118,725 matches
-
ar datora Caragiale denigrarea războiului de independență, parodierea intelighenției ardelenești, lipsa de respect pentru religie. Dl Popa continuă: "Nu-i la fel de semnificativ faptul că acest Caragiale, care a atacat formele fără fond, fiind el însuși o formă fără fond, a plecat, ca orice străin, atunci cînd lichelismul i-a fost demascat? Că "s-a cărat" în vest, ca orice escroc, care și-a putut asuma o pleașcă pecuniară cu ajutorul unui avocat mișel?" (Merită menționată ironia soartei, care pare a-i scăpa
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
în aberații sexuale, iar între victime și călăi nu se mai disting limitele. în final, așezat confortabil în fața televizorului, urmărind declarația președintelui, legistul arde urmele poveștii: o cămașă de noapte de dantelă, cîteva icoane pe sticlă eretice, scrisorile fostei soții plecate în America. Totul, putem crede, n-a fost decît reveria unui pensionar înainte de vreme, sătul de despicat cadavre și obsedat de o studentă. Formula romanului polițist este doar parțial respectată, ancheta glisează spre fabulos, criminalul în serie trece în plan
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
piept. Monahul, în transă, vorbea despre forța mistică a numerelor. Am ascultat câteva minute destul de mirat de ceea ce mi se părea a fi o improvizație despre lucruri care-ar fi sunat mai credibil în gura unui matematician, după care am plecat, iritându-i în mod vădit pe-o parte dintre ascultătorii aflați în extaz. La ieșire, altă surpiză: un călugăr, de data aceasta tânăr, vindea cărți "de specialitate", frumos aranjate pe-o masă. Pe margine, o serie impresionantă de casete înregistrate
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
brazilian), Olga Tokarczuk reușește să construiască o lume electrizantă al cărei centru de greutate îl constituie Cartea, un alt nume dintre multele posibile - Graal, piatra filozofală, elixirul tinereții fără bătrînețe - pentru obiectul fascinației de veacuri a tuturor căutătorilor. Cei care pleacă în această călătorie sînt personaje emblematice - Marchizul cărturar, Veronica prostituata de lux dornică de iubire, Gauche (Stîngul) copilul-vizitiu analfabet și mut, posesor al tainelor naturii, - la fel cum sînt și cei care nu pleacă: iubitul nobil al Veronicăi, temătorul de
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
veacuri a tuturor căutătorilor. Cei care pleacă în această călătorie sînt personaje emblematice - Marchizul cărturar, Veronica prostituata de lux dornică de iubire, Gauche (Stîngul) copilul-vizitiu analfabet și mut, posesor al tainelor naturii, - la fel cum sînt și cei care nu pleacă: iubitul nobil al Veronicăi, temătorul de Berle, misteriosul de Chevillon colecționînd tablouri la fel de misterioase. La capătul unui drum în necunoscut la fel de plin de primejdii ca cel al lui Odiseu spre Ithaca, numai unuia îi e dat să ajungă; literatura creștină
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
spune, dovezi trainice de putere populară, în spirit și, în general în comportament. Iată ce scrie Neculce în Letopisețul său. Să luăm aminte, uitând de prezent care este întrecut de pildele din vechimea noastră. De exemplu, Dabija vodă, printre candidații plecați la Țarigrad, habar nu avea că el va fi alesul... Neculce notează: Dabija-vodă nemica nu știe, nici în gând nu-i era că va fi numit domnitor al Moldovei. Dar și Vizirul respectiv, ce fler!... El se uită ce se
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
prieten îl povățuiește să treacă la catolici. Așa scapă de moarte. S-a făcut catolic, s-a aranjat. Nu se mai auzise ca cineva să treacă la ortodoxi, ca să scape cu viață, pentru ortodox viață fiind peste tot, berechet. Și pleacă Gligorie la Veneția, unde stă șapte ani. Se întoarce, incognito, la Țarigrad, stând în umbră și trăgând sforile, cu istețimea lui muntenească. Boierii săi, crezându-l pierdut, vin la Țarigrad să caute un domn nou. Între timp, Gligorie intrase pe sub
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
