5,550 matches
-
sub treizeci de ani, cu doi copii de hrănit. Mai târziu am înțeles că tata avea de dat cote la stat și sărac fiind nu putea răspunde cerințelor, așa că au venit cu „măturoiul” și au luat tot ce au găsit. Plânsul de atunci al mamei m-a urmărit toată viața. Am descris acel moment în romanul „Fiica mea America” Vă rog să ne spuneți ceva despre familia dumneavoastră; părinți, frați, surori, copii. Părinții mei au fost oameni cinstiți care nu au
CONSUL LA AMBASADA ROMANIEI DIN CANBERRA de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_ileana_andrei_cudalb_consul_la_ambasada_romaniei_din_canberra.html [Corola-blog/BlogPost/344937_a_346266]
-
Autorului Când prin clasa a doua doamna învățătoare m-a notat la o dictare cu calificativul „excelent” (sistemul de evaluare fiind de la 1 la 5), de teamă să n-o pățesc cu cei de-acasă m-am pus pe un plâns care a uluit pe dascăl și a descumpănit evident clasa, cea din urmă mirată că n-auziseră în viețișoara ei de acest calificativ, unii colegi au pufnit în râs crezând că e vreo înjurătură sau metodă a catedrei de a
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
a fost bine „potcovit talanul”- cu toate că nu mi se potrivea deloc uzuala poreclă, dată îndeobște cailor închiși în obor sau lăsați de către stăpâni slobozi, să pască pe miriștile și ulițele satului, la adăpostul nopții ... Văzând că nu mă opresc din plâns s-a așezat lăngă mine în bancă, m-a mângâiat pe creștet și a încercat să-mi explice că „nota” asta este, zicea, ceva de bine, de foarte bine, de peste foarte bine, adică deasupra lui 5 însă eu, nu și
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
pentru ce vină execută pedeapsa un condamnat cu sentimente umane? Ce jocuri cifrate încarcă pedeapsa lui Gigi Becali atât de greu încât nu se mai ține cont că de bunătatea lui depinde licărirea unei ultime raze de speranță, pentru mulți? Plânsul nefericiților nu rupe obstacolele libertății unui om aruncat în fundul pușcăriei. O comunitate întreagă, de la Vadu Roșca îl plânge, îi glăsuiește balade, îl glorifică în legende, îi închină rugăciuni...! Oamenii aceștia, loviți cândva de sinistru locuiesc acum în casele ridicate de
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
de a fixa limitele urcării în spinarea celor mulți. Sosește Crăciunul! Gigi Becali, însingurat, trist, înlăcrimat e crucificat după gratii. Fără el țara pierde un om care îi ajută pe cei ce nu se pot salva! În țara înădușită de plâns, sosește Crăciunul și vin cu ninsorile, cernându-se de sus, apăsările neîndurărilor. Din pușcărie, Gigi Becali încă mai salvează obidiți, dar pe sine nu se poate salva! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gigi Becali. Cei care
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
în glumă, mai în serios, dascălul se va vedea în situația de a le cere învățăceilor „procedați ca mine și veți ajunge... ca mine!”. Dacă în trecut acesta era un ideal, acum e ceva de-a dreptul hilar și de plâns în același timp. Elevul va percepe școala ca pe o instituție de detenție, unde este obligat să studieze și să facă lucruri care nu au nici o legătură cu pretențiile, așteptările și țelurile sale și chiar dacă școala asta își propune, elevul
Mircea-Florian Ruicu: SFATURI UTILE ŞI STRATEGII ÎN VEDEREA MOTIVĂRII ŞCOLARE A ELEVILOR ÎN FAMILIE by http://revistaderecenzii.ro/mircea-florian-ruicu-sfaturi-utile-si-strategii-in-vederea-motivarii-scolare-a-elevilor-in-familie/ [Corola-blog/BlogPost/339407_a_340736]
-
doar Zâna cea Bună, nu se va mai întâmpla nimic din toate astea, sunt sigură... Nu plânge... Poate că mi-am câștigat totuși dreptul la fericire... - Louise... Louise... iartă-mă, nu mai pot să vorbesc, rosti tatăl, printre hohote de plâns. * Visă că era iar înăuntru. Se afla din nou în fața Camerei Miracolelor, la fel ca atunci când nu împlinise încă zece ani. O încerca și acum o ușoară teamă, dar și-o învinse de data aceasta și intră. Înăuntru se afla
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1473357294.html [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
cu școala, cu parohia, cu pământul. Faptul că am rămas fără mama a făcut ca eu și sora mea să fim foarte uniți. Ea nu a putut suporta să rămână fără mine. Când am venit acasă, își pierduse graiul de plâns și atunci tatăl meu mi-a zis: Ori o iei și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu. - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CORUPȚIA NE UCIDE COPIII Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului O veste tregică străbate țara Și-n noapte se-aude durerea din plâns. Corupția din nou și-a înfipt gheara, În „clubul” în cate durerea s-a strâns. Vieți tinere se sting în miez de noapte, Căci în mijlocul lor moartea a pătruns. Dar cine-i vinovat de-aceaste fapte? Oare ne va da oare
