335 matches
-
în noi armonii, posibil reale. Motivul jertfei creatorului este impresionant prin plasticizarea împinsă aproape peste limitele posibilului, prin tonul familiar și o anume capacitate de a privi exterior lumea: "Toate ruinile trăiesc într-o legendă/ în care vine un bărbat pletos/ să le ridice iarăși pietrele la lună,/ cu sângele iubitei lui să facă zugrăveală/ și cu penel din părul ei albastru..." Poetul înregistrează cu acuitate amănuntele plastice ale naturii și ale realului: "Dar uite că și corturile șantierului/ Aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ancorează poezia în problema destinului individului și a unei colectivități în istorie, dar descoperim în cuprinsul volumelor și un lirism discret, în afara ostentației atât de caracteristică poeziei sale. Poetul debutează cu volumul "Ultrasentimente" (1964), torențial, într-un vers larg și pletos, în care se cuprinde un cer de gânduri și fapte; acestea îl reprezintă pe adolescentul care-și cheamă pe cei de o vârstă cu el în jurul mesei rotunde. Versurile amintesc, într-adevăr, de generația lui Geo Dumitrescu: "Eu citeam cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor față de Eminescu, ci și de intenția de a-l muta pe Eminescu de la Ipotești la Cucorăni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
or strigat, or stăruit etc.54. Foarte curioase sunt pretinsele informații, care numai de pe teren n-au fost culese de Fănică N. Gheorghe. Dînsul afirmă că "moș Miron Prisacaru își statornicise bordeiul într-o poiană din mijlocul pădurii, pe culmea pletoasă a Haraminului"35. Apoi reeditează ficțiunea lui Cezar Petrescu cu Ileana din codrii Baisei 56, apoi uitînd de Ileana de la Baisa afirmă că în cimitirul de la Ipotești "se mai află și moș Miron Prisacaru și, poate, cea dintîi iubire a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Sentimentul unei mari și nesatisfăcute nevoi de liniște apare și în Idila. În primele versuri liniștea apare ca un moment privilegiat între trecute și viitoare neliniști. „A doua zi mă liniștisem parcă, Dar mai simțeam în mine cum se strâng Pletoase neguri, cum încet mă-ncarcă.” Ultimele versuri ale lui Labiș descriu un posomorât peisaj lăuntric, dominat de remușcări și de regretul unei imposibile recuperări. Capodopera acestei epoci este Albatrosul ucis. Este testamentul spiritual de o magnifică demnitate al celui care
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
nervoase prin poene-și Urmează-n taină calea iernaticei iubiri.” (Scrisoare mamei) Ambianța montană este planul unde, după cum remarca Freud, „instinctele noastre ajung să se sublimeze... unde culoarea albă se confundă cu cea albastră. Este adăpostul zeilor...” Labiș oscilează perpetuu între „pletoasele neguri” ale adâncurilor și „piscurile curate”, scăldate în albastrul purității și înțelepciunii divine. Cerul și pământul se împreună în vârful muntelui, unul se reflectă în celălalt, își face reciproc „semne”, de vreme ce unui brad căzut cu trosnete prelungi îi corespunde moartea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
mii de studenți năvălesc în stradă în întreaga Franță, înfruntând forțele de ordine într-un aproape război civil. Sute dintre ei sunt răniți și arestați. De peste tot, o imagine apărea tot mai pregnantă, impunându- se conștientului colectiv : tânărul slab și pletos, cu mâinile goale, întruchiparea liber tății și firescului în relațiile omenești, strivit de insul înarmat și în uniformă în spatele căruia se disting cravata, burdihanul și rânjetul establishment‑ului politic sau administrativ. Premiera Reconstituirii are loc pe 5 ianuarie 1970. În
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de tenis inexistentă aruncată peste gard de David Hemmings în finalul lui Blow‑Up devine la Pintilie o lovitură de pumn pe care Ripu trebuie să i- o mimeze lui Vuică. După aceea, cu toții acasă !... Mai puțin Vuică, băiatul slab, pletos și cam țicnit care moare la Praga, la Budapesta, la Belgrad și la poalele munților Carpați. Există un moment în care filmul lui Pintilie se poate transforma într-un film- supapă, ca Puterea și Adevărul, de pildă, în care tot
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
