KorAP: Find »[drukola/base=pleură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...29 >

710 matches

Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611

Este un gest chirurgical de importanță deosebită pentru evoluția postoperatorie favorabilă a pacienților operați, indiferent de calea de abord utilizată. Toate cazurile operate prin toracotomie necesită drenajul pleural. La cazurile operate prin laparotomie poate fi necesar un drenaj pleural, atunci când pleura a fost deschisă intraoperator sau postoperator s-a dezvoltat un epanșament pleural. Drenajul cavității abdominale după laparotomie este facultativ. Îngrijirile postoperatorii Postoperator pacientul va fi transportat și monitorizat în secția de Terapie Intensivă, urmărindu-se următorii parametri: respiratori (frecvența respiratorie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
plămânul, mediastinul și diafragmul recent suturat, putând determina recidiva herniei diafragmatice. Prin abord toracic prezența sacului este ușor observată, iar excizia sa este simplă. Însă prin abord abdominal sacul herniar este dificil de recunoscut și extirpat. Datorită presiunii negative din pleură sacul rămâne atașat la peretele toracic și învelește plămânul hipoplazic. Fiind foarte subțire, asemănător cu o membrană transparentă, este dificil de deosebit de plămân și peretele toracic [81]. În rare situații se poate recurge la folosirea sacului pentru întărirea suturii diafragmatice

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
diafragmatice. Vom recurge la exercitarea unei tracțiuni blânde și progresive, cu secționarea eventualelor aderențe dezvoltate între sacul herniar și viscerele prezente în el, sau, în situația herniilor fără sac între viscerele abdominale și marginile defectului parietal, viscerele toracice și/sau pleura parietală diafragmatică sau mediastinală. Odată organele abdominale readuse în cavitatea peritoneală vom acorda o atenție deosebită așezării lor în poziția anatomică normală și vom exclude existența unor eventuale malformații congenitale asociate sau le vom trata corespunzător în caz că le punem totuși

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
poate fi lăsat pe loc și drenat aspirativ, pentru a evita reintervenția chirurgicală determinată de transformarea lui ulterioară într-un chist prin acumularea de lichide în interiorul său. Incidente intraoperatorii La cazurile din statistica personală acestea au fost reprezentate de deschiderea pleurei drepte la unul dintre pacienții operați și crearea, la un alt caz, a unei soluții de continuitate la nivelul peretelui esofagian, care au fost rezolvate prin sutura pleurei și respectiv prin sutura esofagului cu gastrostomă de alimentație Stamm [1, 2

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
intraoperatorii La cazurile din statistica personală acestea au fost reprezentate de deschiderea pleurei drepte la unul dintre pacienții operați și crearea, la un alt caz, a unei soluții de continuitate la nivelul peretelui esofagian, care au fost rezolvate prin sutura pleurei și respectiv prin sutura esofagului cu gastrostomă de alimentație Stamm [1, 2]. Alte incidente ce pot apare la cazurile operate pentru acest tip de hernie diafragmatică sunt cele hemoragice prin lezarea vaselor sanguine din vecinătatea zonei de lucru, precum și a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
se găsește într-o zonă cu frecvența crescută de apariție a chistelor hidatice. Chistul hidatic primitiv al diafragmului este foarte rar întâlnit, infestarea, în cazul acestuia, fiind pe cale hematogenă. Acesta se dezvoltă între cele două seroase care tapetează diafragmul, adică pleura și peritoneul. Simptomatologia este nespecifică la fel ca și pentru restul formațiunilor cu această topografie [6, 14]. Pentru diagnostic se pot folosi în plus testele serologice Cassoni și Weinberg-Pirvu. Caracteristic pentru chistul hidatic diafragmatic primitiv este prezența fibrelor musculare în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597

de empiem tuberculos pur față de empiemul mixt (specific + nespecific). Se poate spune că de fapt nu există pleurezie purulentă pură tuberculoasă, ci doar pleurezie purulentă mixtă tuberculoasă + netuberculoasă, în care infecția este mixtă cu bacili tuberculoși și germeni banali. Infecția pleurei cu microbi nespecifici apare în urma toracentezelor repetate sau prin drenajul pleural inadecvat sau prin fistulele bronhopleurale prezente [22]. În tratatele de specialitate, astăzi se descriu patru forme anatomo-clinice de afectare tuberculoasă a pleurei:- tuberculoza pleurală pură;- tuberculoza pleurală pură cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
cu bacili tuberculoși și germeni banali. Infecția pleurei cu microbi nespecifici apare în urma toracentezelor repetate sau prin drenajul pleural inadecvat sau prin fistulele bronhopleurale prezente [22]. În tratatele de specialitate, astăzi se descriu patru forme anatomo-clinice de afectare tuberculoasă a pleurei:- tuberculoza pleurală pură;- tuberculoza pleurală pură cu infecție mixtă tuberculoasă și nespecifică;- tubeculoza pleuro-parechimatoasă;- empiemul mixt tuberculos și nespecific. Din cele patru forme, tuberculoza pleurală pură și tuberculoza pleuro-parenchimatoasă nu fac parte din categoria pleureziilor purulente, fiind absent exudatul purulent