CORUPȚIA NE UCIDE COPIII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1446906711.html [Corola-blog/BlogPost/382215_a_383544]
-
aceea, grația cea mai desăvârșită a medicului e frumusețea, iar frumusețea e cea mai simplă formă a umanului, omenescul în act și natural! Nu e nici greu, nici costisitor pentru medic, să fie omenos! Dar e măreț! Neînlăcrimarea dezumanizează, dar plânsul disperat, strigătul descătușat, la durere îl monumentalizează pe om, îl săvârșește în templul suferinței la altarul căruia se imploră milă, ajutor! De aceea, medicul care ajută este zeul din acest templu. Însă numai dacă atribuie profesiei sale medicale, un dram
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_luminita_marilena_pascari_aurel_v_zgheran_1380813434.html [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
Țara. Și ne iubim, firește, curtați de-un unic semn, Vin știrile, iubito, ni le aduce seara, Vagonul nostru iarăși a deraiat de tren. Aceeași depravare în arbori și în ziduri, În oameni și-n cuvinte, în râs și-n plâns stingher, Încărunțim de dogme ca mările de riduri Și potrivim pe brațe cătușele de fier. Plâng verbele pe rană de-atâta necredință, Cad stelele bolnave de-atâta adevăr, A refuzat lumina să mai lucreze-n măr, Magistru-i dus pe
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
mă lipesc, scris de suspine! Să-mi zboare visu-n cer și fără vise, Plecat din toți, să mă rămân în Tine! De m-ar citi vecia dimineața Cum doar în rai mai dai de vești blajine! - Să fiu uitat de plâns și fără plânset, Murit în toți, să viețuiesc în Tine! Clasic poem De-aș fi turturea, Măicuță, Aș veni la geamul tău Și, bătându-ți din aripă, Ți-aș doini mereu: „Nu mai plânge, supărată Că ești mică, singurea, Chiar
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
pesimist. Cititorii văd doar punctul terminus, când, de fapt, acest punct coincide cu altul inițial și poezia se încheie în „Negru, numai noian de negru” când tocmai urma „Să dea pământul din sine verdeață”...” „Golul plin” Noaptea, ploaia, golul, moartea, plânsul, nevroza, sentimentul de monotonie exasperantă, toate amintind de creația lui E. A. Poe, Baudelaire și Verlaine, devin la Bacovia, în viziunea Angelei Monica Jucan, „golul plin”. Este probabil, „celălalt” unghi al simetriei””, așa cum spune chiar autoarea, pe care îl regăsim în
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/_optimismul_bacovian_o_carte_despre_ineditul_poeziei_lui_bacovia_semnata_angela_moni.html [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
2013 să fie anul iubirii și al tuturor împlinirilor! A New Year is the beginning of a year that's fresh and new, blue skies and bright horizons that are waiting just for you, șo take your past accomplishments, the plâns you have today and travel to tomorrow's joys with hopes all the way. Have a marvelous New Year! Próspero Ano Nuevo! Felice Anno Nuovo! Bonne Année! Feliz Ano Novo! Glückliches Neues Jahr! Нового Года! Va îmbrățișează și va săruta
DRAGI PRIETENI, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Dragi_prieteni_marian_malciu_1356782772.html [Corola-blog/BlogPost/350761_a_352090]
-
E derutat. Reacția mea e clar disproporționată față de ceea ce s-a întâmplat. Fața lui se crispează. Face un gest de capitulare. Cu mâini mari, crăpate, înnegrite. Sunt sigură că nu mă va mai atinge. Dar nu mă pot opri din plâns. Îmi plâng alte dureri. Un bătrânel îi arată obrazul. Ajung chiar să mă simt vinovată. Nu e el cauza atâtor șiroaie de lacrimi. Chiar dacă s-a purtat ca un bădăran la șapte dimineața în tramvai și m-a scos din
PREA FERICITUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Prea_fericitul_mirela_borchin_1383414491.html [Corola-blog/BlogPost/342017_a_343346]
-
auzit o doină pe cărare- Plângea încet din frunză pe-nserat, Și liniștea era atât de mare Că am rămas în loc și am ascultat! Sus la răscrucea dintre dealuri, Plopii înalți își tremurau Neliniștitele lor gânduri, Și frunzele grăbit șopteau. Iar plânsul doinei l-auzeam mai tare Și am pornit să-l caut prin poieni; Era în el tristețe și chemare Și un dor parcă venit din alte vremi. Dar după o vreme de zadarnic umblet, Am înțeles, într-un adânc oftat
DOINA-SUFLETUL MEU de NINA DRAGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nina_dragu_1478625422.html [Corola-blog/BlogPost/374137_a_375466]
-
-l caut prin poieni; Era în el tristețe și chemare Și un dor parcă venit din alte vremi. Dar după o vreme de zadarnic umblet, Am înțeles, într-un adânc oftat, Că doina se afla la mine-n suflet- Și plânsul meu atunci l-am ascultat... Referință Bibliografică: Doina-sufletul meu / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul VI, 08 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nina Dragu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DOINA-SUFLETUL MEU de NINA DRAGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nina_dragu_1478625422.html [Corola-blog/BlogPost/374137_a_375466]
