343 matches
-
fel. Să vorbesc de campania sistematică dusă de "Contimporanul" (vechea, celebra revistă socialistă de la Iași) în contra furturilor literare și științifice, atât de frecvente, de explicabile și de caracteristice la timpul acela, adică acum vreo patruzeci de ani în urmă? Denunțarea plagiatorilor a fost mult timp, pentru această prețioasă publicație, un adevărat punct de program; și nu unul de mică importanță. Colecția e plină de titluri de felul acesta: "L-am prins!" sau "L-am prins cu mâța-n sac!" sau insistent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
necunoscutul Gajetan Cerri. Tot așa "La steaua" care n-ar fi decât o reminiscență (ce strălucită!) din Gottfried Keller... Boileau, Racine, Corneille, Molière nu și-au făcut nici un scrupul în alegerea materialului din care și-au construit capodoperele. Toți suntem plagiatori, observă Anatole France, atingând aceste lucruri într-o scânteietoare conversație, pe care Nicolas Ségur o reconstituie în lucrarea cunoscută "Conversations avec Anatole France..."). Căci nu e cu putință să enunțăm o singură idee mare și luminoasă, nici să ne imaginăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Hasdeu în Mișcarea literelor în Eși: „Nu vrei, frătică, să bei cafeaua sultanului, atunci bea ce ai” (sub. H.). Mă bucură vestea cu revista. La Iași, deocamdată, nu s-a schimbat nimic. „Eunucii” din redacția Convorbirilor, care purtau tava romancierului plagiator , o poartă acum pe aceea a șefului interimar M.R.I. (Nota din Săptămîna a fost o torpilă teribilă și binevenită , după ce acum o lună, într-o ședință a Biroului Uniunii Scriitorilor, Geo Dumitrescu și Dan Deșliu au cerut ca mafiotulplagiator, care
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
piticul Al. Andriescu), pe Universitate președinte a ieșit Pavel (e, automat, membru în biroul senat[ului]). O campanie se pregătise împotriva lui prin articolul din Convorbiri literare al lui Al. D . (dirijat din umbră de Rector, depistat acum de mare plagiator cu cartea doctrinele economice apărută la Junimea, pe cînd era director M.R.I., de plagiatorul ștefanakis și de același M.R.I.). Reaua credință e pe potriva individului respectiv care, în articol, îi atacă, de fapt, și pe Sturzu și Zilieru. în Ateneu cine
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
senat[ului]). O campanie se pregătise împotriva lui prin articolul din Convorbiri literare al lui Al. D . (dirijat din umbră de Rector, depistat acum de mare plagiator cu cartea doctrinele economice apărută la Junimea, pe cînd era director M.R.I., de plagiatorul ștefanakis și de același M.R.I.). Reaua credință e pe potriva individului respectiv care, în articol, îi atacă, de fapt, și pe Sturzu și Zilieru. în Ateneu cine va scrie despre Cartea „Convorbililor literare”? Sau poate s-a și scris? în articolul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
după ce pe 29 octombrie a.c. i se desfăcuse contractul de muncă de la Universitate. Am avut de mult intuiția că este un ins de nimic iar ca publicist un impostor, așa cum am și demonstrat în presă, cînd l-am dovedit de plagiator acum aproape cinci ani. Cum în sufletul și mintea mea nu există loc pentru a înțelege înstrăinarea de țară, îți spun simplu că nu am cuvinte atît de clare ca să biciuiesc această faptă a unui aventurier netrebnic sau, mai bine
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
alăturea cu doctrinele lor împrumutate și care, în Nu vom vorbi aici, mai pe larg, de rolul "Contemporanului" în privința problemelor lingvistice și literare. La aceasta, să se adauge și activitatea lui științifică, importarea teoriilor științei moderne, precum și lupta lui împotriva plagiatorilor, adică pentru asimilarea științei străine - activitate despre care am vorbit aiurea... Transcriu aici o parte din programul "Contemporanului", publicat în nr. 1, anul I, 1881, al acestei reviste, pe care îl laudă, firește, "Convorbirile literare" (în schimb "Contemporanul" declară - anul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să se pună curmeziș cu vecinii (EZ, 26.III.2007) Băsescu se uită cruciș la salariile profesorilor ("Cotidianul", 23.IV.2008) Societatea românească, deja îmbibată de corupție în cruciș și în curmeziș, se pregătește temeinic să devină o oază pentru plagiatori și impostori (22, 30.IX- 6.X.2003). 2.2.2.2. Repartizarea stilistică a adverbelor în -iș (-îș) După cum indică și DOOM2, aceste cuvinte sunt populare, regionale, familiare, învechite, mărci care le fac, în general, incompatibile cu limbajul științific