convins că Ceaușescu va învinge. A povestit că, în 22 decembrie 1989, avea fixată o întîlnire cu ofițerul la "Patria", dar acesta n-a venit. În timp ce îl aștepta, s-a întîlnit cu niște studenți ai săi de la Politehnică și a plecat cu ei la "revoluție". Apoi a intrat de la început în GDS, alături de prietenii pe care-i turnase cu zel, și a devenit un la fel de zelos reprezentat al societății civile. Întrebat de fostul lui prieten de ce nu și-a mărturisit vina
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
și a dat-o de femeie lui Avraam, bărbatul său." (Facerea 16,1-3). Mai departe, povestea biblică ne spune că atunci când Agar "a zămislit", a început să se poarte arogant cu stăpâna ei; din cauză că Sarai "a necăjit-o", Agar a plecat în pustiu. Cum ședea ea la un izvor, a venit un înger trimis de Dumnezu și i-a spus mai întâi să se întoarcă la stăpâna ei și să fie supusă, apoi că: "Voi înmulți pe urmașii tăi foarte tare
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
fost arta cea mai iubită și cultivată, a arabilor preislamici; ca să-ți dovedești "ascuțimea spiritului" nu era nevoie de nici un material, ci doar de talent și de memorie. Temele preferate erau iubirea, dorul de persoana iubită (bărbat sau femeie) care pleacă undeva cu cortul în timp ce îndrăgostitul este la vânătoare, în deșert, proverbele, descrierea animalelor - calul, cămila și în sfârșit, dar nu în ultimul rând, lauda tribului din care făcea parte poetul. Ideile de noblețe, onoare, respect față de înaintași; cultul curajului, sinceritatea
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
însoțește un element precis, care nu poate fi aproximat, de exemplu un numeral ca doi: Nu știe ce să spună despre el, dar ne-a dat cam două adrese" (antena 1), sau un verb care nu admite gradația - "a cam plecat", "s-a cam însurat"; cînd intră în contradicție cu un alt segment al enunțului - "e cam (prea) tîrziu" (ziua.net); "un pic cam devreme, deși cam tîrziu" (provincia.ro). De altfel, ironia (asociată cu strategia aluziei complice sau agresive) poate
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
Surîde mirat, parcă ar mai fi pus la cale o farsă care i-a ieșit, și ar vrea să ne cuprindă în brațe, cald și șugubăț, pe toți și să șoptească sau să irumpă vulcanic: Chiar ați crezut că am plecat? Am avut tot timpul senzația că, dacă întind mîna, îl ating. Am atins însă ceva din miracolul de atunci privindu-i, ascultîndu-i pe actorii și regizorii cu care el a lucrat și care mai trăiesc. Le scriu numele după cum stăteau
O, ce zile frumoase! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15404_a_16729]
-
obișnuit istoria literaturii noastre să căutăm la scriitorii ardeleni. Dar acest autor care este german, dar alege în ciuda tuturor adversităților postbelice să rămână într-o Românie din ce în ce mai ostilă, într-o Românie căreia îi cunoaște închisorile și din care majoritatea sașilor pleacă, care spune într-un interviu recent că este copleșit de ordinea societății germane, dar de-abia așteaptă să se întoarcă în țara noastră așa cum este ea, acest autor este mai român decît mulți români. Poate suna patetic ce spun, dar
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
un moment fericit, în care viziunea regizorală nu este în sine, nu incomodează pe nimeni. Dimpotrivă. Construiește o atmosferă epurată de clișee într-o manieră modernă, perfect armonizantă, aș spune chiar dinamică, mergînd mai departe decît propune libretul. Miza montării pleacă de la însăși ideea de spațiu, maiestuos, înnobilînd printr-o desfășurare ritualică satul de pescari din Ceylon. Povestea de iubire dintre Leïla și Nadir, prietenia dintre acesta și Zurga, conflictul dintre ei (cherchez la femme!), blamarea cuplului de îndrăgostiți strigată de
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
care, ca și mine, iubește câinii, istoria - și ar mai fi de găsit. Dacă însă, cu numai trei minute înainte, deschizând televizorul, nu-l voi zări pe dl. C.V.T. îngenunchiat în fața Papei Ion, ce rostește, punându-i mâna pe creștet: Pleacă capul, sicambre îmblânzit. Arde ce-ai adorat..."
