăsate de pix, colțurile îndoite ale paginilor. Clio. Ghidul lui Clio. Adevăratul scris de mână al lui Clio Aames chiar în fața mea. Cuvintele și urmele de pix se întrepătrunseră și se rostogoliră laolaltă pentru o secundă. Ceva lovi pagina cu un pleoscăit zgomotos. M-am încordat, gândindu-mă din nou la Nimeni și la capcanele din cartea lui, la luxofagi, franciscani și ludovicieni. Apoi am băgat de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
cele opt litere posibile este cea corectă, iar asta făcea ca procesul de decodificare să fie foarte încet și anevoios. Adică tu crezi că există un sistem? — Da, încuviință Fidorous. Dar asta nu e decât vârful aisbergului. Uite. Luă un pix din buzunarul jachetei sale și găsi o pagină goală într-unul dintre carnețele. — Prima literă din tot Fragmentul becului este C de la „Clio, cu masca de scafandru pe față“, corect? — Mda. — Dar înainte să aplici QWERTY pentru a o decodifica

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
corect? — Mda. — Dar înainte să aplici QWERTY pentru a o decodifica, în însemnările tale se spune că, la origine, litera asta a fost un V... Figura ??? ... ceea ce înseamnă că litera corectă se afla la stânga literei date, da? — Da. — Așa că luăm pixul și desenăm o săgeată pe orizontală de la dreapta al stânga, așa: — Bine. — A doua literă pe care ai tradus-o a fost L din Clio, dar la origine litera aceasta se pare că a fost Z. Aici e puțin mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
al doilea text, mai mic, dar cât se poate de distinct de primul. — Deci, Fragmentul becului ascunde mai multe? — Da. Cel puțin, e sigur că ascunde mai mult din ceva. M-am uitat la litera compusă din săgeți trasate cu pixul. — Din păcate, zise Fidorous, închizând caietele Fragmentului becului și dându-mi-le, acum nu putem să dedicăm mai mult timp acestei descoperiri. — Doctore, dacă aici se mai ascunde un text, trebuie neapărat să știu ce spune. Mă tem că evenimentele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
a replicat Matisse? Am clătinat din cap, — A spus: „Asta nu-i o femeie, domnule. E-un tablou.“ Fidorous se îndepărtă de mine pentru a inspecta montajul. L-am privit ajustând ușor alinierea ventilatorului de birou și lovind cu un pix în grilajul lui protector, ascultând cu atenție sunetul produs. — Deci asta faci tu? am spus. Construiești femeia? — Întocmai. Ai zis-o bine în două cuvinte. Construim femeia, nu tabloul. Doctorul se îndreaptă de spate și-și scutură pantalonii cu palma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
să suspine sau să se frece la de limbaj negativ al corpului deloc. În schimb, ea șede dreaptă de spate și nemișcată și-și ține ambele mâini - roșii, durdulii, muncite - strânse ferm pe-un capăt și pe celălalt al unui pix parker argintiu. Doctorița, al cărei nume este R trăsături puternice și imobile și Are o prezență fizică mare, bovină o înfășoară un aer de inteligență apocaliptică Ea îmi reține privirea o secundă, poate o secundă și o f chiar să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