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
tuberculoasă și nespecifică;- tubeculoza pleuro-parechimatoasă;- empiemul mixt tuberculos și nespecific. Din cele patru forme, tuberculoza pleurală pură și tuberculoza pleuro-parenchimatoasă nu fac parte din categoria pleureziilor purulente, fiind absent exudatul purulent. Sunt prezente însă exudatul sero-fibrinos și leziunile granulomatoase ale pleurei. Leziunile pulmonare pot fi însă inaparente clinic și imagistic în cazul tuberculozei pleurale pure sau manifeste clinic și evidențiabile radiologic în tuberculoza pleuro-parenchimatoasă. A patra formă anatomo-clinică de tuberculoză pleurală corespunde din punct de vedere al definiției, noțiunii de empiem

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
de obicei existența unei patologii locale (pleuro-pulmonare). După Moghissi [24] există două tipuri de pleurezii asociate bolilor neoplazice: tipul I (pleurezii maligne adevărate) și tipul II (pleurezii paramaligne). Tipul I de pleurezie malignă apare ca urmare a invaziei neoplazice a pleurei de către o tumoră primară sau secundară, diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în lichidul pleural sau în materialul de biopsie pleurală. Tipul II de pleurezie malignă (paramalignă) poate apare la bolnavi cu cancere confirmate fără ca boala

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
primară sau secundară, diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în lichidul pleural sau în materialul de biopsie pleurală. Tipul II de pleurezie malignă (paramalignă) poate apare la bolnavi cu cancere confirmate fără ca boala neoplazică să afecteze pleura (absența celulelor neoplazice atât în lichidul pleural cât și în fragmentele de biopsie pleurală). Pleureziile maligne pot reprezenta între 27 și 61% din totalul pleureziilor [24]. Acest interval procentual larg poate fi explicat prin influența factorilor geografici și economici, prin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
duce la extravazarea de lichid pleural bogat în proteine (exudat). Acest fluid se poate acumula în cantități mari ca urmare a blocării drenajului limfatic al spațiului pleural de către procesul neoplazic. Blocajul limfatic se poate realiza la orice nivel, de la stoma pleurei parietale până la ganglionii limfatici mediastinali și mamari interni. Există studii [4, 23], care demonstrează că afectarea drenajului limfatic pleural este probabil cel mai important mecanism responsabil pentru acumularea unor volume mari de lichid în cancer. În apariția pleureziilor paramaligne, au

