KorAP: Find »[drukola/base=plot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...30 >

732 matches

Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607

este posibilă datorită diferențelor de mărime ale cercurilor parcurse, de viteză, de direcție. Prin natura lor, corpurile celeste sunt fie imobile (stellae fixae I, 17, 16  Plot. II, 1, 8), fie comportă o mișcare circulară (stellae vagae I, 17, 16;  Plot. ibid.); având o esență intermediară, ele nu rămân identice cu sine precum lucrurile inteligibile (  Plot.). Mișcarea circulară simbolizează și imită actul de reflecție și de întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II, 2, 1:     ;   ). Este compusă din mișcarea

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
lor, corpurile celeste sunt fie imobile (stellae fixae I, 17, 16  Plot. II, 1, 8), fie comportă o mișcare circulară (stellae vagae I, 17, 16;  Plot. ibid.); având o esență intermediară, ele nu rămân identice cu sine precum lucrurile inteligibile (  Plot.). Mișcarea circulară simbolizează și imită actul de reflecție și de întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II, 2, 1:     ;   ). Este compusă din mișcarea corpului și mișcarea sufletului: primul se mișcă rectiliniu, al doilea încearcă să îl rețină. Materia

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
mișcare circulară (stellae vagae I, 17, 16;  Plot. ibid.); având o esență intermediară, ele nu rămân identice cu sine precum lucrurile inteligibile (  Plot.). Mișcarea circulară simbolizează și imită actul de reflecție și de întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II, 2, 1:     ;   ). Este compusă din mișcarea corpului și mișcarea sufletului: primul se mișcă rectiliniu, al doilea încearcă să îl rețină. Materia astrelor este focul (ex illis sempiternis ignibus, I, 14, 4; Plot. II, 2), ajuns în ultima regiune a

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II, 2, 1:     ;   ). Este compusă din mișcarea corpului și mișcarea sufletului: primul se mișcă rectiliniu, al doilea încearcă să îl rețină. Materia astrelor este focul (ex illis sempiternis ignibus, I, 14, 4; Plot. II, 2), ajuns în ultima regiune a cerului, trebuie să se miște circular, tinzând mereu să se miște în linie dreaptă, dar neavând spațiu pentru a se înălța, alunecă în jurul sferei (Macrob. Comm. I, 17, 10 ideo vero caeli motus

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
pentru a se înălța, alunecă în jurul sferei (Macrob. Comm. I, 17, 10 ideo vero caeli motus necessario volubilis est quia cum semper moveri necesse sit, ultra autem locus nullus sit quo se tendat accesio, continuatione perpetuae in se reditionis agitur; Plot. I, 2, 1). Sufletul transmite astrelor mișcarea circulară care este naturală, spontană și eternă (Comm. I, 17, 8 igitur et caeleste corpus, quod mundi anima futurum sibi immortalitatis particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
este naturală, spontană și eternă (Comm. I, 17, 8 igitur et caeleste corpus, quod mundi anima futurum sibi immortalitatis particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et stare nescit, quia nec ipsa stat anima qua impellitur; Plot. II, 2, 1). Macrobius încearcă să ofere o soluție problemei fundamentale a întregii astronomii antice: în ce fel, pornind de la mișcările simple (circulare și uniforme), să ia în considerare mișcarea contrară a planetelor menționând mișcarea diurnă (I, 17, 6-7 de

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Inteligibile care sunt Lumea Sensibilă (I, 14, 15).41 Sufletul Universal nu suportă niciun tip de modificare prin faptul că ordonează, guvernează și administrează Corpul Universal, creația sa, ci continuă să contemple realitățile inteligibile (Comm. incorporalitas animae I, 14, 20; Plot. Enn. IV, 3, 9). Sufletul este ca o lumină care pornește de la o sursă și continuă să se atenueze treptat până la obscuritatea materiei. Universul este etern, obscuritatea nu va înceta niciodată să fie iluminată, iar acțiunea prin care sufletul dă

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
corp viu (corpus animatum), care posedă o activitate internă analogă sufletului. Sufletul Universal va acționa cu atât mai bine, cu cât va întâlni corpuri dispuse să-l primească, ca niște imagini sau oglinzi în care se reflectă (I, 14, 15; Plot. IV, 3, 11), este acțiunea naturală prin care sufletul îndreaptă, atrage lucrurile spre Lumea Inteligibilă. Relația Sufletul Universal Corpul Universal este echivalentă cu o uniune fără amestec (unio inconfusa;        ; Porph. Symm. Zetemata), de vreme ce Sufletul își are sălașul în Lumea Inteligibilă

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
lui Tityos, Tantalos, Ixion, Sisyphos reprezintă remușcare, cupiditatea, indecizia și ambiția (I, 10, 12-16). Când descrie transformarea sufletului, care trece de la unitate la dualitate, de la sferă la con, redă, de fapt, modalitățile de adaptare ale lui la corp (I, 12 Plot. Enn. IV, 8). Căderea sufletului în trup nu se referă decât la partea inferioară și de mijloc a sufletului, fiecare suflet are o parte rațională, superioară (   ratio - I, 6, 42 - prima animae pars; I, 14, 7 - purissima pars) ale cărei

