3,039 matches
-
4. Mihail M. Robea - Vechi orații de nuntă în Argeș în Interferențe. Volumul 1, 1978, p. 189-196. 5. Dumitru Udrescu (1892-1981), învățător și folclorist. Este autorul a două culegeri - De pe Argeș. Cântece și strigături din regiunea Argeș (1967) și De pe plaiuri argeșene (1974). A fost comentat și apreciat de Vladimir Streinu. 6. Dumitru I. Mihalache (1885-1916), învățător și folclorist. Cartea amintită aici este - Sărbătorile poporului. Cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului. București, 1902, 122
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
obiecte prețioase. Biserica Mănăstirii Galata a servit ca model bisericii Aroneanu, Mănăstirii Dragomirna și Mănăstirii Trei Ierarhi. Mănăstirea Galata este un monument de artă ce relatează tot atât de veredic ca și o cronică, despre viața spirituală ce s-a desfășurat de plaiurile moldave, e o expresie a culturii, un izvor de frumusețe, de bucurii și de profunde trăiri estetice ce impresionează prin măiestria tehnică și armonia construcției. Inst. BUGALETE FELICIA
Hoinăreli. In: Alabala by Inst. BUGALETE FELICIA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_711]
-
vom săruta cenotafuri manole știa - vântul nu urcă pe ziduri, deci să ne fie iertate prea sfânta sărăcie, exodul spre bodegi sau vorbele cam plate: doamne, tu știi că nu e nici o șmecherie când simți nevoia scumpă de dreptate, doar plaiul ne cunoaște, pe toate le știe câteodată ne cutremurăm de atâta curaj, uneori urcă în noi un fel de rapsodie - urând cuvintele urâte, șomaj, ecarisaj, și ocolindu-le subtil, noi scriem poezie. *** e tot mai subtilă capra vestită a vecinului
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
vreun zmeu sau poate chiar un înger Să le-nfășoare-n șoapte și-n răsfrîngeri Spre a le face-apoi, moi, să îndure Cele mai strașnice și îndelungi alaiuri De fauni lăudînd-le sînii din naiuri, Cînd roua lin pogoară, bleu, pe plaiuri, Ademenită de privighetori și grauri, Linsă cu poftă, de pe brusturi, de balauri... Căci Dumnezeu e bun și ne învață Plăcerile, de dis-de-dimineață, Ca să le ținem minte-o-ntreagă viață... Să poți să furi din frumusețea lumii... Să poți să furi
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
se poate spune despre Dezbrăcând-o pe mama, care își merita pe bune premiile și care are un operator de imagine foarte promițător. Cât despre Amos Gitai și ultimul său film, trebuie să mărturisesc că nu împărtășesc entuziasmul manifestat pe plaiurile mioritice pentru acest cineast. Zona liberă a fost urmărită de nu puțini spectatori, unii care nu fuseseră la gala de premiere și veniseră doar pentru vizionarea peliculei. Totuși, am mai văzut unii spectatori abandonând-o și am mai auzit o
Restanțe DVD plus festival by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11078_a_12403]
-
Alexandra Olivotto Dacă ești cât de cât familiarizat cu lungmetrajele făcute de Cronenberg - dintre care câteva se pot cel puțin închiria, dacă nu chiar cumpăra, pe plaiurile mioritice - și te aștepți să vezi minimum niscaiva estetică a urâtului care l-a făcut faimos pe regizor, ghinionul tău. Îți rămân doar câteva cadre în care poți să descifrezi semnătura cineastului canadian. În acelea (în care vezi capete spulberate
Regizori prinși în gheara violenței by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11101_a_12426]
-
est. LA UMBRĂ LUI MIHAI în fața Bisericii Sfanțul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou frate MIHAI ! cum îți e prin colțul tău de răi ce ți l-au croit aici românii buni, unde n-avem datini nici străbuni ? n-avem plaiuri, ca la Ipotești, dar tu poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare, aduc și-aici verile cu soare. unde ne sunt Dunărea, Carpații ? ne-am lăsat părinții, casa, frații și-n Canada asta...am mai scris, am gasit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
că n-a ajuns la ochiul și timpanul Cotroceniului! -Îți dai seama, mă întreabă prietenul ce-ar fi însemnat doar gândul unei rubrici de sport - indiferent la care televiziune - fără apariția acestui fotbalist ? Ar fi indus în oricare cetățean al plaiului mioritic o senzație de neliniște, pauperitate, și chiar de nesiguranță pentru ziua (și zilele ?) următoare, plus dorința de sinucidere etc. -Vezi că intri în ograda Guvernului, îl avertizez. Nu mai face aluzii... -Eu ?!? Să fac așa ceva ? Doamne ferește!... N-are rost
Atenție, cad pesediști!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10955_a_12280]
-
