29,580 matches
-
când lucrătorii s-au răzbunat pe mașinile din fabrici ale patronilor, distrugându-le și nemaiavând după aceea nici ei la ce, cu ce și la cine să lucreze! În ultimul moment, se face vorbire de un proiect al unei artiste plastice din România de a întreprinde o campanie împotriva “ignoranților istoriei recente”, prin organizarea unui muzeu al “statuilor comuniste”, un demers artistic care se alătură manifestărilor comemorative legate de sfârșitul comunismului în Europa răsăriteană, un muzeu “împotriva negării istoriei” pentru că bine
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_mana_cu_lenin_decapitat_la_mandalay_bay_in_vegas_vii_.html [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
Invasion of Body Snatchers, realizând un horror psihologic extrem de tensionant. Scenariul parabolă relevă psihoza posibilă în cadrul unei societăți bolnave unde empatia exagerată denotă ipocrizie și falsitate”. Juriul competiției de scurtmetraj internațional a fost format din Marta Anaïs García Hermosilla, artist plastic și selecționer al festivalului Cryptshow (Spania), monteur-ul Eugen Kelemen și criticul de film Sebastian Ceolca. În ataș, scurtmetrajul regizat de Mircea Bobînă, este câștigătorul Trofeului Vlădutz acordat celui mai bun scurtmetraj românesc. “Ne-a plăcut felul în care am fost
JeruZalem este marele câștigător al Trofeului Dracula la Dracula Film Festival 2015 by http://www.zilesinopti.ro/articole/10411/jeruzalem-este-marele-castigator-al-trofeului-dracula-la-dracula-film-festival-2015 [Corola-blog/BlogPost/99185_a_100477]
-
însemneze copilăria, cu durere, lacrimi, suferință. Destinul tânărului părea pecetluit definitiv. Dar Dumnezeu, dacă ia ceva, oferă în loc altceva. Mai adânc, mai înalt. Luându-i trupul, membrele inferioare și cele superioare, i-a dat harul intrării în veșnicie. Prin artele plastice. Ionuț Cătălin s-a perfecționat la înalta școală de arte de la Graz, vreme de trei ani și a descifrat tainele culorilor și ale formelor. Limbajul estetic avea să fie însușit în cele mai mici amănunte. O sumă de tehnici: creion
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
organizate In memoriam, expoziții personale, retrospective, tabere de pictură, sunt dovezi ale prețuirii de care se bucură artistul, nu numai în Dobrogea, dar și în Galați, Brăila, Slobozia, Bacău, și alte locații care-i cinstesc memoria. Anumiți specialiști în arte plastice s-au întrebat, ce s-ar fi întâmplat dacă Ionuț-Cătălin Florea ar fi trăit și s-ar fi vindecat de dizabilitatea de care a suferit mai bine de 10 ani. Cum ar fi evoluat arta sa. Ar fi ajuns el
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
adus unui pictor contemporan cu ei. Un pictor al lor care înțelegea la perfecție sufletul omenesc. Un pictor cu destin dramatic. Dar care, se bucură de fiecare dată, de acolo de unde este, când cineva, își amintește de el, în numele Artei plastice. Forurile abilitate ar trebui să aibă mai multă considerație pentru un asemenea artist. Cu atât mai mult cu cât el a lucrat în condiții de excepție. În cărucior cu rotile, cu pensula sau creionul, legate de mâna stângă. În eforturi
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
apoi om... Hector Martínez Sanz își și numește, de-altfel, primul capitol „Zburând până la origine”, pentru că Brâncuși este pentru Artă în general și pentru Sculptură în special, acea origine care lipsea Artei. „Vei vedea cititorule...”, cum Brâncuși va identifica Arta Plastică cu „limbajul” natural al divinității, pietrificat de timp din păcate, cioplind-o și șlefuind-o cu blândețea și pasiunea creatorului de artă sigur pe el, pentru a-i descoperi esența − verbul ei specific! − și a o putea înțelege, iar în
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