replica „De ce i-ați dat drumul” ; - 1 pilot din actul 10 - bătaia din gară ; - 1 pilot din actul 11 - mitraliera din dubă ; - 1 pilot din actul 11 - capul umflat de bătaie al lui Lang ; - 1 pilot din actul 11 - capete pletoase de beatles. Capetele pletoase „de beatles” erau considerate la fel de nocive ca imaginea unui cap lovit de glonte. Sexul combinat cu violență face obiectul corectării - de reținut termenul, care presupune greșeli făcute de realizatorul filmului respectiv în raport cu un model românesc necunoscut
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dat drumul” ; - 1 pilot din actul 10 - bătaia din gară ; - 1 pilot din actul 11 - mitraliera din dubă ; - 1 pilot din actul 11 - capul umflat de bătaie al lui Lang ; - 1 pilot din actul 11 - capete pletoase de beatles. Capetele pletoase „de beatles” erau considerate la fel de nocive ca imaginea unui cap lovit de glonte. Sexul combinat cu violență face obiectul corectării - de reținut termenul, care presupune greșeli făcute de realizatorul filmului respectiv în raport cu un model românesc necunoscut lui - filmului Călugărița din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mlaștină doar închizând ochii și întinzând o mână, forța de convingere a directorului nostru, al tuturor, supraomul Coman, e mai puternică decât un braț de macara. După ce forțează motonave și macarale dincolo de limita de securitate, Tovarășul îi trimite pe tinerii pletoși pe care îi întâlnește la lucru prin secții să se tundă, invocând regulile de protecția muncii ! Suntem în perioada „revoluției culturale”, când Tovarășul a ordonat să se termine cu imitarea decadenței Apusului, drept pentru care Miliția te putea sălta de pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
perioada „revoluției culturale”, când Tovarășul a ordonat să se termine cu imitarea decadenței Apusului, drept pentru care Miliția te putea sălta de pe stradă ca să- ți tragă o cruce cu foarfeca în plete. Pentru tuns, Tovarășul Coman le dă sudorilor pletoși bani, 10 lei. Dar nu din buzunarul său - el cere de la trepădușii din jurul lui și nu îl vedem vreodată dându-i înapoi. Tovarășul Coman nu poate să posede bani, nici măcar leii-tramvai ai Republicii Socialiste România, căci el, aidoma unui Hristos
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
zile), de 3 4 ori pe zi, timp de o lună. Frecții cu tinctură de urzică (macerată În alcool de 40-60ș, timp de o săptămână), timp de o lună. Spălări pe cap cu fiertură din coajă de arin, de salcie pletoasă, rădăcină de boz, de brăileancă, de brusture, cu busioc, captalan, cătină, cățușnică, de frunze de cânepă, coada calului, cosița fetei, crucea pământului, curpeni de pădure, duminicuță, foi de dafin, stroh de fân, iarbă mare, iederă, măr dulce (frunze și flori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de brăileancă, de brusture, cu busioc, captalan, cătină, cățușnică, de frunze de cânepă, coada calului, cosița fetei, crucea pământului, curpeni de pădure, duminicuță, foi de dafin, stroh de fân, iarbă mare, iederă, măr dulce (frunze și flori), coajă de mesteacăn pletos, sevă de mesteacăn, frunze de nalbă, de nuc și coji de nuci verzi, din crengi de nucă și sare, paie de ovăz, frunze și coajă de paltin, de pelin, frunze de plop, planta Poala Sântămării, mătase de porumb, frunze de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frunze de nalbă, de nuc și coji de nuci verzi, din crengi de nucă și sare, paie de ovăz, frunze și coajă de paltin, de pelin, frunze de plop, planta Poala Sântămării, mătase de porumb, frunze de podbal, de salcie pletoasă, șovârv, spini albaștri, coajă și frunze de stejar, rădăcină de stuf, cu planta sudoarea calului, de urzici, de ramuri de viță de vie tăiate primăvara, de vâsc de stejar. Frecții zilnice, În fiecare seară, cu sucul proaspăt scurs din năsturel
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tulpini de coada calului, de coada vacii, cu frunze de cornișor, de crăpușnic, flori de crucea cea mare sau de crucea pământului, frunze și sau flori de cucută, cu tulpini de coada vacii. Spălări pe cap cu fiertură de mesteacăn pletos, răchită albă, sudoarea calului, vetrice, zburătoare, cu lapte de iapă. Clătiri benefice și indicate cu apă de ploaie sau cu oțet de vin, iar ca unsori: gălbenuș de ou, untdelemn sau gaz lampant. Pentru decolorarea părului se folosea macerat de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
