1,203 matches
-
le-a transformat și nu le-a înlocuit, pentru că nu a avut cu ce.” După Traian Herseni, în epoca postdionisiacă geto- dacii au revenit la „fața senină” a manifestărilor religioase : „După tumultul bahic [...], popoarele cuminți și sărace, de oieri și plugari, și-au reluat în religie fața senină de altădată, cu tabla valorilor per- fect pusă la punct, lăsând băutura să fie ceea ce a fost ea la început : un adjuvant al religiei, de exaltare a sufletului uman” (225, pp. 265, 274
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se opune toată țara; d. C. A. Rosetti o vede aceasta. Toți proprietarii mari din România ar fi în contra unei reforme care ar tinde a nimici chiar raporturile de absolută bună credință câte exista pîn' acum; o țară întreagă de plugari, de la vlădică pîn' la opincă, ar fi în picioare în contra unor reforme nemistuite și, cu toate acestea, cine s-ar grăbi s-o realizeze în ciuda și în paguba țării? D. C. A. Rosetti, care nu numai că nu are o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
favorul vechilor instituții românești, nu în favorul bagajului de idei cosmopolite și a priori ale Revoluției Franceze. Aceasta din urmă a fost o revoluție a burgheziei, deci cu toate fibrele și rădăcinile străine de nevoile și trecutul țării noastre de plugari și păstori. [6 martie 1882] ["D. MAIOR ARMĂȘESCU "] D. maior Armășescu s-a crezut atins prin apreciațiunile cuprinse într-unul din numerile trecute ale "Timpului" asupra incidentului d-lui Filibiliu. Ne credem datori a declara că n-am înțeles să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se deschid concurenței absolute, departe de-a dezvolta unul din acei germeni, [î]i face să se usuce și să degenereze, restrângând pe român numai la acel teren mărginit pe care mai poate suporta concurența, la agricultură. Dar, nefiind toți plugari, ce devine restul? Restul caută funcții și liberalii esploatează inepția economică pe care ei au creat-o, deschizând din ce în ce mai multe funcții pentru miile de nevolnici economici cărora le-a dat naștere tocmai liberalismul în materie de economie politică. De teapa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vor fi cinci sute de români din alte provincii și poate abia 1 000 de oameni dispuși a munci. Restul sunt oameni incapabili de muncă, speculanți, mijlocitori, rase neuropatice, fără musculatură, cari fug de muncă ca dracul de tămâie. Grec plugar sau meseriaș mai nu se va găsi în România; funcționari și speculanți cât păr [î]n cap. Când vede cineva suma imensă de pierde-vară care populează orașele, sutele de mii de oameni cari se ocupă cu treburi fără de nici o utilitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
economique că tocmai în secolul acesta, al liberalismului, o sumă de români, poate o jumătate de milion, au trecut în Dobrogea pe când era turcească, în Bulgaria, în Serbia. D. Ioan Ghica constată în Convorbiri economice același lucru: Sunt localități unde plugari împroprietăriți, după ce-au plătit anuitatea șapte - opt ani, au părăsit pământul, s-au făcut servitori și argați sau au trecut Dunărea. Din Moldova țăranii își părăsesc căminele și trec în Basarabia rusească. Toate aceste sunt fapte. Aceste fapte dovedesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din mâni străine, pe această siguranță că viitorul e al lor în această țară, ei creditează guvernului. Mai zilele trecute reprodusesem în "Timpul" un articol asupra situației averii fonciare în România, scris fără îndoială de-un economist: Oricine cunoaște starea plugarului român - zice autorul - poate spune că o mare parte din proprietățile cedate acum optsprece ani celor 800000 de foști clăcași sunt vândute într-un mod mai mult sau mai puțin latent... Și să nu se crează că lucrurile se petrec
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de Ilie Bădescu. Caracteristicile morfologice (teritoriul, relieful, clima etc.), independente de voința umană, conferă un specific aparte fiecărei națiuni. Este ș( aici sesizabilă influența ideilor lui Montesquieu, Eminescu arăt(nd că teritoriul nostru permite structurarea unui stat de ciobani ș( plugari. Specificul traiului pe un teritoriu ș( relief ce conduc la practicarea cu precădere a unor anumite (ndeletniciri conduce la apariția unei specificități a unor "rase" (popoare de fapt). Ș( dacă fenomenul aculturației ajunge să amenințe evoluția naturală, atunci poetul nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
