6,499 matches
-
Ecourile taberei de creație și comunicare „ Ștefan Naciu ” tabără de jurnalism, aflată la a opta ediție, desfășurată la poalele Semenicului, la Gărâna, nu contenesc. Zilele trecute, o parte dintre participanți au ținut să se reîntâlnească, la Reșița, să memoreze, odată în plus, momentele importante, plăcute, petrecute în timpul orelor de educație pentru o liberă și responsabilă exprimare, în cele șapte
Premiantul Taberei „ Ştefan Naciu ” [Corola-blog/BlogPost/94185_a_95477]
-
l-au ales, anul acesta, primar în comuna Ivenack, unde viețuiesc cei mai bătrâni stejari din Europa. Guzu are 47 de ani și provine din cea mai numeroasă familie din comuna bistrițeană Poiana Ilvei, o localitate pitorească de munte de la poalele Rodnei. Ștefan Guzu este al patrulea dintre cei 13 copii. Tatăl său, pe care îl cheamă tot Ștefan, are acum 67 de ani și este mândru de cei nouă băieți și de cele patru fete care i-au dăruit, în
Un român a fost ales primar în Germania [Corola-blog/BlogPost/94200_a_95492]
-
cu comunitatea”, ne explică Ștefan. Din cauza numărului mic de angajați la Primărie, Ștefan Guzu își scoate locuitorii la curățenie de primăvară și toamnă în sistem voluntar. Dacă românii fug de voluntariat, nemții sunt încântați de inițiativa primarului importat tocmai de la poalele Munților Rodnei. La ultimul recensământ, comuna germană Ivenack, situată în nord-vestul Germaniei și compusă din 6 sate, număra abia 800-900 de locuitori. Castelele vechilor nobili nemți și vestiții stejari milenari din Ivenack, despre care se spune că sunt cei mai
Un român a fost ales primar în Germania [Corola-blog/BlogPost/94200_a_95492]
-
ochii. Prin ce muncă sau sacrificii și-a câștigat dreptul de a aspira la egalitate cu cetățenii statului român? Ei au luptat cu turcii, tatarii, polonii și ungurii? Lor li-au pus turcii, când au înfrânt tractatele vechi, capul în poale? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei țări, s-au dizgropat din învăluirile trecutului această limbă? Prin unul din ei și-au câștigat neamul românesc un loc la soare? Toți evreii sunt așa cum îi descrieți? Nu. Și ni pare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
departe, peste granițele trupului Contopindu-se că într-o rugăciune Cu semnele Tale de lumină Doresc Să știi că exist nepierdută În durerea acestei nopți de vaer planetar Să simți cum ma îndumnezeiesc Când mă poartă fluidul tainic, nevăzut Spre poala mantiei Tale de stele Cu uimirea pe umeri, pe gene Bântuia de extaz În mijlocul atâtor candele aprinse În fața minunii că Te descopăr Risipit Dincolo de visele mele Străveche adiere mă poartă Spre inima mea Aici te găsesc Bob de mărgăritar Cristal
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
pese,Stelele te-așteptau, îndrăgostite,Luna costume albe-acum îți țese.Soarele și-a pierdut lumină caldă,Razele lui îmi dau fiori de gheață.Cerul la picioare-aș vrea să-mi cadă,Să-ți mai sărut, mămico, blândă față.... XVIII. LA POALE DE MUNTE, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016. La poale de munte Cristina Pârvu Crescut-am la poale de munte, Cu apă lină de izvor. Ascultat-am florile mute, Ce mă-mbiau cu
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
lui îmi dau fiori de gheață.Cerul la picioare-aș vrea să-mi cadă,Să-ți mai sărut, mămico, blândă față.... XVIII. LA POALE DE MUNTE, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016. La poale de munte Cristina Pârvu Crescut-am la poale de munte, Cu apă lină de izvor. Ascultat-am florile mute, Ce mă-mbiau cu izul lor. Mă deștepta o rază caldă, Intrând degrabă-n dormitor. Din cer speranțe-aveau să cadă, Iar
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
picioare-aș vrea să-mi cadă,Să-ți mai sărut, mămico, blândă față.... XVIII. LA POALE DE MUNTE, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016. La poale de munte Cristina Pârvu Crescut-am la poale de munte, Cu apă lină de izvor. Ascultat-am florile mute, Ce mă-mbiau cu izul lor. Mă deștepta o rază caldă, Intrând degrabă-n dormitor. Din cer speranțe-aveau să cadă, Iar eu le-am prins, în zborul lor. Nu
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
