978 matches
-
vrem ca oamenii să nu-și uite istoria, înțelegând prin aceasta istoria evenimențială, politică. Alții, vrem ca oamenii să nu-și uite istoria, înțelegând prin aceasta istoria culturală, a marilor realizări creatoare ale omenirii. Mereu prinși în rostogolirea vieții... până plonjăm în abis... Unii cred că ideile sunt pentru a ne descurca cu problemele vieții, alții cred că ele sunt pentru a cuceri încă necunoscutele lumii (interioare și exterioare). Unii cred că ideile sunt la îndemâna tuturor, alții doar la îndemâna unora. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
ale evoluției morale - avu însă loc o ruptură majoră în istoria personală a fetei, neanticipată câtuși de puțin de neexperimentata justițiară. Între zguduire și legănare, pentru prima dată de la naștere, făptura ei fu traversată de un cutremur lăuntric ce o plonjă, de la înălțimea de turn medieval împietrit la care-și tortura torționarul, într-o scurtă levitație extatică. Explorând zenitul vindicației nimerise într-o bulă de antigravitație. Îi alergau prin vine mieri de pe pajiștile cu flori otrăvite ale uitării, ce-o conduceau
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ea, și totuși de-a lungul lui, alunecând înspre un rotocol veridic concentric, dar exterior. Numărul îi reușea în primul rând pentru că, adevărul având o natură spiralată și diferite grade de profunzime, Pasife se pricepea să-l răsucească după voie, plonjându-și mâna în el cu naturalețe, ca și cum unghiile ei ar fi fost solzi crescuți direct pe el. Cert e că nimeni n-ar fi putut spune unde se termina mâna și unde începeau șerpii râurind prin ea: mâna reginei le
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
coarne - emolientul lor cel mai pătrunzător în imaterialitatea-i. Mintea noastră ia prima taurul de coarne, și-l conduce către platoșa de bronz fără răsunet a zădărniciei. De faptul că gândul însuși ar putea întârzia fatal, plumbuit de splendoarea formei plonjate în el, meșterul nu pomeni nimic; printre cretanii simandicoși de la curte, ce-l priveau ca pe-un barbar, trebuia să pară mai stăpân pe meșteșugul lui decât era în realitate. Însă omisiunea cu pricina îl denunță îndeajuns de elocvent reginei
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pronosticuri clădite pe el să tremure ca simple miraje. Cum pe plajă nu existau obstacole naturale în calea urmăritorilor, Rică se îndreptă instinctiv spre un grup destul de compact de nudiști aflat la vreo sută de metri de el. Abia odată plonjat între trupurile ce-l alcătuiau descoperi el natura eterogenă a acelei mulțimi: oarecum după modelul atomic, norul exterior, aflat în majoritate la verticală, învelea un nucleu central mult mai contorsionat și închegat până la întrepătrundere de pasiuni carnale dezlănțuite. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un sens impersonal, lipsit de orice conotații morale. Bun, le priponește omul cât poate de posesiv, dar zadarnic... Apa le ia inevitabil, chiar dacă nu pe toate o dată. Ajuns cu raționamentele la acest impas în formă de peninsulă, gândul lui Rică plonjă temerar către o concluzie legănată simultan de tangaj și ruliu: "Orice lucru e în imersiune și mustește, la rându-i, de posibilități de imersiune". Gata cu discriminarea între infinitul mare și cel mic! Sentimentul oceanic purta găinăria cu aceeași grație
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ar fi sursa ultimă a valorii. În minte i se învârtea un disc din copilărie cu Olandezul zburător, ascultat obsesiv de tatăl ei. Când izbucnea furtunos corul umbrelor și vocea fantomei tuna "sieben Jahre sind vorbei"6, tatăl închidea ochii, plonjat în delirul unei făptuiri imaginare ce-și așteptase până la exasperare realizarea. Cândva, îi destăinuise că numele de Ondine se inspira din opera wagneriană: tatăl ar fi dorit-o purtătoarea eroului înspre izbăvire, călăuzitoarea lui afară din învolburata nedeterminare. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
al lui. Fulgerător, mimă cu măiestrie o indispoziție violentă aproape înainte ca el să-și recunoască eșecul; i-l fură, practic, de sub nas, atribuindu-și-l explicit. Între flăcăul speriat și mareea de neputință pe cale de a-l cuprinde, femeia plonjă prompt și strălucit, ca etrava unei șalupe de salvare. Fața ei frumoasă se schimonosi histrionic într-o grimasă de durere, ce dădea impresia că o migrenă i-ar fi compromis subit participarea la act, mai înainte de-a se pierde
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Rică nu reuși să-și găsească tihna printre cei ce-l înconjurau: apropierea dintre ei fusese compromisă, și asta nu din cauza rulotelor cochete în care amfitrionii se mutaseră, a frigiderelor prin care răscoleau cu nonșalanță și a televizoarelor ce-i plonjau rutinier în visare. Nici noua lor afirmare de sine bătătoare la ochi nu îi înstrăină de el atât cât o indiferență ce-i căptușea lui lăuntrul, ca un mușchi gros, iubitor de liniște și umbră, crescut abundent peste noapte pe
