518 matches
-
descoperiri care au favorizat formarea noii științe despre societate. (C. Wright Mills, în Imaginația sociologică, susține: "Marxismul clasic a fost fermentul sociologiei moderne"). Acestea sunt: * legea generală de mișcare a vieții sociale, modul de producție capitalist și rolul imens al plusvalorii; * dependența caracteristicilor omului, a instituțiilor, a relațiilor sociale de producția materială, de componenta economică existente la un moment dat a devenirii societății; * a conceput și promovat modalitatea sistemică de interogare a existenței sociale, depășind modalitățile interacționiste și cauzale la care
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
e cea dintre om și om, mai precis lupta între clasele sociale, lupta de clasă. Astfel, în capitalism se constată o polarizare și o opoziție crescîndă între capitaliști, din ce în ce mai puțin numeroși, și proletari, din ce în ce mai numeroși, supuși exploatării capitaliste (vezi teoria plusvalorii). Această exploatare determină crize economice ce trebuie să se sfîrșească prin a conduce la prăbușirea capitalismului (vezi legea scăderii tendențiale a profiturilor), odată cu care va dispare și alienarea economică a omului. 2.2.3. Noțiunea de tip de organizare economică
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
astfel cîmpul unei duble contestații: la dreapta sa, în siajul lui Déat și De Man; la stînga sa, printr-un socialism revoluționar diferit distribuit între partide. Dar în timp ce Spania și Munchen ofereau o platformă comună stîngii socialiste și comuniștilor, atribuind plusvaloarea morală acestora din urmă, beneficiul a fost neînsemnat și limitat la cîțiva antifasciști fără partid. Astfel, deputatul socialist belgian Albert Marteaux ralia PCB în februarie 1939 la cauza recunoașterii lui Franco de către primul-ministru socialist Paul-Henri Spaak: el a făcut aceasta
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
agentului economic. Legislația în vigoare 2 precizează că prin capitaluri proprii se înțelege dreptul acționarilor asupra activelor unei entități, după deducerea tuturor datoriilor. În mod concret, ele se constituie din capitalul individual sau social, primele legate de capital, diferențele sau plusvalorile din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercițiului, subvențiile pentru investiții, provizioanele reglementate și fondurile proprii cu scop determinat. Capitalul individual sau social are un caracter avansabil. El se constituie la înființarea întreprinderii, fiind o condiție a existenței și funcționării acesteia
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
care este înlocuită cu una în care "cunoașterea științifică este supusă (...) unui joc de limbaj care nu îi mai este propriu: miza sa nu mai este adevărul, ci performativitatea în sensul celui mai bun raport input / output (între investiție și plusvaloare) -, a cărei ultimă țintă nu este sporirea cunoașterii (de care metapovestirile moderne legau și emaniciparea), ci sporirea puterii"476. Prin procesul de "computerizare a societății", tehnologia și cunoașterea devin, în mod implicit, principii ale organizării socio-politice, una în care diversitatea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
locul ocupat în raporturile de producție, dar și pentru sine, prin mobilizarea de care dă dovadă în viața de zi cu zi în vederea păstrării și transmiterii mai departe a acestei poziții dominante. În sine, burghezia este clasa socială care reține plusvaloarea și o trăiește în mod concret. Pentru sine, burghezia se construiește în calitate de clasă în practică, apărându-și interesele în mod colectiv. Puternică în poziția sa dominantă, este inutil pentru ea să facă teoria acestei poziții și își poate chiar oferi
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Totuși, în lumea afacerilor, în lumea economiei se întemeiază raportul social, cel care definește capitalismul. Karl Marx a arătat că burghezia este produsul acestui raport de apropriere privată a mijloacelor de producție, care îi permit să rețină o parte din plusvaloarea produsă de cealaltă clasă, constituită prin același raport, proletariatul. Deși aceste raporturi de exploatare au evoluat mult din secolul XIX, moștenitorii Wendel, acționari ai holdingului Wendel Investissment, sunt tot atât de capitaliști ca și François Wendel, siderurgist din regiunea Lorenei, mare industriaș
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
să producă aici mutații variate și să dea naștere unor noi forme și structuri ale cunoștințelor predate. O echipă bine sudată poate să multiplice exponențial capacitatea de investigație a unui singur cercetător, potențialul său de travaliu fiind o rezultantă de „plusvaloare intelectuală", care depășește simpla Însumare a competențelor individuale. Experimentele noi În domeniul organizării claselor de elevi ca echipe au scos la iveală multiple forme de inovare eficientă care au condus la o sporire a eficienței actelor instructiv-formative. Fără a ne
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