verde de acasă, Îmi lipsește, aici, departe. E-o amintire rămasă Vie-n suflet, stând deoparte. Chiar de-am plecat din al meu sat, Sunt om bun, nu-s că oricare. Ce-a uitat de-unde-a plecat, ... Citește mai mult La poale de munteCristina PârvuCrescut-am la poale de munte,Cu apă lină de izvor.Ascultat-am florile mute,Ce mă-mbiau cu izul lor.Mă deștepta o rază caldă,Intrând degrabă-n dormitor.Din cer speranțe-aveau să cadă,Iar eu le-
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
departe. E-o amintire rămasă Vie-n suflet, stând deoparte. Chiar de-am plecat din al meu sat, Sunt om bun, nu-s că oricare. Ce-a uitat de-unde-a plecat, ... Citește mai mult La poale de munteCristina PârvuCrescut-am la poale de munte,Cu apă lină de izvor.Ascultat-am florile mute,Ce mă-mbiau cu izul lor.Mă deștepta o rază caldă,Intrând degrabă-n dormitor.Din cer speranțe-aveau să cadă,Iar eu le-am prins, în zborul lor.Nu
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
real. E păcat să fii adormită când natura se trezește cu așa dorință de viață. El nu mai bea cafea. Nici nu-i trebuie, e mereu logic și lucid. Și cât de curând e ziua lui, și vom sărbători la ,,poale de pădure”. ,, Ia să-mi pun cântecul cucului ca semnal pentru apeluri ”, îmi zic și chiar setez telefonul iute, ca nu cumva să-mi schimb gândul. - Cu-cu! Cu-Cu! Cu-cu! se aude imediat ce am terminat operațiunea. Pe display
CUCUL ŞI PUPĂZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378259_a_379588]
-
în an - de Sfântul Vasile, interzicerea Malăncii și persecuțiile crăsnenilor de către autoritățile sovietice, în deosebi, de primarul Nicolae Grigorișin. Tânărul Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, regizorul filmului „Malanca din Crasna”, căruia îi datorăm impresionabilul documentar despre tradițiile, credința și datinile băștinașilor români de la poale de Carpați, filmând timp de 4 ani pelicula, a rămas fascinat nu numai de pitorescul spectacolului teatralizat de românii din Crasna: „În această peliculă documentară, am stăruit să redau nu doar tradițiile sărbătorilor creștine ale crăsnenilor, cum e Malanca, care
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
context, specific al judecății de valoare etc. etc. Am afirma, într-un atare context, cuprinși de aura mirifică a Basmului, că - deși făurită după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (căruia dăruitu-i-a locaș de rugă și de închinare la poalele Muntelui, în Moieciu de Jos) -, Doamna Teatrului Românesc și Mondial de la cumpăna mileniilor al doilea și al treilea: Leni Pințea-Homeag este Unica. Așa după cum fiecare ființă umană unică este, chiar dacă, în ADN-ul său interior, în lamura minții și inimii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
de necesară unei cetăți fortificate. Timpul a distrus multe în cetate, dar omul a refăcut cu migală o serie întreagă de monumente, care reflectă măreția de odinioară a citadelei. Încercând să arate celor din ziua de azi vechimea așezării, la poalele cetății se află cel mai bătrân măslin din Europa, dar și cel mai vârstnic arbore al continentului nostru. Măslinul din Bar numără peste 2.000 de ani fiind de o seamă cu Creștinismul. Ulcinj atrage prin plaja sa, ce se
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
Nu departe, se afla Insula Sfântul Stefan, unde în vechile locuințe s-a amenajat astăzi o stațiune de lux. Printre clienți nume cunoscute, precum Sophia Loren, Silvester Stallone sau Novak Djokovici, care și-a făcut nunta aici. Perast, orașul de la poalele dealului Sf. Ilie, este cea mai veche așezare din Golful Kotor, rădăcinile sale provenind din neolitic. Pe mare, în fața localității, se află o insulă artificială pe care este construită o biserica, numită Sfânta Fecioară a Stâncilor. Istoricul acesteia este fabulous
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
da, spuse directorul, haide, apropie-te. Șezi! Fata a făcut câțiva pași, apoi alți câțiva până ajunse în dreptul unui scaun de piele, din fața biroului de stejar, încărcat cu zeci de acte, piese și pliante. Se așeză, punându-și mâinile în poală, așteptând să înceapă ancheta... Directorul o privi cu bunătatea unui părinte. Se sculă, făcu ocolul mesei și se opri în spatele feții. Zise: - Nu te mănânc, n-ai nici o grijă. Te-am chemat, dragă Lizette, să stăm puțin de vorbă. Vreau
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