de fabricație ale produselor clorosodice și clorurii de vinil, la testarea la prelucrare a noilor sortimente de PVC-S și PSL și stabilirea unor noi domenii de utilizare ale acestora (cu Institutul de Cercetare pentru Prelucrarea Cauciucului și a Maselor Plastice București/INCERPLAST S. A., ICECHIM București), la stabilirea unor corelații structură-proprietăți în cazul PVC-S (cu Institutul de Chimie Macromoleculară ,,Petru Poni” Iași, Institutul de Chimie Cluj-Napoca), la elaborarea unui medicament trofic pe bază de bioxid de siliciu - ,,Trofosil” (cu Spitalul
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marian_P%C4%83tra%C8%99cu.html [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
a.g.) *** (2) Baia Mare are o Galerie de Artă demnă de timpurile noastre După două luni în care publicul iubitor de artă a pândit degeaba în așteptarea unei expoziții și în care Laura Ghinea, președintele Filialei Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici a muncit, în praf și zgomot, cot la cot cu echipa de meșteri, iată că marți seară Galeria de Artă de pe Bd. București nr. 6 a fost redeschisă. Inaugurarea cu speech-uri și șampanie, la care a asistat un public
BAIA MARE CULTURALĂ (ŞTIRI) de ANCA GOJA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_baia_mare_culturala_stiri_anca_goja_1332498629.html [Corola-blog/BlogPost/362095_a_363424]
-
felicitări și pentru idee și pentru organizare Laurei. De obicei, în perioada în care trăim noi, seniorii nu prea sunt favorizați. Ni se face o cinste și mulțumim. Inclusiv Primăriei, căci avem un primar care este un sponsor al artelor plastice și a ajutat UAP să realizeze o galerie la nivelul dorit, la nivelul orașului Baia Mare, unde aprecierea picturii și a artelor este o tradiție", a opinat pictorul Veso Agoston. Pictorul Nicolae Apostol a declarat că "destinul orașului este unul cultural
BAIA MARE CULTURALĂ (ŞTIRI) de ANCA GOJA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_baia_mare_culturala_stiri_anca_goja_1332498629.html [Corola-blog/BlogPost/362095_a_363424]
-
faptului că Îl vede pe Dumnezeu îi dă poetei puterea de a vizualiza cu ochii minții și de a zugravi momentul întâlnirii cu El. Apariția curcubeului, simbol al deplinei împăcări, anunță restabilirea ordinii normale a lucrurilor și este o ilustrare plastică a binecuvântării ce vine de la tronul Sau. “Îți dai seama, Doamne,/ Noi doi și cu oamenii/ Împreună vom pluti/ Și vom dansa/ Asemeni ploilor/ În zborul curcubeului/ Și asemeni privirilor ce/ Te văd.” “Doamne, Tu ești !” Este magistral modul în
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
muzeale sucevene, era de a amplasa acest bust în fața viitorului Muzeu de Artă, proiectat să se înființeze în imobilul de pe strada Alexandru cel Bun în care funcționează Centrul Militar Județean, muzeu care a rămas, din păcate, un vis neîmplinit. Artistul plastic Panaite Chifu (care a obținut, în anul 2005, Marele Premiu al Bienalei Internaționale de Sculptură de la Toyamura, Japonia) a executat bustul lui Lowendal sub atenta observație a fiicei baronului, Lydia Lovendal - Papae (care a decedat în anul 2006 la București
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Baronul_din_gang.html [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]
-
a fost director tehnic la Teatrul Național din Cernăuți (1926-1935) și la Teatrul Național din Craiova (1942-1943) și a desfășurat o bogată activitate la teatrele „Lucia Sturdza Bulandra” și „Constantin Tănase” din capitală. A fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București și s-a remarcat ca un cronicar vizual al spațiului bucovinean fiind un peisagist și portretist de excepție. A avut mulți prieteni în lumea artistică, scriitori și actori de renume între care Cezar Petrescu, Victor Ion
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Baronul_din_gang.html [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]
-
vor continua mai târziu să deseneze sau să picteze, transformând joaca și plăcerea de a vedea lumea în culori frumoase în preocupare, vor ține minte că începutul a fost făcut aici. Așa cum se obișnuiește în relatările sau cronicile de artă plastică, vom menționa numele participanților, dar vom nota în mod special și vârsta lor: Yoel Cohen, Ayala Iaron, Teo Tabakman și Ido Lavie (5 ani), Shir Cohen (6 ani), Naomi Simchoni Cojocaru și Gabi Zissu (8 ani), Jan Mendrea și Daria