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
că, pe înserat, Ondine obișnuia să facă o lungă plimbare cu bicicleta prin zonă, dar știința asta adânc scufundată n-ar fi ieșit la iveală decât dacă vreun răscolitor de suflete și-ar fi permis, pentru un motiv oarecare, să plonjeze întrebător într-acolo. Cât despre Ian însuși, nu mai știa că știe; memoria sa selectivă nu-i restituise din trecutul complex decât senzația plăcută de mers pe malul înverzit al apei și o chemare implicită la repetarea ei. Astfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
liber, ce se perindau pe lângă el; înserarea le făcea anonimatul cât se poate de firesc. Fu depășit încet de-o navă împinsă solemn de remorchere înspre mare. Lung și înalt, ro-ro-ul Baltic Ace ecrană câteva minute bune soarele în agonie, plonjând în dreptul său malul Rinului într-o obscuritate și mai deasă decât a amurgului înconjurător. Cei doi drumari își ținură astfel companie vreme de-un schimb prelung de tăceri. Către sfârșitul lui, când Ian se pregătea să iasă din umbra lunecoasă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fi exprimată În același mod, Întrucât se cuibărește Înăuntrul individului, În subiectivitatea sa, În abilitatea sa operațională și chiar comportamentală. Moku-no-chi reprezintă cunoștința localizată În ba-ul grupului sau al Întreprinderii. Ea este cea care Întemeiază și subîntinde fiecare ba, plonjând dincolo de Mei (vizibil) și de An (interiorizat). Moku-no-chi este alcătuit din cele trei componente spirituale ale omului: Înțelepciunea, dragostea și voința. El este fundamentul cunoștinței vitale și inexprimabile. Gradația chi-ului pleacă de la date pentru a atinge providența, trecând prin informație
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
la zbor, informația îl surclasează, amestecînd fuse orare, nații și miliarde de dolari. Cît timp Pămîntul are o istorie a sa, și sportul planetar trebuie să aibă una. Există legende, eroi, dar și lichele. Să pornim printre meridiane, pentru a plonja, în final, perpendicular pe paralele! Nu sînt deloc pozitivi englezii ăștia! La o conferință de presă care nu anunța nimic deosebit, selecționerul Angliei, Sven Goran Eriksson, a fost întrebat cine va prinde lotul pentru Mondiale, Nancy sau Ulrika? Adică prima
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Cu toții căliți în campionate puternice, în care se înfruntă pe tăpșane semidesțelenite echipe de care n-a auzit nimeni. De la derby-ul Beninului, disputat între o formație neelectrificată și una ai cărei jucători umblă desculți prin savană, marele arbitru Codjia poate plonja direct în cazanul unui meci decisiv, cu 60 000 de oameni în tribune. În timpul ăsta, Portugalia și Olanda n-au arbitri la Mondiale și, conform unei logici globalizate și ilogice, Italia, Spania, Germania, Franța și Anglia trimit doar cîte un
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
perimetrul romantismului, preocupările istoricului literar T. tind să definească particularitățile spațiului autohton, integrat, organic și fenomenologic, curentului european. Abordarea interdisciplinară și comparată individualizează concepția și metoda de lucru încă de la primul volum, Mitologie romantică. Dată fiind vocația pentru eseu, T. plonjează în literatura universală, derivând „universalitatea romantismului românesc din trăsăturile sale distinctive”. În acest scop alege șase mituri romantice: îngerul căzut, strigoiul, melancolia, ruinele și domul, curgerea timpului și iubita moartă, ale căror ipostaze filosofico-literare și semnificații sunt comentate istoric și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
poate tocmai datorită acestora, poetul creează cu o luciditate ieșită din comun, cu eroziunea nesfârșită a vieții, în dauna sufletului și a trupului. Max Jacob 646, un mim fantast, creează un infim acord în oceanul dizarmonic al lumii, pentru a plonja spectaculos în spațiul interior al creierului uzat de căutătorii de incubații subliminale, avizi, la rândul lor, de viziuni obsesive, deliruri hipnagogice, stări de coșmar și premoniții: Quelquefois, je ne sais quelle clarté/ nous faisait entrevoir le sommet d-une/ vague et
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