artistice, riturile, superstițiile, vrăjile, descântecele și leacurile populare. Feciorul lui Costache Voicu și al Sultanei din satul Pârscovu Buzăului, Vasile Voiculescu a crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streașina-nvechită, Îl străjuiau din muchie, doinindu-i pururi ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită...” „Cât să pot descoperi eu însumi înapoi- va declara poetul- mă văd un copilaș stând
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Acasa > Poeme > Devotament > IUBIRE ETERNĂ Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Sărut briza dulce din zori purpurii Ce zboară pe dealuri în muguri de tei Și-ajunge la poale de munți, iar tu știi Și ieși lângă poartă ofranda să-i iei. * Și gândul mi-l las în raza de soare Ce mătură câmpul abia înverzit S-ajungă unde cerând îndurare Așteaptă un suflet de dor răvășit. * Mi-s
IUBIRE ETERNĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377246_a_378575]
-
Te voi iubi în fiecare grăunte de colb cu care ai bătătorit așteptările mele! Icoană de înger! ... Sufletul mamei plângea încolăcit pe umerii fiicei. Atunci a înțeles de ce nu o mai doare nimic! S-a amestecat rușinată de ce făcuse, pe sub poalele vântului, și a început să o mângâie... Ea nu făcuse nimic! Doar viața își mutase în alt trup, lumina! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: CÂRTIȚA / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
pe care o iubește încă din vremea în care erau studenți și s-au căsătorit. Rodul dragostei celor doi studenți a fost Lorena, o fetiță frumoasă, cu ochi albaștri și păr cârlionțat, care a crescut și a copilărit, „când la poalele Parângului, când pe meleaguri vâlcene în zona Horezului, după cum părinții ei, amândoi ingineri, migrau cu serviciul”. Acestea și multe altele, care ne furnizează informații prețioase cu privire la etapele din pregătirea profesională a lui nea Sami, de la nivelul de ucenic până la inginer
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
de copii bolnavi. Lăsa în urmă durere multă și jale...o jale atât de mare încât simțeai că sufletul doare. Durerea din suflet îmi trezea amintirea bunicii. Pierduse șapte copii și adesea îmi spunea când mă ținea cu capul în poala ei cât de mult o durea sufletul: „ Când îți moare copilul, draga mamii, îți moare o parte din suflet, iar partea care-ți râmâne , doare toată viața...”. Începusem să simt acea durere...era ascuțită, rodea ca un vierme în inima
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
Că toate din juru-mi-s vrăjite și pier. Mă ghidez după steaua polară Și bâjbâi ca orbul cu albul baston În noaptea câlțoasă de vară, Iar inima-mi palmă o țin sub veston. M-apropii cu teamă de casa uitată Sub poala pădurii, pe coastă, în beznă, În care o inimă se zbate-ngropată Într-o mocirlă ce trece de gleznă. Iubita cuprinsă de spaimă m-așteaptă Cu ochii-n colțul basmalei plângând În brațe cu teiul sădit lângă poartă, Fără speranță că
LA ULTIMA CASĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382291_a_383620]
-
destinului Neamului primordial pelasgo-dacoromân în comuniune cu Hristosul Daciei Mari, cu sublima atitudine a Ortodoxiei hristic-universale. În permanenta convorbire cu sufletul său ales, el a binecuvântat cu Dumnezeu, s-a împărtășit cu Neamul său cel drag, s-a răsfățat în poala Creației divine a naturii, s-a înrourat cu mireasma Duhului Sfânt în polenul geniului creației sale, s-a ctitorit în luceferii profetismului pelasgo-hristic, s-a asumat testamentului iubirii evanghelice îndârjindu-se pentru a-i păstra demnitatea dacoromânului, luptând pentru a
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
maxim, de schelălăiturile tramvaielor pe șinele prost întreținute, de frânele și accelerările isterice, de țipetele și urletele cetățenilor ce-și trăiesc dramele în plină stradă, clopotele s-au scufundat într-o stranie muțenie. Trebuie să fii în preajma lor, ca la poalele unor vulcani noroioși, pentru a le auzi sunetele. Născut și crescut în apropierea unor biserici, n-am găsit nimic excepțional în bătaia clopotelor, cum nu găsești nimic deosebit în aer, în succesiunea luminii și a întunericului. Absorbit de urâțenia vieții
De ce trag clopotele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8486_a_9811]