loc important îl ocupă și pomicultura, aceasta dezvoltându-se foarte mult după primul război mondial (în 1968 a apărut primul alambic în sat Stroilă, 1996). Agricultura devine ocupație principală după al doilea război mondial. Astfel, în 1957, În Tălmăcel, numărul plugarilor față de cel al oierilor era de 427 la 156. Întreaga zonă a Mărginimii devenise preponderent agricolă (4020 de oieri la 7290 agricultori). În același an, horticultura era slab dezvoltată (doar 34 de persoane se declarau horticultori), iar pomicultura aproape inexistentă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și alții asemenea - meșteșugari numeroși vor fi laolaltă în mica cetate, pe care o vor popula din belșug. Firește. Și încă n-ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și crescători de vite, păstori și ciobani, pentru ca și plugarii să aibă boi la arat, precum și constructorii împreună cu plugarii să aibă ce înjuga când au de cărat ceva, iar țesătorii și cizmarii să aibă lână și piei. Nu ar mai fi chiar o cetate mică, cea unde s-ar găsi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mica cetate, pe care o vor popula din belșug. Firește. Și încă n-ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și crescători de vite, păstori și ciobani, pentru ca și plugarii să aibă boi la arat, precum și constructorii împreună cu plugarii să aibă ce înjuga când au de cărat ceva, iar țesătorii și cizmarii să aibă lână și piei. Nu ar mai fi chiar o cetate mică, cea unde s-ar găsi toți aceștia! - vorbi el. Însă - am zis eu - este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
din partea elevilor. Deja la mijlocul anilor ’30, directivele Ministerului Instrucțiunii cu privire la predarea biologiei și igienei reafirmau semnificația acestor discipline ca „Preocupări de căpetenie ale Învățătorilor și școlarilor. Păstrarea sănătății, fortificarea corpului, au cea mai strânsă legătură cu viitorul Patriei, care cere plugari și muncitori sănătoși si robuști, intelectuali sănătoși, soldați voinici și ageri”84. Implicațiile directe și mijloacele specifice de realizare a acestui obiectiv nu erau precizate. Ștefan Bârsănescu, o altă figură importantă a mișcării pentru reformarea educației pe baza principiilor eugeniei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Al doilea val de emigrare a Început după Încheierea conflagrației din 1914-1918. „Răsboiul, notau Șerban Drutzu și Andrei Popovici, a avut un efect stăvilitor asupra emigrărei, pentru că cifrele din 1921 indică o scădere a procentului lucrătorilor fără ocupație, așadar a plugarului emigrant, la aproximativ 39%”. „După sfîrșitul marelui război, mulți s-au reîntors În România unită. Numai În 1920, remarca Andrei Popovici În 1937, au venit În țară peste 21.000; iar În 1921, peste 8.000. Numărul celor repatriați scade
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
capabil și de fapte bune: grațiază tatăl unei fetițe de 9 ani, venită la el În audiență, copila fiind sfătuită, peste ani, să nu intre În UTM (p. 556). Gh. Pintilie era pasionat de votcă și, mai ales, de țigările „Plugar”, cumpărînd un Întreg vagon confiscat de Miliție (p. 557). Aproape toți liderii sfîrșesc rău după venirea lui Ceaușescu la putere, li se retrag distincțiile și gradele militare, intră În anonimat (unul ajunge „supraveghetor al gunoierilor din București”, altul „vînzător la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de sinteză asupra istoriei românilor de pe întreg teritoriul vechii Dacii. Bălcescu tipărește câteva din scrierile care îl vor impune ca istoric de mare profunzime și rigoare: Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor, Românii și fanarioții, Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri, biografii istorice ș.a., iar A.T. Laurian, Discurs introductiv la istoria românilor. O secțiune rezervată publicării de poezii și tradiții populare cu interes istoric, anunțată în prospect, nu a mai fost realizată. După plecarea
MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287950_a_289279]
-
lui Calistrat Păunel, țăran. A urmat școală primară în satul natal. În 1918 a plecat în Rusia, unde a participat la războiul civil. A lucrat ca redactor la gazete raionale din Slobozia și Râbnița, apoi că redactor literar la gazeta „Plugarul roșu” și la Editură de Stat din Tiraspol. M. a căzut jertfă represaliilor staliniste. Două culegeri - Oțelul viu (1929) și Versuri alese (1936) - conțin versificări ocazionale, cu caracter agitatoric bolșevic. Un anume interes prezintă doar amplul poem Stejar Valută (1931
MALAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287966_a_289295]
-
-șef adjunct al revistei „Iașul literar”, din 1955 lucrând efemer ca profesor la o școală generală din Coarnele Caprei, județul Iași. A publicat articole, poezii originale și traduceri în „Revista Fundațiilor Regale”, „Jurnalul literar”, „România literară”, „Victoria”, „Tribuna poporului”, „Frontul plugarilor”, „Opinia”, „Moldova liberă”, „Lupta Moldovei”, „Națiunea”, „Flacăra”, „Preocupări literare”, „România liberă”, „Glasul Patriei”, „Contemporanul” ș.a. Duce o viață boemă, alcoolismul agravându-i sănătatea șubredă: este internat în spitale de neuropsihiatrie, TBC și oncologie. Moare, se pare, de cancer la limbă