viață și venerează pe Dumnezeu. Nedefinirea și confuzia elementelor de dinaintea intervenției unui principiu organizator cum ar fi magma incandescentă în care s-au refugiat îngerii rebeli sau starea în care omul s-a aflat după alungarea sa din Eden. Voi plonja într-o astfel de apă mărită, izbindu-mă de brownienele priveliști, într-o mișcare de spor, disperată, voi face zigzaguri; lovită de mari, întunecate, reci molecule, adeptele lui Hercule. Fără putință de-nec și fără putință de mers și de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fii binecuvântată, tu,/ ce-ai urcat pe cele Șapte Serpentine/ spre Podul Curcubeu./ Azi, norii romboizi, galbene cuburi/ s-au retras orânduindu-se în sfere"930. Max Jacob, un mim fantast creează un infim acord în oceanul dezacordat pentru a plonja spectaculos în spațiul interior al creierului uzat de căutătorii de incubații subliminale, avizi, la rândul lor, de viziuni obsesive, deliruri hipnagogice, stări de coșmar și premoniții: "Quelquefois, je ne sais quelle clarté/ nous faisait entrevoir le sommet d-une/ vague et
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să propună un concept al frumosului sub umbrela arheologiei. Cursul de Istoria arheologiei, inițiativă de "avangardă" în contextul epistemic al epocii, e menit în esență să legitimeze o estetică bazată pe fapte de viață cotidiană 62. Înainte însă de a plonja în amănuntele acestei reflecții estetice trebuie să punem întrebarea: de ce tocmai arheologia? Adică de ce a fost nevoie de apariția pe piață a unei discipline istorice cu un grad înalt de specializare ca să devină posibilă o asemenea reflecție "estetică"? Întrebarea vizează
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în primul rând comunicarea directă interumană prin limbaj. Valorile se nasc și funcționează în colectivități socioculturale, iar purtătorii lor materiali sunt indivizii concreți și instituțiile respectivelor comunități. Așa încât orice analiză axiologică (dacă nu vrea să rămână pur formală și abstractă) plonjează în mod automat în intimitatea raporturilor individ/societate, cultură/personalitate, raporturi ce constituie tema expresă și a subcapitolului următor. 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilortc "1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor" În fiecare societate și cultură există un
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la existent și de la existent la celălalt de lângă noi.29” 3. Elementele acestei concepții ce revoluționează etica În societatea comunicațională pot fi rezumate astfel: asumarea propriului destin aparține ontologicului; asumarea destinului celuilalt aparține eticului, pentru aceasta Însă, etica trebuie să plonjeze În profunzimea relației intersubiective; se realizează astfel procesul intercomprehensiv, rezultat clar al complexității comunicării; raportul dintre unul și altul se relevă În transcendență ca un raport al lui „unul - pentru - altul”; astfel, activitatea comunicațională „definește de o nouă manieră subiectul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
anemice, nici oamenii nu-i păreau de nădejde, de vreme ce s-a oprit asupra unor „tineri hipi, solizi, slinoși, cu priviri tâmpe”. Până și speranța că s-ar putea stabili în preajma unor ruși se risipi. Atunci poate rămânea Alaska. Cum să plonjeze în plin secol XIX? În cele din urmă, împuternicitul Alioșa cumpără un loc ideal la Vermont unde se va stabili cu familia. 3. CAZUL KNUT HAMSUN - Knut Hamsun al lui Papini din Gog: o vizită la Knut Hamsun. Începutul acestui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cu o „Angelă iubitoare” și „geloasă la sânge”, tatăl unui adolescent musculos și cascador. După câțiva ani de adulter cu o altă Angelă „mirosind a cozonac cu stafide”, Iustin clachează când aceasta rămâne în Occident, se îneacă în alcool și plonjează devastator în relația cu Pușa, divă la douăzeci de ani, pozând pentru „Play-boy”. De-acum, gelozia voyeur-ului ad-hoc (din proprie voință) trece de partea fostului înșelător și totul devine proza delirantă a unei fantezii conspirative, cu Bucureștii împânziți de mafia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
Ieșire spre un chei sau mal abrubt - atrage atenția că drumul este construit în rembleu și diferența între partea carosabilă și zona de siguranță este mare. Trebuie sporită atenția, redusă viteza și urmărită partea carosabilă pentru a nu ieși și plonja în decor. Drum lunecos avertizează că drumul poate deveni lunecos în anumite condiții ploaie, ninsoare, mâzgă, mai ales în zone rurale, unde pe partea carosabilă se deplasează și vehicule ce intră venind din câmp (și lasă noroi pe carosabil) sau
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
vedeam pe tânărul în costum negru, care ținea în mână un pahar de șampanie. Acel eu însumi, care îmi apărea ca o caricatură reușită, prin aviditatea lui de a trăi, așteptarea febrilă a noii sale vieți, graba lui de a plonja în complexitatea seducătoare a Occidentului, cu pistolul la subsuoară și cu un pahar rece în mâna fierbinte. Viața noastră a șters rapid caricatura asta, devenind o epuizantă goană după oamenii care fabricau moartea. Cei ce inventau armele în confortul protejat
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]