9,563 matches
-
compenetrării între stihiile universului cosmic, în versiunea lor antropomorfică, și ființa poetei:„Cui îi pasă de îngândurarea și tristețea stelelor ce coboară în mine?/ Cui îi pasă de sălciile ce mă plâng,/ de râul ce se aruncă în lac,/ unde plutește umbra mea/ mână în mână cu imaginea ei în apă?/ Cui îi pasă de cerul fierbinte/ cu șuvițe cărunte/rămas de la norii ce nu mai suportă albastrul? Atâtea întrebări îmi rămân.../la care universul răspunde mereu/ cu marea lui muțenie
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CÂND MARTIE PLUTEA-N DECOR Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Se întâlniră-ntâmplător Printre tarabe, la Obor. Clipind ca libelula-n zbor, Ea îi zâmbi fermecător. El, crăișor de prin Bihor, Opt clase
CÂND MARTIE PLUTEA-N DECOR de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380664_a_381993]
-
-nseamnă „un coafor”, Ea-i face și-azi pui la cuptor. El, Bandi chel și fumător, De tescovină amator, Rar o invită-n dormitor Și-n traiul lor plictisitor, Când Marte-apare în decor Urăsc cuvântul mărțișor. Referință Bibliografică: Când Martie plutea-n decor / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CÂND MARTIE PLUTEA-N DECOR de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380664_a_381993]
-
Republicii Moldova cele două enclave separatiste - cea din stânga Nistrului și din sudul Republicii - Găgăuzia, care pe parcursul acestor 25 de ani au avut rolul calului troian. Astăzi Republica Moldova este aidoma unei nave serios naufragiate cu cârma defectată, care de peste 25 de ani plutește cum bate vântul fără a ajunge la vre-un mal. Este o construcție statală creată artificial, care nu are o identitate națională distinctă, așa cum o au cei din Țările Baltice, nu are un scop statalist bine determinat, întreaga populație fiind
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
Poeta își făurește un spațiu vital propriu, rodul neîntreruptelor sublimări estetice ce au în centru fioruri pasionale: Viața m-a băgat în nori/ până la genunchi./ Am refuzat/ să accept realitatea. Apoi, m-a băgat în nori/ până la brâu./ Simțeam că plutesc.../ Am refuzat,/ cu o anumită/ doză de infantilism/ aceeași realitate./ Și atunci viața m-a băgat/ în nori/ până la gât,/ reușind în cele din urmă/ să mă determine/ să accept realitatea:/ iubirea face parte/ din familia efemeridelor!" (Acceptare). Profund lăudabile
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
smirnă și mister. Cheamă Domnu cu glas de alăută, Cu sunet blând prelins în trup de lut Ne aduce tainic priveliștea știută A unui ev ce a fost sau doar ni s-a părut. Vibrând în noi atunci cu tinerețe Pluteam semeți, idei în zbor de vulturi beți De-a clipelor noastre fluidă frumusețe, Pictând pe aripi doar albe dimineți. Azi trupu-n care ieri amiezile-au apus Între acum și apoi se îndoaie supus. Doar gândul mai cutează la culmile semețe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016. Prin timp ce mai am pășesc dihotomic, În umbră-mi rămâne atâta nimic. Fatidic un gând s-agață de pământ Când inima-și sapă în urmă mormânt. La orizont, plutesc vise de-o clipă, Torță aprinsă pe neagră aripă. Cu suflet îngenuncheat de țărână, Voi naște oare din altă fântână Sau nimicul nimic află din mine Când alte simțiri vor curge de mâine? Până atunci, mușc lupoaică flămândă Inima caldă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
din orice secundă, Până când moartea-ncepe să tresară Și viața-mi este licoare amară. Citește mai mult Prin timp ce mai am pășescdihotomic,În umbră-mi rămâneatâta nimic.Fatidic un gânds-agață de pământCând inima-și sapă în urmămormânt.La orizont, plutesc visede-o clipă,Torță aprinsă pe neagră aripă.Cu suflet îngenuncheatde țărână,Voi naște oare din altăfântânăSau nimicul nimicaflă din mineCând alte simțiri vor curgede mâine? Până atunci,mușc lupoaică flămândăInima caldă din orice secundă, Până cândmoartea-ncepe să tresarăși viața-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
cui l’universo risponde sempre con îl suo mutismo. CUI ÎI PASĂ ? Cui îi pasă de îngândurarea și tristețea stelelor ce coboară în mine? Cui îi pasă de salciile ce mă plâng, de răul ce se aruncă în lac, unde plutește umbră mea mâna în mână cu imaginea ei în apă? Cui îi pasă de cerul fierbinte cu șuvițe cărunte rămas de la norii ce nu mai suportă albastrul? Citește mai mult A CHI IMPORTAA chi importă l’apprensionee la mestizia delle
VIORELA CODREANU TIRON [Corola-blog/BlogPost/380687_a_382016]
-
în me...cui l’universo rispondesempre con îl suo mutismo.CUI ÎI PASĂ ? Cui îi pasă de îngândurareași tristețea stelelor ce coboară în mine?Cui îi pasă de salciile ce mă plâng,de răul ce se aruncă în lac,unde plutește umbră meamână în mână cu imaginea ei în apă?Cui îi pasă de cerul fierbintecu șuvițe cărunterămas de la norii ce nu mai suportă albastrul?...