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
deci se împarte în "ai noștri" - creștinii - și "ceilalți" - păgînii. Dar și atunci drumul pînă la declanșare e lung: Iar de vor păgînii aceia cu oști mai mult și cu putere mai mare decît voi, iar voi întîi să vă plecați lor cu cuvinte bune și blînde. [...] iar de nu vor vrea să se împace cu voi cu acele cuvinte bune, pentru necredința lor, voi să le dați și bani cît veți putea. Iar să nu iubiți răzmerițele și războaiele, nici
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
mai bine, țin să observ că Elena Iordache-Străinu a publicat în 1970, nu în 1984, cum apare în "notă" (vol. I, p. 240), romanul Păuna și copiii ei, nu Păuna și ai săi. Iar despre unii scriitori, mai ales cei plecați în exil, care au activat în străinătate, sondajele ulterioare au scos la iveală o activitate susținută. N.I. Herescu, eruditul clasicist, profesorul și traducătorul din opera lui Horațiu, virulent publicist anticomunist scrie două romane despre viața în exil, Agonie fără moarte
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
demersul autoarei pierde mult în ceea ce reprezintă una dintre calitățile aceste cărți și anume atenția la detaliu, la nuanță, consemnarea sfumaturilor, chiar și atunci când ne aflăm pe teritoriul arid al unor concepte. Și, în acest caz, exemplele sunt numeroase. Bunăoară, plecând de la constatarea că în Europa ultimelor două războaie mondiale naționalismul este asociat cu intoleranța, autoarea relevă că la ora actuală construcția unei identități europene ar presupune identificarea unor simboluri coagulante. Steagul, imnul, Ziua Europei, moneda sunt câteva dintre posibilele cărți
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
contribuie la definirea termenilor unei realități în mișcare. (Pentru că Europa "văzută de sus" nu și-a definit conturele, putând să înglobeze, în final, inclusiv zona Mediteranei și o parte din Orientul Apropiat). Partea a doua a cărții ar putea să plece de la o exclamație spontană a autoarei: "Cum naiba reușeau pe vremuri scriitorii diplomați să continue aplecarea spre literatiră?". Întrebare deloc frivolă care denotă schimbarea condiției diplomatului, dar în același timp relevă că un scriitor, chiar și atunci când nu "produce" opere
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
emergenta generație de scriitori români, se pare că va mai trece încă ceva vreme pînă să poată fi scrisă cu naturalețe o poveste de iubire homosexuală. Femeile se întîlnesc "între ele" din singurătate, insinuează numeroase dintre textele volumului; cînd iubitul plecat în străinătate se întoarce, cuplul se sparge (vezi XXXV. Mania vitezei). Mult mai reușite sînt textele în care Mira Feticu construiește un dialog de perspective, cum este XXXI. Bătrîna doamnă, probabil unul dintre cele mai reușite din volum. Perspectiva aristocratic-romanțată
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
nestructurat, în care sînt implicați atît "martorii privilegiați" (Maurer și ceilalți), cît și victime ale dictaturii, metoda biografică, analiza de conținut, diferențiatorul semantic și ancheta pe eșantion, acestea din urmă fiind cele mai interesante din perspectiva utilizărilor multiple. Diferențiatorul semantic pleacă de la premisa că orice cuvînt sau sintagmă prezintă, dincolo de sensurile sale, un "halou emoțional" care, generalizînd, încarcă termenul cu valențe pozitive sau negative; ancheta pe eșantion își găsește locul în capitolul rezervat Reprezentărilor remanente și opțiunilor postcomuniste în România - limitată
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
legi proprii, dar a căror apă care le hrănește este peste tot religia musulmană. Ei sînt acum niște oameni liberi, fericiți și mulțumiți cu viața lor construită după voința și convingerile lor proprii și care nu au de gînd să plece nicăieri de acolo, așa cum mărturisesc deschis și răspicat în acea parte a documentarului despre modul cum au fost tratați după evenimentele din septembrie. Își dau seama că în țările lor de origine n-ar fi putut realiza standardul de viață
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
relatarea propriei căsătorii. Părinții celor doi aranjează o întîlnire între familii. Maruca are 18 ani, Mihai, 34. Amîndoi simt că li se pregătește ceva, amîndoi protestează, dar destul de timid. De fapt, se îndrăgostesc repede unul de celălalt, se căsătoresc și pleacă într-un voiaj de nuntă. Autorea își scrie povestea la persoana a treia - omnisciența despre care vorbeam este aici mai puternică decît oricînd. Se simte că povestea conjugală este deja clasată, judecată. Autorul nu mai are nimic de adăugat. în spatele
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
gîndit deseori după aceea la această dublă posibilitate. La Petroveni, în casă, mai trebuia să fie un scriitor, prieten cu ei. Care, oarecum supărat pe Milo, pentru ceva ce el considerase o nepolitețe (deși Milo era politețea în persoană), a plecat, urmat pînă în stradă de insistențele de a rămîne ale amfitrionului. Dacă le-ar fi cedat? În viață, ca și în moarte, există totdeauna numeroși dacă pe cît de tulburători, pe atît de zadarnici. La un sfert de veac de la
25 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15465_a_16790]
-
Dacă le-ar fi cedat? În viață, ca și în moarte, există totdeauna numeroși dacă pe cît de tulburători, pe atît de zadarnici. La un sfert de veac de la tragedie, să păstrăm încă un minut de reculegere în amintirea celor plecați dintre noi.
25 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15465_a_16790]