ROMÂNE de George FILIP VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. în limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, în românește voi mărșălui încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
doina pe fluier. în chiar intersecția aceasta unde mă aflu este sădit un monument; un amplu și „diversificat” monument, menit să marcheze jertfele ostașilor români căzuți pe aceste locuri, în primul război mondial, tocmai pentru a reuni aceste locuri, aceste plaiuri înalte și aceste frunți înzăpezite și gânditoare, cu plaiul străbun, rotunjind astfel trupul țării, cugetul și inima fiecăruia dintre noi. Pentru că adevărul este adevăr - și istoria, într-un fel sau altul, trebuie să-l cuprindă, să-l confirme. și nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
aflu este sădit un monument; un amplu și „diversificat” monument, menit să marcheze jertfele ostașilor români căzuți pe aceste locuri, în primul război mondial, tocmai pentru a reuni aceste locuri, aceste plaiuri înalte și aceste frunți înzăpezite și gânditoare, cu plaiul străbun, rotunjind astfel trupul țării, cugetul și inima fiecăruia dintre noi. Pentru că adevărul este adevăr - și istoria, într-un fel sau altul, trebuie să-l cuprindă, să-l confirme. și nu acte de cronici țin să aduc neapărat aici - într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cugetul și inima fiecăruia dintre noi. Pentru că adevărul este adevăr - și istoria, într-un fel sau altul, trebuie să-l cuprindă, să-l confirme. și nu acte de cronici țin să aduc neapărat aici - într-o meditație la fruntarii de plai - ci o întâmplare; o întâmplare aparent banală, dar cu tâlc deosebit. Când România a hotărât să treacă de partea Antantei - așa cum era firesc, în aspirația sfântă de realizare a statului național unitar - în țară a sosit, într-o vizită oficială
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
el aici cine știe de când, vopsit tot în culorile steagului nostru. Câmpul Românesc este proprietatea comunității române din Hamilton, Ontario, Canada. Un teren imens, cumpărat în 1957. Când intri aici chiar ai sentimentul că te afli ,,pe un picior de plai/ pe-o gură de rai’’ (balada Miorița). Te întâmpină o troiță ce parcă vrea să îți spună că Dumnezeu îi apără pe români, oriunde s-ar afla, dar mai cu seamă aici, atât de departe de țară. Un loc cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de ISTORIE Din caierul mare al vremii Istoria strânge fuior, Scriind pe fir alb, de milenii, Hrisov, cu hrisov, din izvor... Din file de vechi manuscrise Sigilii vorbesc cu viu grai; în inimi cuvintele scrise și țara, cu mândrul ei plai. Românii vorbind de-a lor fapte Istorie, dor împletesc și fulgere-n cerul de noapte Scriu paloșe... Cronici doinesc... Sub cer cu medalii de stele, Condeie fir roșu urzesc ... RENAȘTERE Sub teasc se scriu întâiele ceasloave și multe călimări rămân
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de aur și de înflorire, Cultură, arte, călători vestiți, Crestează pe răboj, spre nemurire și scoală iar voevozii adormiți... Ce multă bogăție-n slove strânsă ! Ce manuscrise, probe și sigilii ! Poporu’ își șterge grabnic fața plânsă, Alcătuind noi pravile - concilii... PLAI șI GRAI CÂNTAT DIN LEAGĂN Când doinește mama puiul, Zboară-n văile albastre, Cerne-n creste înzăpezite Gândul tău de înălțare Către culmi ce n-au mai fost... Te cinstesc cu prețul vieții și nețărmurit te apăr, TU, grai al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
te apăr, TU, grai al ființei noastre Până-n vremuri legendare ! Scris-ai pe azur imagini De titani căliți, din stâncă și-ai durat din caldul sânge Rădăcini de magmă-adâncă. Peste secole te-nalță Vechi milenii ce-au trecut; Limbă dulce, plai de glorii, Calm, prin vifor renăscut ! POEȚILOR VĂCĂREȘTI Pe strada mea cresc umbre mari de tei și păsări prinse-n trilul muzical, Grădinile smălțate - un pocal... Pe strada cu inscripția de Trei. Duioase, se răsfrâng din Văcărești Imaginile pure de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și câteva din proiectele literare sau de orice natură doriți. Cu dragă inimă! Am fost mai întâi la Chișinău, la casa părintească, unde m-am născut. Mama mea a fost de origine georgiană, dar tatăl meu s-a născut pe plaiuri basarabene. Apoi m-am întors la București pentru a pregăti publicarea și lansarea celor două cărți. Am avut întâlniri cu membrii ai Academiei Române și cu demnitari de stat. Excelența sa, domnul Gheorghe Prodescu, m-a invitat la Radio România Internațional, unde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Ștefan cel Mare. "în plină invazie comercială, campania TVR ne-a oferit cultură", scrie Laurențiu Ciocăzanu în Evenimentul zilei. Sfântă mare inocență! }ara lui Real Uneori, e greu de imaginat că cineva mai face cultură, artă pe aici, pe aceste plaiuri mioritice. Elanul visătorilor și al celor plini de idei, de spirit, de patimă în profesiune este sistematic frînt. Ba lipsa banilor și întregul șir de umilințe pentru a-i obține, ba mitocănia peste care dai la tot pasul și care