subzistență fizică, sporește. Eliberarea societății de tirania modului de productie capitalist nu se poate face printr-o redistribuire mai echitabilă a produselor sale, deoarece însăși felul în care sunt produse aceste bunuri generează inegalitate 27. Exploatarea, susține Marx, extragerea de plusvaloare, ultima echivalând cu munca neplătită pe care muncitorii o prestează în plus pentru patron după ce au lucrat suficient de mult încât să își acopere plata pentru ziua/luna respectivă - apare în procesul producției, nu pe piață, atunci când mărfurile sunt consumate
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
companiei. Investițiile în resurse umane, coroborate cu strategia de produs, preț, promovare sau distribuție, sunt menite să susțină poziționarea companiei în elita producătorilor de medicamente din România, dar și să permită dezvoltarea afacerii pe termen mediu și lung, să creeze plusvaloare, pentru realizarea unei privatizări de succes. În scopul atingerii obiectivelor generale raportate la creșterea cotei de piață și a prezenței la nivel mondial, principalele direcții de acțiune ale firmei vor urmări: a) dezvoltarea nomenclatorului existent, cu accent pe câteva clase
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
maritime etc.), iar producția imobilizată și stocurile de produse finite pot fi inexistente. 5) Valoarea adăugată ( VA) reprezintă plusul de bogăție realizat de societate peste valoarea consumurilor provenite de la terți, prin valorificarea potențialului intern al Întreprinderii. Se mai numește și plusvaloare (valoare noucreată), iar modelul de determinare a valorii adăugate este: Valoarea adăugată = Producția exercițiului - Consumurile intermediare provenind de la terți. Utilizând modelarea simbolică, relația se scrie. În care: M - consumurile provenite de la terți. Consumurile provenind de la terți includ contravaloarea produselor, materialelor
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
Îl veți acoperi cu fiarele, betoanele, asfaltul, sticlele, Încununate cu neoane, de la Dracula Park? À propos: arborele produce energie, pe când neonul o consumă... Sunt și o ființă Îndeajuns de pragmatică ca să observ și că nuanța de noutate, aceea generatoare de plusvaloare - pardon, profit - suplimentară, precum cea intrinsecă oricărei invenții, a fost deja „lempăită“, cum fac eu cu smântâna de pe chișleag, de americani, cu al lor Disney Land. Veți rămâne doar cu chișleagul, adică cu o degradare În plus, deși din lapte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
obligați să-și "vândă" forța de muncă). Întreaga filozofie economică a lui Marx are drept scop evidențierea diferențelor și a contradicțiilor ce se creează în procesul muncii între proprietarii mijloacelor de producție și utilizatorii acestora (care sunt creatorii valorii și plusvalorii). De fapt, Marx și-a bazat întreaga sa teorie economică pe construcția unor modele ale unor societăți și ale unor moduri de producție, specifice unei anumite perioade istorice, teorie care nu poate fi valabilă în condițiile specifice economiilor moderne. Punctul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
21 martie 1910, în Franța, de exemplu, s-a emis legea de suprimare a economatelor. Concepția socialiștilor se referea la anumite aspecte, astfel: ─ sursa de obținere a profitului, în opinia lor, nu era capitalul, ci munca care producea valoare și plusvaloare și, ca atare, cereau ca munca să fie răsplătită la adevărata ei valoare (fără a se face vreo precizare despre care era "valoarea" ei, în afară de asigurarea unor mijloace modeste de subzistență și pentru asigurarea reproducerii forței de muncă); ─ mijloacele de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
nici pe departe, standardul de viață al unui om ce primea un salariu din care să-și poată asigura numai o existență ultramodestă, suficientă pentru reproducția forței sale de muncă. De altfel, Marx, referindu-se la opinia lui Sismondi despre plusvaloare, face o afirmație similară cu cea pe care o făcuseră, înaintea lui, Adam Smith și Sismondi (care, la rândul lui, o preluase de la Adam Smith): "Deși, prin munca sa zilnică, muncitorul produce mult mai mult decât ceea ce reprezintă cheltuielile sale
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
dintre cele mai simple, dovedind lipsa unui studiu mai profund asupra diverselor corelații. Aceasta duce la concluzia că Marx nu își crease un punct de vedere teoretic complet asupra crizelor economice, așa cum a făcut-o în cazul analizei valorii și plusvalorii. Cu toate că în Volumul IV al Capitalului, Partea a II-a,23 referindu-se la aportul lui Ricardo în analiza crizelor economice, Marx susține că "Ricardo însuși nu știa nimic despre crize în sensul propriu al cuvântului, despre crizele generale ale
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
a inclus-o în volumul al doilea al Capitalului) a fost considerată de către Tugan Baranovski 34 ca fiind creată în mod specific numai pentru a demonstra corelația dintre producție și consum în vederea evidențierii sursei cererii pentru creșterea producției corespunzând creșterii plusvalorii pe care și-o însușește, în mod gratuit, capitalistul. Posibilitatea crizelor economice, în concepția lui Marx, apare în primul rând, în procesul de realizare (în circulația mărfurilor ), care este, în mod implicit, parte a procesului reproducției plusvalorii. În opinia lui