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Poeziile unei regine, traduse”), și chiar de eseuri, precum „Boala veacului”, 1895. La Fântâna Blandusiei făcea critică literară discutând mai ales poezia, pe care o vedea subjugată de spiritul eminescian. Un spumos articol despre Alexandru Sihleanu îl arată pe acesta plagiator, și-l pune pe două coloane cu poetul de limbă greacă Panaiote Șuțu, „nepot de tată al lui Mihai și Alexandru Șuțu cari au domnit la noi”; acesta, Alexandru Sihleanu, trebuie arătat ca „hoț literar” iar nu Mihai Eminescu: „Singur
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
moment dat: Aceasta [influența medievalismului lui Chatterton asupra viziunii lui Blake] este una dintre temele pe care specialiștii în Blake se pare că nu vor să o abordeze, căci presupune că Blake a fost influențat de opera unui falsificator și plagiator. Dar nu ar fi prea exagerat să sugerăm că, fără opera și influența lui Thomas Chatterton, poezia lui Blake ar fi luat o cu totul altă formă. (Ackroyd 1993) Prin aceste idei, Ackroyd reușește să descopere o ambiguitate suplimentară, reală
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
stăpâni pe om luptând împotriva Bisericii cu înverșunare; preoți, profesori și alți slujitori care nu și-au compromis misiunea au fost eliminați din societate, iar cei mai dârji au fost întemnițați și aruncați în gropi comune și înlocuiți cu analfabeți plagiatori. Uzurpatorii adevărului vor câștiga mereu pe seama celor adormiți, a lașității și credibilității impostorului sau prin necunoașterea adevărului. Dar degeaba cunoaștem adevărul dacă nu vrei sau nu știi cum să-l aperi. Ia aminte: voievozii noștri cei vrednici nu lăsau din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
felul următor. „Bat”, „turtit”, primul l-a oprit pe acesta din urmă să mai facă vreo observație cu privire la moralitatea literară a tinerilor scriitori locali, de care zicea că e decepționat. „și, mă rog, de ce?”, a întrebat O. „Pentru că ești un plagiator!”, i-a întors-o, cu brutalitate, S. „Ți ai întemeiat succesul pe un plagiat!” Dovada că ocazia de a i-o spune era de mult pîndită - avea la el Cîntecele lui Bilitis de Pierre Louÿs (în traducerea lui Barbu Solacolu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ca un pelican, ca un rechin, să înghită tot ce întîlnește și să digere ce i se pare bun! Ceva asemănător cu vorba cunoscută a lui Molișre: «Je prends mon bien où je le trouve». O. are aptitudini de «transformism» (plagiator e prea mult spus). Dedesubturile acestei răfuieli sînt însă, din cît intuiesc, altele, prozaice”. N-am mai apucat să i le expun, căci a venit N.: palid, încovoiat, ținîndu-se cu o mînă de stomac. „Mă arde”, a zis așezîndu-se în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Scopul scuză mijloacele, nu te mai încurci a amesteca dreapta cu stânga, reacțiunea cu opusul ei. La fel de indiferent m-ar fi lăsat, probabil, și opiniile domnului Eugen Barbu privind activitatea Federației Internaționale a PEN Club-urilor, activitate pe care ilustrul plagiator o acuză de anticomunism. M-ar fi lăsat rece, considerând, pe de o parte, că va fi având, mai știi?, domnul Eugen Barbu temeiurile sale în lansarea unei asemenea acuzații (cine e mai informat decât domnia sa), iar pe de altă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în ceea ce mă privește, denunțul lui Eugen Barbu era construit pe cel puțin două minciuni vârtoase, iar acuzațiile ce mi le aducea nu erau unele oarecare, am scris un răspuns în care, prin câteva argumente, respingeam nu doar minciunile ilustrului plagiator, ci însuși mecanismul mistificării folosit de el. încercam să dovedesc că, de am accepta metoda mistificării folosită de Eugen Barbu, chiar anumite adevăruri privindu-l pe Eugen Barbu și raporturile sale cu anumite instituții, fundații etc. ar putea fi corupte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-mi voi lăsa încălcate drepturile asigurate prin legile țării cum e și cel la replică și cum autoritățile române mi-au refuzat încă o dată acest drept, consimțind să-mi fie murdărit numele de agresivitatea oarbă și limbută a unui ilustru plagiator, mă văd obligat să vă solicit difuzarea unui răspuns la cele afirmate de autorul sporadic al lui Incognito III în emisiunea sa de vineri, 22 aprilie 1983, emisiune difuzată pe programul 1 al posturilor noastre naționale de radio. Ca și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
legătură cu acțiunile riscante ale domnului Eugen Barbu când lucrurile așa ar lăsa să se înțeleagă că ar fi. Și-apoi, indiferent cum ar sta lucrurile, cui în afară de Eugen Barbu îi pot aduce servicii minciunile ce i se îngăduie ilustrului plagiator să le vehiculeze nu doar pe seama unuia ori altuia din cei ce-l incomodează în țară, ci și pe seama unor organisme străine ori internaționale bine cunoscute cu care, vezi Doamne, plagiatorul nostru ar polemiza? întreb asta fiindcă, evident, prestigiului presei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pot aduce servicii minciunile ce i se îngăduie ilustrului plagiator să le vehiculeze nu doar pe seama unuia ori altuia din cei ce-l incomodează în țară, ci și pe seama unor organisme străine ori internaționale bine cunoscute cu care, vezi Doamne, plagiatorul nostru ar polemiza? întreb asta fiindcă, evident, prestigiului presei noastre, celui al culturii române și, nu în ultimă instanță, intereselor statului nostru, profesarea minciunii, a calomniei, deseori practicarea limbajului birjeresc nu le pot fi de folos! Dimpotrivă! Când pretinzi a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