Mai bine Își cumpéra ghiozdan cu iepure. Știu eu pe cineva care are ghiozdan cu iepure și Încé nu l-a célcat mașină. Și mai multe feluri de ghiozdane erau. Și se vedeau pe coridoare cum fug și, cîteodaté, séreau pixurile și creioanele din ele și merele pe care și le luau la școalé. Céci, În Înghesuialé, cineva Îi deschidea ghiozdanul și dupé aceea Îi trégea o palmé peste cap și fugea. CÎnd celélalt fugea dupé el că sé-i dea și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
urechi și rémase cu ochii Închiși, cu obrajii roșii, cum Îi tinu cu palmele. Deschise ochii și se uité iar În carte. Îi Închise iar. Îi deschise și se uité iar În carte. Îi Închise... Îi deschise. Închise cartea, lésînd pixul În ea și o bégé, umflaté și scémoșaté, În ghiozdan. Șasa avea cea mai groasé carte de citire. Cartea lui Șasa era mare și umflaté, de doué ori mai groasé decît a lui Stela. Sigur cé Șasa trebuia sé Învețe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
el, se ridicé În fund la marginea patului, frecîndu-și ochii cu mîinile și, aranjîndu-și pérul, spuse: Îhî... le-am fécut. Scoase caietele din geanté și le trînti pe masé. Scoase și cartea de citire și o deschise acolo unde era pixul. Rémase În picioare la marginea mesei, cu cartea Închisé și ținînd degetul ca semn. Închise ochii și recité: Și pas cu pas Și ceas cu ceas Ostașii noștri... Și pa-a-a-s cu pa-a-a-s/ Și ce-a-a-s cu ci... Croiau ostașii noștri drum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
unele bénci apéru o fîșie de luminé, care venea printre perdeaua din fereastré. Bohanțov se scérpina dupé ureche, ca atunci cînd nu stia lecția, si se ștergea la nas. Se auzea cum scîrțéie scaunele și Inga, care se juca cu pixul, Îl scépé pe jos. Dar ce erau aceste cuvinte de ocaré, pe care le-au mai auzit de-atîtea ori, pe lîngé bucuria de a se auzi citiți În lista candidaților la pionierie? Ar fi suportat sé ia și bétaie! - Vaculovski

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
grédinițe Vera Ivanovna, Nadejda Petrovna, Prascovia Fomovna, Învéțétorul de educație fizicé, Vasilii Vasilievici și chiar directorul. Mai Întîi coborau scérile Vera Ivanovna, pe urmé Nadejda Petrovna și Prascovia Fomovna. Peste cîteva minute cobora și directorul, virÎnd În buzunarul de la piept pixul cu pasté groasé. Un pix din acestă costé doué ruble treizeci și se vinde la etajul doi În Univermag. Tot acolo se vînd ceasuri, inele de aur și cercei, lumînéri colorate sub formé de papucei, suvenire pentru turiști. Profir Matveevici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Prascovia Fomovna, Învéțétorul de educație fizicé, Vasilii Vasilievici și chiar directorul. Mai Întîi coborau scérile Vera Ivanovna, pe urmé Nadejda Petrovna și Prascovia Fomovna. Peste cîteva minute cobora și directorul, virÎnd În buzunarul de la piept pixul cu pasté groasé. Un pix din acestă costé doué ruble treizeci și se vinde la etajul doi În Univermag. Tot acolo se vînd ceasuri, inele de aur și cercei, lumînéri colorate sub formé de papucei, suvenire pentru turiști. Profir Matveevici se oprea și spunea: - Oleacé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
neuniformé și lungé, Însoțité de alte baloane care se spérgeau. Toaté lumea a Început sé strige cu bucurie „Ură!” Se auzeau voci subțiri, voci groase și chiar fluieréturi de mai multe feluri. Atunci cînd pe scéri apéru directorul, cel cu pixul cu pasté groasé În buzunarul de la piept, si a Început sé miște mîinile, sé se Înroșeascé și sé deschidé gură, uralele s-au stins cîte puțin și-atunci s-a auzit cé directorul strigé și mișcé din mîini și se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

cum mă aflu, să iau ca un macho șaua manuscrisului între picioare și să dau pinteni celor 89 de pagini. Să le depășesc, să depășesc criza romanului meu (dar a fost altfel decît în criză romanul, întreaga lui istorie?). Cu pixul favorit, cel galben, inscripționat live free or die. Cine spunea că o carte bună se scrie cu un pix ieftin? Altfel, după cum se poartă moartea asta (prea des șterg din agendă numele prietenilor muriți), n-o să mai apuc să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]