EXPOZIŢIE LA INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DIN TEL AVIV de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1483027106.html [Corola-blog/BlogPost/369623_a_370952]
-
reporter ca Geo Bogza. Geo Bogza, astăzi uitat aproape total, a fost un reporter înnăscut, care știa să însuflețească o priveliște, umplând-o de poezie și de istorie. Ei bine, doamna Elena Buică, nu numai că descria ca un artist plastic priveliștile minunate, oamenii pe care-i întâlnea, dar toată această imagistică trecută prin lentila sufletului adăuga un plus de omenesc și de suflet românesc scriiturii. De aceea entuziasmat după lectura cărții i-am trimis doamnei Buni un text despre reportajul
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
din cauza căreia mărul sfârșise atât de nedrept, chiar înainte de a se coace. Se lovi cumplit și își rupse frumosul ei ac. Alunecă amețită de-a lungul mesei, apucând să-i șoptească vântului care intrase pe fereastră: - Era o pară din plastic. Referință Bibliografică: IUBIRE DE TOAMNĂ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
IUBIRE DE TOAMNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1446257318.html [Corola-blog/BlogPost/377788_a_379117]
-
62,2 cm, „Casă la Brebu” (1908), pastel/carton, 35,9×49,2 cm, „Mânăstirea Brebu” (1908), pastel/carton, 50×70 cm, sunt un grup de lucrări cu similitudini de realizare tehnică, dar diferențiate în funcție de perioadă prin mijloacele de realizare plastică. În „Portret de femeie”, primul din punct de vedere cronologic, pictorul este preocupat să surprindă cât mai bine fizionomia persoanei portretizate și repartizarea cât mai corectă a luminilor și umbrelor spre deosebire de fond, unde pictorul se desfășoară mult mai dezinvolt. Pastelurile
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
sublinia prin accente elementele de compoziție. Ceea ce înseamnă acută și accent în tehnica picturii ulei, la tehnica pastel acestea trec în planul secund și devin sublime și miraculoase. O notă distinctă față de cele patru pasteluri prezentate mai sus, prin modalitatea plastică de rezolvare cromatică, o face lucrarea „Trandafiri”, pastel/pânză fixată pe șasiu mobil cu pene, 45×55 cm. Lucrarea este semnată și datată în partea dreapta jos „S. Luchian 1907” cu pastel negru. Experimentând la această lucrare pastelul pe suport
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
cu pastel negru. Experimentând la această lucrare pastelul pe suport de pânză, vibrația pastelului prin tușe și hașuri foarte evidente o apropie ca manieră de picturile realizate în tehnica ulei putând spune că pictorul a găsit o modalitate de rezolvare plastică în tehnica pastelului care să-i păstreze prospețimea impresiei vizuale într-o manieră diferită față de seria de peisaje de la Brebu sau de alte picturi cu tematica flori sau portrete. Peisajul, precum și natura statică din pictura lui Luchian, chiar dacă reprezintă ceea ce
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
și analizând-o în șiruri de conexiuni care iluminează o personalitate în conexiunile ei; având înzestrarea analogiei rapide și a scenariului de idei, plonjează ușor în mitologie și religie, iubind coerența și armonia teoretică. Toate acestea datorită picturilor studiate. Opera plastică a lui Petru Birău îi dă posibilitatea autorului să se exprime în concepte, astfel că precizia formulării, plasticitatea stilului, proprietatea expresiei îl ajută să contureze cu precizie lucrările de pictură ale celui care semnează expresivul tablou Nunta momârlească (executat în
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_petru_birau_al_florin_tene_1394426139.html [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