căruia nu i‐am văzut decât fructul, când zarzării ne îmbată primăvara cu parfumul ninsorii lor de flori? De ce am căuta să simțim murmurul Gangelui, când ne șoptește atât de tainic și de aproape izvorul a scuns în umbrișul sălciilor pletoase și curge atât de măreț Dunăr ea de vale? Sau de ce am căuta să zugrăvim rău ghețarii Alpilor, p e care nu i‐am zărit niciodată, când Ceahlăul mai străjuiește încă în hotarul încărunțit al Moldovei?” „Glorificarea trecutului și a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se grăbi s-o liniștească, spunându-i: Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare luna, și atunci o să găsim noi drumul, n-avea grijă!" (Frații Grimm, Hänsel și Gretel) (b) ,,Mai ales una, chiar în grădină la mine, într-o salcie pletoasă, cânta... Doamne, Dumnezeule!... De câte ori începea, făcea într-un fel nou." (I. Al. Brătescu-Voinești, Privighetoarea) (c) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mărci de coeziune gramaticală, de exemplu: „Deasupra Olimpului cad blocuri de stânci și torțe în flăcări. Nemuritorii se adună să examineze situația care se adeverește extrem de îngrijorătoare. Deasupra munților se ridică în jur siluetele amenințătoare ale celor douăzeci și patru de Uriași pletoși, cu picioare de șerpi, autorii bombardamentului devastator de deasupra Olimpului. Fii ai Pământului, Uriașii au hotărât să-l detroneze pe Zeus, să-i alunge pe ceilalți zei și să le ia locul.” (idem:191). Prin urmare, deși mărcile de coeziune
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
aur. Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde, Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboane, săpând malul năsipos. Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, Când o mreană saltă-n aer dup-o viespe sprinteioară, Când sălbatecele rațe se abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se distinge: „Eu mă duc În faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotiri ea se perde, Cum se-schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. CÎnd o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, CÎnd o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteioară, CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sursele vechi pentru a desemna regiunile ocupate de popoarele celtice între Rin, Atlantic și Mediterana. Dar acest termen nu acoperă aceleași realități; după ritmurile cuceririlor, o distincție se stabilește între Galia celtică propriu-zisă, desemnată de asemenea prin termenul de *"Galia pletoasă", Galia comata, independentă pînă la cucerirea lui Cezar, și Galia de Sud, sub influența Marsiliei și a Romei, numită încă Galia transalpină, prin opoziție cu valea Padului ocupată și ea de celți și care formează Galia cisalpină. Popularea celtică (harta
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
instala în noul oraș. 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C.secolul I d.I.C) Inițial instalați în Galia sudică, începînd cu finele secolului al II-lea î.I.C, romanii, conduși de Iulius Cezar, întreprind cucerirea Galiei pletoase. În ciuda unor încercări de rezistență (Vercingetorix), Galia face parte, de acum încolo, din Imperiul Roman. În mai puțin de un secol, între anii 125 și 50 î.I.C., Galia este anexată de Roma și devine un element esențial al Imperiului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de aceasta pentru a le prăda templele și a le fura comorile. Alte răscoale izbucnesc și în rîndul salienilor și alobrogilor, dar Roma restabilește situația. Sosirea lui Caius Iulius Cezar urma să dea o nouă dimensiune cuceririi. Cezar și Galia pletoasă Crearea Galiei transalpine a întărit influențele economice ale Romei în Galia celtică. Negustori și produse italiene (ceramică, vin, ulei) pătrund în teritoriul celtic. Acest curent economic folosește de asemenea meșteșugarilor și comercianților galici. Dar situația politică este mai puțin strălucitoare
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]