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
producției corespunzând creșterii plusvalorii pe care și-o însușește, în mod gratuit, capitalistul. Posibilitatea crizelor economice, în concepția lui Marx, apare în primul rând, în procesul de realizare (în circulația mărfurilor ), care este, în mod implicit, parte a procesului reproducției plusvalorii. În opinia lui Marx, creșterea cererii determină nevoia procurării de către capitalist a mijloacelor de producție și a forței de muncă și, în final, determină augmentarea capitalului prin creșterea și reinvestirea plusvalorii. Din analiza acestei scheme, Baranovski desprinde concluzia după care
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
care este, în mod implicit, parte a procesului reproducției plusvalorii. În opinia lui Marx, creșterea cererii determină nevoia procurării de către capitalist a mijloacelor de producție și a forței de muncă și, în final, determină augmentarea capitalului prin creșterea și reinvestirea plusvalorii. Din analiza acestei scheme, Baranovski desprinde concluzia după care capitalul obținut de pe urma creșterii profitului nu întâmpină nicio dificultate în a participa la obținerea unei producții sporite (a "supraproducției", cum o numește Marx), iar creșterea producției atrage după sine și o
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
productivitatea, cu atât ea se regăsește într-o mai mare varietate [de produse n.n.], cu o bază din ce în ce mai limitată folosită de consumator". Și în continuare, Marx desprinde o astfel de concluzie: " Se accentuează contradicția dintre condițiile în care se produce plusvaloarea și cele în care ea se realizează [ca marfă n.n.]". În final, spune Marx, "condițiile reale pentru manifestarea crizelor, rămân sărăcia și limitarea consumului maselor...". Din cele de mai sus rezultă că nici Marx și nici economiștii socialiști nu au
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
se manifestă în producția și comercializarea mărfurilor. De fapt, în concepția economică a acestor teoreticieni se manifestă un întreg lanț de contradicții, din care amintim unele. Astfel: În procesul de producție capitalist în care se creează supraproducția (și, odată cu ea, plusvaloarea, care este "principalul" obiectiv al capitalismului, ca sursă a profitului, după afirmația lui Marx) se manifestă exploatarea forței de muncă, cu aspectul ei general sărăcia și limitarea consumului maselor largi. În asemenea condiții apare o întrebare firească, determinată de o
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
reproducției. Această analiză constituie de fapt una dintre concepțiile mai bine explicate, după cea a analizei creării valorii unei mărfi. Referindu-se la metamorfoza banilor într-o marfă și, ulterior, într-o sumă mai mare de bani care include și plusvaloarea (M-B-M'), Marx arată că circulația mărfurilor implică diferite costuri (de depozitare, de transport și evidență), pe care capitalistul le extrage din plusvaloarea creată, acest lucru se realizează într-un timp în care capitalul se menține într-un stagiu considerat ca
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
la metamorfoza banilor într-o marfă și, ulterior, într-o sumă mai mare de bani care include și plusvaloarea (M-B-M'), Marx arată că circulația mărfurilor implică diferite costuri (de depozitare, de transport și evidență), pe care capitalistul le extrage din plusvaloarea creată, acest lucru se realizează într-un timp în care capitalul se menține într-un stagiu considerat ca fiind neproductiv. El explică, mai departe, că reducerea timpului de circulație duce la creșterea ratei plusvalorii, ceea ce îl interesează în mod special
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
pe care capitalistul le extrage din plusvaloarea creată, acest lucru se realizează într-un timp în care capitalul se menține într-un stagiu considerat ca fiind neproductiv. El explică, mai departe, că reducerea timpului de circulație duce la creșterea ratei plusvalorii, ceea ce îl interesează în mod special pe capitalist. Ulterior, el ajunge la explicarea cauzelor ciclicității crizelor, legându-le de ciclicitatea capitalului fix și a celui circulant 42. Capitalul fix are două aspecte esențiale pentru înțelegerea tendințelor crizelor economice: ─ pe de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
în general, și din sectorul de credite, în special, cu efecte la nivel global. După cum se vede, crizele economice și ciclicitatea lor nu au legătură nici cu contradicția dintre cererea și oferta de bunuri, nici cu contradicția dintre valoarea și plusvaloarea creată de muncitori și nici cu alte contradicții din cadrul sistemului de producție capitalist. Actuala criză economică este rezultatul unor dereglări economico-financiare și tocmai acest lucru este mai periculos și poate determina o mai lungă durată a restabilirii de pe urma unui atare
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]