VIORELA CODREANU TIRON [Corola-blog/BlogPost/380687_a_382016]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cu sufletul aproape de nemurirea iubirii Cine o fi zis oare: Privirea ta mă tulbură, atingerea ta mă înfioară, sărutul tău mă zăpăcește, iar iubirea ce ți-o port îmi dă aripi să visez și să plutesc deasupra norilor! Câte durere și amărăciune au trecut prin sufletul poeților? Frumoasă ca o eșarfă înfășurată pe suflet, este iubirea care doare. O rană care odată deschisă astfel, va rămâne. Aceasta fiind poezia. Aflată într-o neliniște deplină, care seduce
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
și atunci, poetul iese la rampă și-și oferă roadele gândurilor tainice, plămădite-n cuvinte. Se pare că anotimpul predilect al poetului este iarna: „În pădurea adormită / S-au înscăunat tăceri / Prin zăpada viscolită / Sosită de nicăieri. // Fulgi de nea plutesc alene / Cu un alb nemaivăzut / Țes covorul de troiene / Peste-un an care-a trecut. // Nostalgiile aleargă / În sănii cu zugălăi /Bidivii cu coama șargă / Mă-nsoțesc prin munți și văi. // (...) // Iarnă, ești așa frumoasă / Îmbrăcată în zăpezi / Ca rochia de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
critică literară este lucru complicat, e treaba profesioniștilor, a filologilor, nu e treaba mea! A împărtăși însă părerile personale despre un text scris ... XXXII. VIAȚA CA UN BALANSOAR, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015. plutim în luntri pe apa tulbure a vieții spre destinații necunoscute cuvintele țin de sete de foame uneori le rostim în versuri ne balansăm când înainte când înapoi uța uța așa ființăm zi de zi aici pe Pamant începem o mulțime
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
pe ele de ce adunăm atîtea lucruri și atîta ură nu vom lua nimic cu noi la marea trecere tu cu tine eu cu eul meu și un pumn de țărână în gură (Dorina Stoica 10 mai 2015) ... Citește mai mult plutim în luntripe apa tulbure a viețiispre destinații necunoscute cuvintele țin de sete de foameuneori le rostim în versurine balansăm când înaintecând înapoi uța uțaașa ființăm zi de ziaici pe Pamantîncepem o mulțime de lucruripe care nu le ducem la capătne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
risipit în nesfârșit, Să accepți în marea ta uimire Și durerea de-a te fi oprit. Și când ești nebun de strălucire Și visezi că soarele ești tu, Presimțirea apei să te mire Ca și pașii clipei ce trecu. Am plutit și eu cândva în infinit Cuprinsă de magia unui dor Și-ntr-o zi pământul m-a oprit Chiar când crezusem că știam să zbor. Iubirea lui Prometeu Din iubirea asta doar vulturul a mai rămas și acum desenează pe
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
TRANSCENDENȚĂ Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ateh (Selma) adoarme, un somn greu o cuprinse, gânduri, lumini, trăiri, vârtej de vise, întreabă al ei spirit, Ea, fiica Luminii, se-nalță, plutește, în al său templu, pe AMON RA îl caută, dorește în ritm sacadat de tobe pășește printre coloane uriașe, hieroglife, culori, simboluri și semne pe-acordul lirei, lutei, chimvalei, pătrunde în sala hipostilă magie de forme, frize și fresce, ochi
ŞOAPTELE LUMINII ~ TRANSCENDENŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380785_a_382114]
-
prin țăpligi?Iata, o fetiță ți-a adus sandaleNu-s prea arătoase - dar pot fi opinci... XVIII. SUAVE FLORI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Suave flori Suave flori, nescrise vise Pe apele imaginare Plutesc prin vorbe interzise Spre un liman de salvgardare Imagini tandre, ireale S-au înșirat în cursul vieții Să-nfrunte vremi atemporale De strajă porților cetătii Pe crângurile milenare În nefirescul poeziei Vibrează suflete hoinare S-alunge regele stihiei! Din depărtări