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
drumul mare al prozei scurte, F, 1985, 5; Monica Spiridon, O figură a discursului critic - textualismul, CRC, 1987, 4; Mircea Mihăieș, Anchetatorul apatic, O, 1988, 23; Cristian Moraru, Un Macondo bănățean, T, 1988, 10; Tudorel Urian, Marcel Proust și scriitorii plugari, AFT, 1988, 11; Cornel Ungureanu, Co-lecțiile lui Viorel Marineasa, O, 1992, 14; Eugenia Tudor-Anton, Infernul deportării în Bărăgan, LCF, 1995, 23; Dan Silviu Boerescu, Recuperările prozei, LCF, 1996, 4; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 86-89; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
decât prin Iisus, ca singurul Domn care o întruchipează. Hristos este măsura universală vie cu care sunt măsurați oamenii. M. îl despoaie, în poezie, și îl împământenește, făcându-l să semene cu păstorul cel bun (bonus pastor), cu semănătorul și plugarul. Mitul cristic crește, ca la Crainic, „din vlaga pământului românesc”, Iisus este mereu cu cei mulți și necăjiți: „Când crucea vieții te doboară/ Pe tine la pământ, creștine,/ Grozava soartă te-nfioară/ Fă-ți pace: Domnu-i cu tine” (Mângâiere). Se valorifică
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
zi a învierii/Vine strălucind”. Dintr-un misionar creștin tipic, se transformă într-un vizionar social, într-un mesia al începutului „nou” de eră, care aduce nu doar mântuirea de păcatul originar, ci cheamă la luptă „pentru-nfrângerea robiei/Bietului plugar”: „Eu cânt, căci văd necazul frânt/ Ș-aud plugari în zori cântând./ Nu doine de amar, de dor - /Înviorarea țării lor...// Și glasul vieții ascultând, / Venirea zorilor eu cânt.” M. scrie cel mai inspirat poem consacrat limbii române, care conține
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
tipic, se transformă într-un vizionar social, într-un mesia al începutului „nou” de eră, care aduce nu doar mântuirea de păcatul originar, ci cheamă la luptă „pentru-nfrângerea robiei/Bietului plugar”: „Eu cânt, căci văd necazul frânt/ Ș-aud plugari în zori cântând./ Nu doine de amar, de dor - /Înviorarea țării lor...// Și glasul vieții ascultând, / Venirea zorilor eu cânt.” M. scrie cel mai inspirat poem consacrat limbii române, care conține „imagini superioare de mare poezie” (G. Călinescu). Definițiile metaforice
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
în meștereli, inocent în fața relelor lumii, cărora, tocmai de aceea, le cade victimă. Romanul masiv și cam prolix Oameni în cătușe de aur (1945) contrapune, într-un schematism vârtos, două lumi: „surtucarii”, trăind în bunăstare și în indecente mondenități, și „plugarii”, cei care, nemaiputând îndura batjocura viețuirii de azi pe mâine, încep să-și manifeste revolta. Iscați dintre ruralii mai răsăriți, comuniștii, pasămite, dirijează fluxul crescând al nemulțumirii spre un „front” cu pretenții politice, de un radicalism ce nu prevestește nimic
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
1919 și 1923, este elev al școlilor normale din Brăila și Buzău. După absolvire funcționează ca învățător, timp de treisprezece ani, la Ismail, iar din 1936, ca institutor la București. Lucrează ca funcționar la Fundația Culturală, este redactor la „Frontul plugarilor” (1947-1948) și consilier cultural în Ministerul Educației și Învățământului (1948-1951). Debutează cu câteva schițe publicate în „Bilete de papagal” (1928). Va continua să colaboreze cu proză și articole la numeroase periodice, între care „Ultima oră”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
cu prilejul răscoalei din 1514, „popa Șapcă“ participant la revoluția din 1848, „Mitropolitul Teoctist“ care „s-a alăturat micii boierimi împotriva marilor feudali“, „mulții și încă neștiuții preoți uciși în timpul răscoalei din 1907“, preotul-țăran Neagu Benescu, purtătorul de cuvânt al „plugarilor clăcași“, toate acestea fiind prezentate de patriarh ca dovezi și documente istorice ale luptei pentru libertate și progres purtată de Biserica Ortodoxă 61. Noul model educativ dorit de Justinian era teologul conștient de misiunea sa, cetățean devotat statului și poporului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu le accentuaseră în cursurile lor. De aceea, credea N. Nicolaescu, învățământul teologic avea nevoie de o schimbare: „Astăzi, când vedem împlinindu-se întocmai aceste cuvinte profetice, să ne aducem aminte că cei dintâi creștini s-au recrutat dintre pescari, plugari, muncitori manuali, hamali, sclavi, liberți și oameni săraci din popor, care năzuiau spre fericire, pace, dreptate și prosperitate nu numai în viața viitoare, ci și în viața aceasta pământească (Luca VI, 20; I Cor. 26; Iacov II, 2-9; V, 1
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]