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
de vreme ce, sufletul este singurul care îi procură și îi asigură viața (II, 12, 10). Echilibrul Universului decurge din echilibrul Sufletului Universal (nemuritor), care animă Corpul Universal (parțial muritor) și sufletul uman (nemuritor), care dă viață corpului (muritor) (II, 12, 15-16; Plot, II, 2, 12). Macrobius preia o imagine și idee stoică (Cicero), care însă se mulează pe sistemul neoplatonician al său: omul este microcosmos, sufletul omului guvernează, domină trupul, după cum Sufletul Universal guvernează Universul (II, 12, 11 ideo physici mundum magnum

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
de capacitatea de a contempla sau o soartă nefastă (), care determină uitarea ( oblivio) viziunilor inteligibile care ar fi putut să ajute sufletul și îi schimbă complet natura: dintr-o substanță ușoară și înaripată, devine greoaie și își pierde aripile (248bc; Plot. IV, 3, 26; Synesios V, 3). Macrobius preia teoria reminiscenței 48 și susține pierderea amintirii lucrurilor divine odată cu descensus-ul sufletului și obținerea reamintirii (cognitio repetita, lectio) prin disciplina și exercițiul logic al gândirii. Cel de-al doilea pasaj, în care

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
II, 9, 290D, Censorinus XIII, 1. 37 Este de fapt o critică a stoicismului care susține fragmentarea sufletului, sufletul individual fiind o scânteie a Sufletului universal; v. Plotin IV, 8, 8; V, II, 1-2 et passim. 38 cf. Tim., 35A, Plot. I, 1, 8; IV, 2, 1; Porphyrios Sententiae V. 39 cf. Plotin, I, 1, 8; unii teoreticieni susțin că prin Macrobius s-a transmis această doctrină și imagine în Evul Mediu. 40 Imaginea lanțului de aur este de inspirație homerică

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Pluton îl au ca sursă principală pe Numenius. 44 Cercetătorii consideră că Macrobius s-ar referi la Aristotel și școala peripatetică cf Aristotel De generatione et corruptione I, 6; De Caelo I, 3, Phys. III, 2-3, VIII, 5. 45 Neoplatonicienii, Plot.III, 4, 6; IV, 3, 17; Porphyrios Sententiae XXIX. 46 De fapt, locul din care începe descinderea este în punctul de intersectare dintre Gemeni și Săgetător, Macrobius îl urmează pe Porphyrios (De antro nympharum XXVIII), a cărui eroare provine din

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
în acord porțile sufletului cu descrierea homerică a porților peșterii din Ithaca (Odis. XIII, 109-112). 47 Construirea Sufletului Universal cf. 35a. 48 Doctrina anamnezei cf. Plat. Phaed. 72E, 76D; Phaedr. 249c, Men. 81d-86a et passim. 49 Pentru atracția materiei cf. Plot. I, 6, 5; IV, 8, 1; Synesios V. 50 De fapt constelația Crater este localizată între Corvus și Hydra, cf. Aratos Phaenomena 448. 51 Doctrina neoplatoniciană devenită foarte populară în Evul Mediu cf. Servius II, 482-483; Proclos 260a-b, 348a, Isidor

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753

săpase singur după ce fusese categoric refuzat de alți soldați, i-a întrebat pe soldații mei ce-ar fi făcut dacă m-ar fi împușcat noaptea. - Vă terminam cu armele automate. Trăgeam toți, domnule locotenent, ca să nu fie discuții. Domnul elev plot este ca și tatăl nostru deși este tânăr. Cine și-ar lăsa părintele omorât fără să-l răzbune? Urât mai e războiul. Un învățător din Vadul lui Vodă, Basarabia, tocmai scrisese o carte poștală militară familiei:”Sînt bine, sănătos și

VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă (2004) [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208

se concetrează mai degrabă asupra aspectelor sale formale și mai puțin asupra conținutului propriu-zis. După Gergen și Gergen (1988), orice poveste, orală sau scrisă, se poate caracteriza printr-o dezvoltare a intrigii care poate fi evidențiată printr-o „analiză a plotului”. Cele trei modele de bază vor fi atunci: progresia, regresia și firul narativ constant. O poveste a vieții se caracterizează de obicei prin combinarea acestor trei modele. În unul dintre studiile realizate de acești autori, subiecți provenind din două grupuri

Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
analizei categoriilor formei. În cadrul acestei perspective, ea a elaborat un instrument de evaluare a funcționării cognitive într-o narațiune și a sugerat astfel modalități de detectare a expresiilor emoționale într-un text. Rivka Tuval-Mashiach s-a adâncit în analiza structurii plotului poveștii ca întreg. Ea a utilizat, în plus, analiza de conținut pentru înțelegerea dinamicii familiilor persoanelor intervievate. Michal Nachmias, cercetătoarea cea mai experimentată din echipa noastră, s-a ocupat de amintirile din prima copilărie și importanța lor într-o interpretare

Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
a acestui tip seamănă la bază cu cea din cazul bărbaților, ea tinde totuși să prezinte distorsiuni mult mai frecvente în traseul spre punctul superior al graficului. Un al doilea grup (trei femei) amintește de ceea ce Gergen și Gergen numeau plotul „fericiți până la adânci bătrâneți” (1988). Acest grup, fiind dominat de axa familiei, presupune stabilizarea de îndată ce familia începe să se contureze. Ca și în povestea Sarei, o fază inițială de necazuri și erori în viața acestor femei tinde să se încheie

Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
principalele distincții pe care le-a impus modelul nostru simplificau adesea în mod exagerat practica propriu-zisă a cercetării narative. Când ținta cercetării era forma poveștii, în varianta ei integrală sau pe categorii, conținutul nu putea fi totuși ignorat. Dimpotrivă, conținutul plotului ori segmente ale sale sunt esențiale în caracterizarea și înțelegerea formei. Separarea abordării „integrale” și punerea ei în contrast cu abordările „categoriale” sunt, în realitate, la fel de obscure ca și distincția dintre „conținut” și „formă”. O spunem deci încă o dată, aici nu avem

Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
texts of male identity from early to late middle age: On the emergent proeminence of fatherhood”, în J. Demick, K. Bursick și R. DiBiase (eds), Parental development (pp. 203-224), Lawrence Erlbaum, Hillsdale, NJ. Feldman, C., Bruner, J., Kalmar, B. (1993), „Plot, plight and dramatism: Interpretation at three ages”, Human Development, 36(6), pp. 327-342. Fielding, N.G., Lee, R.M. (1991), Using computers in qualitative research, Sage, Londra. Fisher-Rosenthal, W. (1995), „The problem with identity: Biography as solution to some (post)modernist dilemmas

Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996

de caracteristici M=f(s), (în mărimi relative, M/MN), la un motor al cărui cuplu critic este Mcr=2MN, pentru diverse valori ale rezistenței rotorice. Inițial cursorul C al reostatului din figura 5.30 a) este în contact cu ploturile notate cu 3, rezistența înseriată fiind Rp3, care sumată cu R2 și raportată la stator îndeplinește condiția (5.200), adică:(5.201) Punctul de funcționare (p.f.) se află în P, motorul posedă cuplul maxim Mpmax sub acțiunea căruia rotorul accelerează

Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion (2000) [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
funcționare (p.f.) se află în P, motorul posedă cuplul maxim Mpmax sub acțiunea căruia rotorul accelerează, turația crește iar s scade, p.f. se deplasează pe curba 3, din P spre Q. Când s devine sQ se trece cursorul C pe ploturile 2, p.f. trece brusc din Q în R pe noua caracteristică M=f(s), notată cu 2 - corespunzătoare rezistenței rotorice Rp2 (sau celei totale raportate 22 RRp  ) ; motorul accelerează în continuare, p.f. descrie porțiunea RS a curbei 2. Când s

Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion (2000) [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
noua caracteristică M=f(s), notată cu 2 - corespunzătoare rezistenței rotorice Rp2 (sau celei totale raportate 22 RRp  ) ; motorul accelerează în continuare, p.f. descrie porțiunea RS a curbei 2. Când s=sS se efectuează o trecere a cursorului C de pe plotul 2 pe plotul 1, p.f. trece din S în T, apoi parcurge porțiunea TU și în sfârșit când s=sU se efectuează o trecere a lui C de pe plotul 1 pe 0 iar p.f. va descrie porțiunea VN a caracteristicii

Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion (2000) [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
f(s), notată cu 2 - corespunzătoare rezistenței rotorice Rp2 (sau celei totale raportate 22 RRp  ) ; motorul accelerează în continuare, p.f. descrie porțiunea RS a curbei 2. Când s=sS se efectuează o trecere a cursorului C de pe plotul 2 pe plotul 1, p.f. trece din S în T, apoi parcurge porțiunea TU și în sfârșit când s=sU se efectuează o trecere a lui C de pe plotul 1 pe 0 iar p.f. va descrie porțiunea VN a caracteristicii naturale 0, stabilindu

Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion (2000) [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
Când s=sS se efectuează o trecere a cursorului C de pe plotul 2 pe plotul 1, p.f. trece din S în T, apoi parcurge porțiunea TU și în sfârșit când s=sU se efectuează o trecere a lui C de pe plotul 1 pe 0 iar p.f. va descrie porțiunea VN a caracteristicii naturale 0, stabilindu-se în N când cuplul rezistent este egal cu cel nominal. Din analiza figurii 5.30 b) se constată că pe intervalul pornirii, cuplul mașinii s-

Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion (2000) [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]