rădăcinile operei lui Petru Birău, la semnificația originară a acesteia. Având zece expoziții personale, 15 de grup, și alte câteva în străinătate, precum și șapte cărți publicate, prezent în mai multe Dicționare, Petru Birău este o personalitate ce stă sub semnul plastic al arhaității și al zodiei intelectului. Albumul sugerează efortul sintetic și totalitar al artistului plastic, criticul făcând o lucrare de ordonare și consolidare rațională pe o operă inefabilă, subtilă prin chiar esența ei misterioasă. Preocuparea pictorului este de a nu
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_petru_birau_al_florin_tene_1394426139.html [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
de grup, și alte câteva în străinătate, precum și șapte cărți publicate, prezent în mai multe Dicționare, Petru Birău este o personalitate ce stă sub semnul plastic al arhaității și al zodiei intelectului. Albumul sugerează efortul sintetic și totalitar al artistului plastic, criticul făcând o lucrare de ordonare și consolidare rațională pe o operă inefabilă, subtilă prin chiar esența ei misterioasă. Preocuparea pictorului este de a nu lăsa „actele” artistice într-un tipar încremenit, întrucât simțul său artistic se exprimă cu claritate
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_petru_birau_al_florin_tene_1394426139.html [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
în actul metamorfozei spirituale. Efortul cristalizării de la origini până la artist, prin trecerea de la psihologia înaintașilor la pictorul Petru Birău, coagularea sacral-filosofică prin consolidarea ecclesiocratică, formă de explorare a totalității prin pictură și text, ne conduc spre un portret al artistului plastic cât mai valid și coerent în fundamente. Prin acest Album, ne comunică despre temeiurile noastre românești doi artiști, ai condeiului și penelului, deosebiți, personalități ce ne-au dat prilejul de încântare și de iluminare culturală, comunică despre temeiurile noastre românești
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_petru_birau_al_florin_tene_1394426139.html [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
de lux, astfel de evantaie au dat naștere la rivalități și snobism. Totuși, odată cu trecerea timpului și cu prefacerile pe care le suportă societatea, evantaiele exorbitante își vor face apariția tot mai rar. Secolul XIX aduce evantaiele din celuloid, strămoșul plasticului, astfel că singurele evantaie care mai păstrează o tentă enigmatică sunt cele din anii 1920, confecționate din pene de struț. Cu toate că în a doua jumătate a acestui secol este inventat atomizorul, evantaiele continuă să fie parfumate. Marile case de parfumuri
EVANTAIUL – CULOARE, DANTELĂ ȘI ELEGANȚĂ ÎNTR-O BAGATELĂ PARFUMATĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1467028647.html [Corola-blog/BlogPost/378066_a_379395]
-
fie parfumate. Marile case de parfumuri franțuzești, cum ar fi Rigaud și Parfums de Rosine, își promovează parfumurile în evantaie parfumate. O sută de ani mai târziu, evantaiele își pierd foarte mult din eleganță și mister. Confecționate din hârtie, bambus, plastic ori din lemn parfumat de santal acestea sunt produse de serie și se găsesc de cumpărat atât în marile magazine, cât și la comercianții stradali. Având, în prezent, un rol mai mult practic decât estetic, evantaiul a rămas totuși, una
EVANTAIUL – CULOARE, DANTELĂ ȘI ELEGANȚĂ ÎNTR-O BAGATELĂ PARFUMATĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1467028647.html [Corola-blog/BlogPost/378066_a_379395]
-
cel sufletesc. Pentru a realiza o lucrare cu această temă, în primul rând, sufletul artistului trebuia să rezoneze cu modelul. Această vibrație interioară ne-a fost transmisă și nouă, iubitorii de frumos. Florile au reprezentat un reper în discursul său plastic. M-am oprit asupra lucrărilor ,,Albăstrele”, ,,Anemone” și ,,Crizanteme”, pentru că oferă trei modalități de a interpreta și picta aceste flori. Albătrelele pictate pe un fundal încălzit prin tonalitățile de galben-ocru, înconjoară practic vasul în care artistul le-a așezat. Dacă
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]