-
acolo un mormânt din pietre. Îl îngropară după datina din Scriptură. Apoi, în lunile care au urmat, veneau mulți credincioși la acel mormânt, unii să se roage, alții să plângă după apostolul lor drag. Deși, conform Scripturii, știau bine că plânsul nu avea rost, că pentru toți cei credincioși va urma o înviere. Dar nu puteau să se obișnuiască să ducă mai departe evanghelizarea fără scumpul lor frate în credință, Teodosie! Cu timpul, numărul credincioșilor din cetate crescuse mult, căci mai
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1426489769.html [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
scaun aproape de el, așezându-se în fața lui. I-a luat mâinile moi, vlăguite, într-ale ei, în tăcere. Îl privea cu multă milă și intuia ce gânduri îl apasă. Strângea maxilarele pentru a se putea abține să nu izbucnească în plâns. După minute lungi de tăcere, Tudor a ridicat privirea spre ceasul de pe bufet și a exclamat, oarecum surprins de trecerea neobservată a timpului: - A trecut de patru, femeie! Hai să punem capu’ pe pernă puțin... Trebuie să merg la serviciu
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
multe ori ajungea acasă și n-avea ce să gătească...cu ce să cumpere? Nici de fasole sau mâncare de cartofi n-avea. Cu ce să spele? Unde mai pui că îi trebuiau bani și de întors la școală. Când plânsul ei se auzea la vecinul de vizavi, acesta...subinginerul de la uzina tatălui ei, suna la sonerie. Ai fi zis că urmează scena-parodie de la Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici...toți se îmbulzeau la ușă. Era un bărbat înalt și spătos, cu
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Fara_sfaturi_.html [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
și deportare. A fost jale mare în neamul nostru în acea zi. Mircea a ajuns cal la șareta primarului Cotorișcă, așa îl poreclise satul, care stătea lângă noi și ori de câte ori trecea calul cu șareta pe la poarta noastră, mama izbucnea în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai tânăr cu un an decât Mircea, a ajuns calul președintelui de G.A.C. Erau doi cai tineri, grași și frumoși, mândria părinților mei. De aceste animale mă legau multe amintiri și pățanii din
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 469 din 13 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului PIETA „Trebuie să suferi, pentru a pricepe moartea înainte.” Michelangelo Fecioara Maria ține în brațe trupul fiului său, după crucificare și-mi pare că aud plânsul înăbușit al mamei... Statuia nu transcende lumea? Marmura celor două trupuri strălucește, sufletul meu îmbrățișează chipul Fecioarei. O lumină coboară din ceruri, alta vine din interiorul materiei, îmbrăcând hainele sufletelor chinuite: Unul plecat spre ceruri, altul rămas pe pământ ... Clipa
PIETA (MET) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Pieta_met_vavila_popovici_1334333394.html [Corola-blog/BlogPost/351162_a_352491]
-
mele Nu-l vor putea ucide nemernicii vreodată! Cei care îl visează și azi legat cu funii Și spânzurat de Cerul în care s-a ascuns- Prin Apuseni detună din rădăcini gorunii, Toți mugurii din codri se-aud pleznind în plâns... Mă doare, ce mă doare? Nu mă-ntrebați acum, Un fluier își topește în mine întreg amarul, Îl judecă pe Iancu și-l spânzură postum- Ia de la mine, Doamne, plin de venin paharul... Iancule-Avram, cel viul, precum mereu ți-am
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Romania_deocamdata_.html [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
Văduva Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Să nu uităm nicicând să mai fim copii, Deși îmbătrânim cu fiecare zi, Să ne trăim viața ....în hohote de râs, Că la sfârșit, lăsăm, în urma noastră, plâns... Să nu uităm nicicând să mai fim fericiți, Deși necazul, știm, are dinți ascuțiți, Și mușcă din noi, ca o fiară flămândă, Să nu pierdem speranța! Tăcută, stă la pândă. Să nu uităm nicicând să mai fim pioși, Deși suntem
SĂ NU UITĂM NICICÂND... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/andreea_vaduva_1496320190.html [Corola-blog/BlogPost/359009_a_360338]
-
toate jivinele au venit în calea mea, însetate și flamande. M-au cunoscut, m-au locuit și le-am cunoscut ... le-am locuit. L-am ucis pe cel mai blând. Așa am vrut. În Ziua a Doua, am plâns cu plânsul celui singur. Munți,dealuri și câmpuri tinere au fremătat prelung, carnea lor s-a despicat, apele au ieșit la lumină să curgă veșnic. M-am apropiat de ele și m-am botezat drept : Primul. Știam cine sunt. În Ziua a
GENESIS XX de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marius_horvath_1416426288.html [Corola-blog/BlogPost/381991_a_383320]