recunoaște un debut plin de promisiuni (de altfel, titlul recenziei este Unde sunt zăpezile de altădată), cu citate din Barbu, Blandiana etc., care povesteau nașterea poetului așteptat. Dar până în cele din urmă, Corneliu Vadim Tudor este (cu menajamente, desigur) făcut plagiator al mai multora, dar și aici poți crăpa de râs, chiar al lui Păunescu, marele rival al jurnalului din str. Brezoianu! El mai este târât și prin colbul inculturii (a propos de titlul Saturnalii), primește lecții de istorie, chiar el
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Frabetti. Știți, după ce a plecat de aici a scris o carte!? Nu e nevoie să spuneți nimic. Inițial am crezut că ea se află deja în rafturile Cercului al Optulea, cel al ipocriților, al hoților și escrocilor cărții, adică al plagiatorilor. Când v-ați întâlnit, îmi amintesc, i-ați vorbit despre faptul că va scrie o carte pornind de la versurile lui Dante. Faptul că ideea nu i-ar fi venit, poate, dacă dvs. nu i-ați fi vorbit de ea era
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
constituiau un plagiat. De asemenea, el a apreciat că afirmațiile reclamantului au fost făcute cu rea-credință. Martorul U.M. a declarat că nu se poate pronunța asupra pretinsului plagiat sau asupra intenției reclamantului atunci când i-a calificat pe colegii săi drept "plagiatori". 11. Prin Sentința din 27 noiembrie 2001 Judecătoria Timișoara a dispus achitarea reclamantului în temeiul art. 10 lit. b)^1 din Codul de procedură penală, însă l-a condamnat la plata unei amenzi administrative de 500.000 lei (ROL) (circa
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2007 în Cauza Boldea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202238_a_203567]
-
următoarea stare de fapt: Părțile au calitatea de cadre didactice la Universitatea Politehnică din Timișoara, departamentul de calculatoare iar în data de 9 martie 2001, în cadrul unei ședințe a colectivului acestui departament inculpatul a afirmat public, că părțile vătămate sunt «plagiatori» pe motiv că un articol semnat de aceștia copiază un capitol dintr-o teză de doctorat. Deși articolul semnat de partea vătămată cuprinde structural și chiar conceptual definiții din alte lucrări, totuși, intenția acestora nu a fost de a reproduce
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2007 în Cauza Boldea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202238_a_203567]
-
existat scriitor care să fi fost mai hulit, batjocorit, criticat și chiar insultat ca Laertios Diogenes. Nietzsche, filosoful german, care a fost și un filolog clasic ce s-a ocupat în mod special de autorul nostru, face din Diogenes un plagiator ordinar, iar elenistul Hermann Usener îl numește „un adevărat măgar”. Întrucât asemenea expresii, care sunt cu totul nelalocul lor când ne referim la un autor modern, ar putea oare deveni admisibile dacă e vorba de un autor care a trăit
Diogene Laerțiu () [Corola-website/Science/301157_a_302486]
-
întrucat „limba moldoveneasca” este o altă denumire neoficială a limbii române, lucru consfințit mai târziu și de organele de stat din Republică Moldova. Mihai Cimpoi: Așa-numitul "Dicționar moldovenesc-românesc" al lui Vasile Stați, renumit criminal al culturii noastre, plastograf și plagiator de cea mai josnica speță, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atenție dacă nu ar reprezenta o mentalitate ce ține de moldovenismul primitiv și nu ar avea o susținere oficială. Spunem acest lucru, fiindcă Stați își elaborează enormitățile
Vasile Stati () [Corola-website/Science/299820_a_301149]
-
adevărului despre limba română i se atribuie părerea năstrușnica a intrusului-"savant" Vasile Stați. Vasile Romanciuc Un certificat al prostiei ajunsă la paroxism. Autorul este, desigur, "un poliglot puternic" (sintagma aparține președintelui Voronin)... Romancier ratat, memorialist cu "recunoscute" abilități de plagiator, "specialist" în jurubițe și stative, Stați V. a devenit, în cele din urmă, lucru firesc, un prolific țesător de minciuni politicianiste. Ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri este nu "lucrarea" propriu-zisă (care, bineînțeles, nu are cum să demonstreze
Vasile Stati () [Corola-website/Science/299820_a_301149]