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
desființarea cavității pleurale și reducerea progresivă până la dispariție a lichidului pleural. Pleurezia asociată cancerului pulmonar Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de pleurezie malignă la bărbați. Dintre cancerele pulmonare, adenocarcinomul este cel mai frecvent tip histologic implicat în afectarea pleurei, probabil datorită localizării sale preponderent periferice. Asocierea pleureziei paramaligne (tip II) nu exclude operabilitatea cancerului pulmonar aflat în stadiile I, II sau IIIA. În cazul pleureziei maligne adevărate (tip I), citologia pozitivă și biopsia pleurală negativă (absența metastazelor pleurale) poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
sau IIIA. În cazul pleureziei maligne adevărate (tip I), citologia pozitivă și biopsia pleurală negativă (absența metastazelor pleurale) poate încadra cancerul pulmonar în stadiul IIIB (T4 pleurezie malignă). În prezența metastazelor pleurale cancerul pulmonar se afla în stadiul IV (M1 pleură). Metastazele pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
în stadiul IIIB (T4 pleurezie malignă). În prezența metastazelor pleurale cancerul pulmonar se afla în stadiul IV (M1 pleură). Metastazele pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
În prezența metastazelor pleurale cancerul pulmonar se afla în stadiul IV (M1 pleură). Metastazele pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de aderență sau prin exfoliere. Pleurezia malignă în cancerul pulmonar poate fi ipsilaterală sau bilaterală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de aderență sau prin exfoliere. Pleurezia malignă în cancerul pulmonar poate fi ipsilaterală sau bilaterală (metastaze bilaterale) și niciodată doar controlaterală, sau se asociază cu pericardita. Pleurezia asociată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de aderență sau prin exfoliere. Pleurezia malignă în cancerul pulmonar poate fi ipsilaterală sau bilaterală (metastaze bilaterale) și niciodată doar controlaterală, sau se asociază cu pericardita. Pleurezia asociată cancerului de sân Poate fi ipsilaterală sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
unilaterală (ipsilaterală sau controlaterală). TABLOUL CLINIC Pleureziile mici sunt asimptomatice. Pleureziile mari produc dispnee, tuse, disconfort toracic. La examenul fizic sunt prezente matitatea percutorie (limita superioară având forma curbei Damoiseau) și diminuarea murmurului vezicular. Durerea apare când procesul neoplazic afectează pleura parietală sau peretele toracic. Aceasta poate fi localizată strict toracic la nivelul zonei de invazie sau poate iradia în umăr sau în epigastru (invazia pleurei diafragmatice). În pleureziile asociate cancerului pulmonar avansat, se pot palpa limfo-ganglioni tumorali sau se poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
superioară având forma curbei Damoiseau) și diminuarea murmurului vezicular. Durerea apare când procesul neoplazic afectează pleura parietală sau peretele toracic. Aceasta poate fi localizată strict toracic la nivelul zonei de invazie sau poate iradia în umăr sau în epigastru (invazia pleurei diafragmatice). În pleureziile asociate cancerului pulmonar avansat, se pot palpa limfo-ganglioni tumorali sau se poate nota prezența cașexiei neoplazice. TABLOUL IMAGISTIC Examenul radiologic susține diagnosticul clinic de pleurezie prin câteva elemente caracteristice. Pleureziile mici (200-300 ml) produc opacifierea sinusului costofrenic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
asociate cancerelor sugerează caracterul lor paraneoplazic (tipul II de pleurezii maligne). După Sahn și Good [9], aproximativ 1/3 din pleureziile neoplazice au un pH scăzut (< 7,30) și o concentrație redusă de glucoză (< 60 mg/dl) (afectarea severă a pleurei reduce atât afluxul de glucoză către cavitatea pleurală cât și efluxul produșilor de degradare ai glucozei din spațiul pleural, cu creșterea acidității locale). În aceste cazuri autorii remarcă supraviețuirea scăzută, probabilitatea mai mare de diagnostic prin citologie și biopsie pleurală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
coloana vertebrală (loc de elecție pentru răspândirea metastazelor pleurale). Biopsia pleurală toracoscopică Examinarea toracoscopică a cavității pleurale se poate efectua fie sub anestezie locală (pacienți tarați), fie sub anestezie generală. Ea permite efectuarea de multiple biopsii țintite din leziuni ale pleurei, plămânului și mediastinului (fig. 5.25). Este indicată în pleureziile recidivate rămase fără diagnostic etiologic, prin examenul citologic al fluidului pleural sau prin puncția-biopsie pleurală percutanată. Această metodă de diagnostic este superioară tehnicilor precedente, atingând o sensibilitate cuprinsă între 80

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
vorba despre bolnavii care au plămânul încarcerat într-o pahipleurită viscerală sau la care pleurezia a recidivat după pleurodeză. Pleurodeza Are drept scop oprirea acumulării de fluid pleural. Aceasta se realizează desființând cavitatea pleurală prin crearea de aderențe fibroase între pleura viscerală și cea parietală. Introducerea metodei a fost necesară deoarece majoritatea pleureziilor neoplazice sunt refractare la chimio și radioterapie. Pleurodeza intraoperatorie (toracoscopică sau prin toracotomie) se face prin insuflare de pulberi cu efect sclerozant (exemplu, talc). Pleurodeza postoperatorie constă în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
puțin severa decât tetraciclina). Rareori acești bolnavi pot dezvolta sindromul de detresa respiratorie a adultului (SDRA) [29], care este corelat uneori cu utilizarea unor cantități mai mari de talc. Instilarea agenților citostatici necesită un timp mai îndelungat de contact cu pleura metastazată (aproximativ 4 ore pentru cisplatin) [34]. Tratamentul pleureziilor neoplazice la pacienții cu plămân încarcerat Pacienții la care se constată absența expansiunii pulmonare după evacuarea fluidului pleural, nu sunt candidați pentru terapia cu agenți sclerozanți și este puțin probabil să

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]