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Răsună glasuri cristaline Și prin efluvii congruente Devin armate de ondine Suave flori, pierdute vise Plecate-n lumea de tăceri Ați revenit, deși proscrise, Când v-am chemat de nicăieri ... Citește mai mult Suave floriSuave flori, nescrise visePe apele imaginare Plutesc prin vorbe interziseSpre un liman de salvgardare Imagini tandre, irealeS-au înșirat în cursul viețiiSă-nfrunte vremi atemporaleDe strajă porților cetătiiPe crângurile milenareîn nefirescul poezieiVibrează suflete hoinareS-alunge regele stihiei!Din depărtări luminescente Răsună glasuri cristalineși prin efluvii congruenteDevin armate de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Ciucă, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Ecou romanței “către nime” S-a dus romanța vieții zbuciumate Nu mai vibrează coarde de piane Tristețea a născut singurătate Dar eu rămân soldat pe bastioane Nu deslușesc cum de plutesc fantasme Cum nici de-i vis ori doar ignor realul Nu am crezut și nici nu cred în basme Deși cu fiere, îmi golesc paharul! Citesc ades în “fluvii de cuvinte” Cum se frământă sufletele nude Nu pot să cred
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
respectat fidel suave rime Dar eu detest să scriu din servitute! Citește mai mult Ecou romanței “către nime” S-a dus romanța vieții zbuciumateNu mai vibrează coarde de pianeTristețea a născut singurătateDar eu rămân soldat pe bastioaneNu deslușesc cum de plutesc fantasmeCum nici de-i vis ori doar ignor realulNu am crezut și nici nu cred în basmeDeși cu fiere, îmi golesc paharul! Citesc ades în “fluvii de cuvinte” Cum se frământă sufletele nudeNu pot să cred în sentimente sfinteCând înfruntăm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
copil. Din acest moment totul se va desfășoara ca într-o fatalitate, după o logică mai presus de puterea noastră de înțelegere. Peste Eugenia se revarsă o cascadă de întâmplări care-i răvășește gândirea, îi cotropește ființa interioară. „Trupul Eugeniei plutea ars de durere pe norii unei triste povești de iubire, dincolo de timp, în căutarea celui căruia i s-a dăruit, în speranța că iubirea ei pură și puternică va ajunge la el, îl va face să arunce măcar o privire
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
azi îmi aparținemi-ai dat în dar tăriade-a mă lupta cu mareaAcestei vieți în caream fost cândva sortităde-a bea din cupa plinăpelinul, dar și vin,iar de-am greșit vreodată,eu, oaia rătăcită,am regăsit lumina-ncuvântul tău blajin... VII. CÂND MARTIE PLUTEA-N DECOR, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Se întâlniră-ntâmplător Printre tarabe, la Obor. Clipind ca libelula-n zbor, Ea îi zâmbi fermecător. El, crăișor de prin Bihor, Opt clase, dar viticultor, Pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
între noi și cer, infinitul... LITERELE CĂRȚII TALE În cartea ta era scris numele meu cu litere numai de noi știute. Ai rămas, undeva suspendat, într-o lume străină de tine, nu ești cel de aici, acea lumină trandafirie, iubirea, plutind amețitor spre mine, dacă nu ai forță s-o descoperi, împărtășind-o, rămâi în spate, rece și-ntunecat, în realități neînțelese, un teatru cu actorii ce-și uită rolurile. Mergi cu ochii-nchiși, uiți că ai ochi, știai că undeva
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
legături între evenimente, de a observa coincidențe și de a căuta semne prevestitoare - cu alte cuvinte, de a da un sens mai înalt propriilor sale experiențe. Această căutare obsedantă a sensului exorcizează, măcar vremelnic, spectrul morții, al anihilării definitive, care plutește mereu asupra lumii romanului. Dând lucrurilor un sens și un rost, integrându-le într-o rețea de legături și coincidențe, povestitorul obține o victorie simbolică împotriva neantului. Rememorarea unei povestiri aproape uitate, despre un unchi mort cu trei sferturi de
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
1 Publicitate - revenim imediat... Așadar: într-adevăr, în seara zilei de 23 septembrie, doamna Andreea Marin-Bănică purta o vestimentație înfoiat-hibernală care aluneca mintea oricărui telespectator spre colindatul de Anul Nou. Însă, de-aici și până la stranietățile emanate de creierul haralampyan plutind în saună alcoolicăăăăăăă... era o distanță. Dar, vorba Poetului: "cât suntem încă pe pace", deși după bătăliile care se încing din cauza fotbalului, nu s-ar zice, Corneliu Vadim Tudor își poate etala grămada de expresii, metaforizate sau nu, spunând cu
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]