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10168_a_11493]
-
copil, iar ista să fie făcut cu o muiere de pe alte meleaguri, o muiere cu ochii albaștrii. Auzind vorbele bătrâ nei, Grigore s-o însurat cu o muiere rea și slobodă de gură, o grecoaică de viță nobilă, ajunsă pe plaiurile noastre pentru oi și lemnărie. N-o trăi mult fumeia cu un drac de bărbat ca Grigore și s-a prapădit de tânără. O mai avut Grigore încă patru neveste: o armeancă, o țigancă, o unguroaică și o tătăroaică. Toate
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
vestimentației multor femei. Nu e nimic greșit în a avea colanți pentru că de multe ori poți obține o ținută casual de excepție alături de un tricou și eventual o curelușa lăsată rebela pe la brâu. Problema este că frumoasele noastre creaturi de pe plaiurile românești poartă colanții pe post de pantaloni, fără să se mai gândească sau să-și dea seama că li se vede fiecare centimenturi de sub aceștia. E destul de urât să vezi o fată mai pufoasa (grasă) în colanți și prin aceștia
Top 3 lucruri ce trebuie sa dispara din vestimentatia unei femei [Corola-blog/BlogPost/96367_a_97659]
-
un turneu național Anti-Valentine's Day, turneu ce lupta împotriva dulcegăriilor ipocrite. Cu versuri sincere, trupa a fost invitată în cele mai importante festivaluri din România - Stufstock, Peninsula, Bestfest, Folk You, Festivalul de teatru Sibiu, TIFF Cluj, Anonimul Sf.Gheorghe, Plai Timișoara, Padina Fest, Sighișoara Medievală, Gurasada Route 68, Bucharest Comedy Week, diverse festivaluri folk, festivaluri de carte și film. Au colaborat cu foarte mulți artiști neconvenționali cum ar fi Florin Piersic jr, Ada Milea, Alina Manole, Florin Chilian, Fără Zahăr
Fără Zahăr şi Ţapinarii [Corola-blog/BlogPost/96632_a_97924]
-
în care anonimi a căror operă nu saltă, valoric, de laba gâștii, au ajuns să se autoproclame arbitrii absoluți ai manifestărilor culturale. Mircea Cărtărescu e pus acum la colț pentru că a început să ilustreze un tip de autor neobișnuit pe plaiurile dâmbovițene. Recunoscut pe plan internațional, tradus, invitat la colocvii și beneficiar a numeroase burse de prestigiu, el scapă normelor mediocrității serbede impuse de ,corecții politic". Pentru a fi acceptat de aceștia, trebuie să fii, musai, plicticos în scris, respingător ca
Gulagul de hârtie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10797_a_12122]
-
vulcan de tevatură unde lumea se înjură și vrăjiți de falși talanți toți dau vina pe ceilalți. scuipa Dunăre pe focul care-ți mistuie norocul iar tu - Oltule, fartate, zi o doina de dreptate: e Țară o lacrima pe un plai de patimă ce-o zdrobiră sub bocanci fariseii - saltimbanci. face-m-aș poet-haiduc Țării mele să-i aduc la necazuri - că prinos, un domn harnic și mintos. Țara seamănă cu mama ce-și spală-n lacrimi năframa și o ia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Valeriei Costăchel, care le-a și tradus. 1. Nicolae Scurtu - Întregiri la biografia Valeriei Donici în Litere, 14, nr. 4(157), aprilie 2013, p. 74-75. (Firide basarabene). 2. Carte neterminată din care au apărut câteva capitole în presa franceză. 3. Plai natal, publicație a exilaților basarabeni și ruși din Paris. 4. Grigorii Alexeevici Alexinski, ziarist rus stabilit la Paris. 5. Leonid Melega, tânăr basarabean ce urma studii în capitala Franței. 6. Aleksei Mihailovici Remizov (1877-1957), scriitor rus stabilit la Paris.
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
fără prima silabă man-men. Explicația pentru care s-a păstrat cel mai bine formele originare În română este simplă: cei care au plecat au fost tineri, oameni cu inițiativă, curajoși sau dintre cei care nu Își mai găseau rostul pe plaiurile natale, În timp ce, printre cei ce au rămas pe loc au fost cu siguranță și bătrânii, tăinuitorii zestrei de Înțelepciune, care știau rostul și taina fiecărui lucru. Limba este vie, ea trăiește, se modifică În timp, apar forme noi, care să
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]