793 matches
-
trebuie să recunosc că tot ceea ce aflase era exact, în afară de câteva lucruri esențiale în ceea ce o privea pe Căprioara și venise și-i spusese Matildei; o făcuse din proprie inițiativă? asta era neîndoielnic: o crezusem-femeie fatală, când colo era o poamă vanitoasă care ținea la cinstea bărbatului pe care îl înșela pe toate drumurile , da... dar îl înșela ea, noi trebuie să continuăm să-l respectăm, și pe ea în primul rând, să nu-i spunem la masă ce nu trebuie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care se ocupă și cu aspectele culturale, dar se ocupă din păcate și cu turnătoriile la adresa oamenilor pe care șeful cadrelor le studiază cu grijă, fiindcă el a angajat-o și eu mi-am dat acordul fără să știu ce poamă e. Vezi? Ași fi putut foarte ușor să-l angajez în locul ei pe fiul dumitale, pe garanția dumitale, bineînțeles, care ești muncitor vechi și pe care te poți baza. Sîntem de aceeași vârstă și știm amândoi că n-am luat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vor căuta încă a o răsturna când nu vor mai fi în poziția de a o esploata. Însă opinia publică nu se mai mișcă: elucrubațiunile "Romînului" se citesc dând din umeri și zicând; " Ia fugi d-acolo! Te știm ce poamă ești! ". Societatea română e bolnavă, adevărat, dar boala nu vine de jos, ci de sus. Cu alte cuvinte, revoluționarii, importatorii tuturor ideilor subversive, sunt la putere, pe când masa națiunii e plină încă de idei sănătoase. Astfel cangrena nu e acolo
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
revoluționari români din Paris" au felicitat pe comunardul Henri Rochefort cu duioase vorbe de prieteșug ni s-a dat a înțelege că părintele, talpa, nu e răspunzător de aberațiunile sculelor de feciori. Nepermițîndu-ni-se a conchide de la așchie la trunchi, de la poamă la pom, de la turc la pistol și de la tămâie la sfânt, sîntem siliți a urmări nervul probațiunii până la trunchii răsăriți și înalți ai democrației române. De astă dată, d. Ioan C. Conte de Brătianu e în chestie. În Episodes sur
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tatăl, este chiar tipul de ofițer britanic din Indii: înalt, distins, alură de aristocrat, prezență de ansamblu impecabilă. Ea, fiica: părul vopsit în trei culori, îmbrăcată la solduri, haotică, militantă ecologistă bio-bio. O cunosc prea bine. Într-un cuvânt, o poamă drăgălașă. Nu prea știu ce să mai scriu despre o asemenea deficiență de transmisie parentală. Sper din tot sufletul să-și revină după ce-și va încasa primul salariu de 3000 de euro sau mai mult, ca atâția alți tineri
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
desăvirșire forțele proprii, negreșit a contribuit și ea foarte mult la indolența de care bolește - mai ales în ce privește cultura pomilor - o mare parte a țăranilor noștri. Pe când alte popoare din țări puțin priincioase pomilor știu să facă câștiguri însemnate din poamele multe și bune ce produc, poporul nostru adese le cumpără de la precupeții străini cu prețuri piperate; pe când țăranii germani și francezi știu să estragă din poame vinuri prețioase cu zecile și sutele de buți, mulți din țăranii noștri aruncă poamele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Pe când alte popoare din țări puțin priincioase pomilor știu să facă câștiguri însemnate din poamele multe și bune ce produc, poporul nostru adese le cumpără de la precupeții străini cu prețuri piperate; pe când țăranii germani și francezi știu să estragă din poame vinuri prețioase cu zecile și sutele de buți, mulți din țăranii noștri aruncă poamele la porci sau le vând pe nimica sau le lasă de putrezesc, neștiind cum să le păstreze peste iarnă; pe când aiurea se folosește tot petecul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poamele multe și bune ce produc, poporul nostru adese le cumpără de la precupeții străini cu prețuri piperate; pe când țăranii germani și francezi știu să estragă din poame vinuri prețioase cu zecile și sutele de buți, mulți din țăranii noștri aruncă poamele la porci sau le vând pe nimica sau le lasă de putrezesc, neștiind cum să le păstreze peste iarnă; pe când aiurea se folosește tot petecul de pământ, până și vizuinile, cărările și rozoarele pietroase, grădinile noastre întinse cât vezi cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce-l amenință, este sclavul vecinilor leneși și ignoranți! O altă scădere este că țăranii noștri, necum să gunoiască pomii, săpând și scormonind pământul din apropierea rădăcinilor măcar la cinci ani odată, mulți din ci nu știu decât să arunce după poame cu pietre și chiar cu lăstari, rumpând crengile cu grămada și sfâșiind coaja cu o nepasare vrednică de condamnat. Iacă în câteva cuvinte tabloul posomorât dar adevărat în care se oglindește starea pomăritului la români. Se naște deci întrebarea: unde
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame: Rachiul - Oleiul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame: Rachiul - Oleiul - Oțetul. Adaus: I. Cultura gardului viu: Foloasele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame: Rachiul - Oleiul - Oțetul. Adaus: I. Cultura gardului viu: Foloasele - Prăsirea păduceilor - Pregătirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame: Rachiul - Oleiul - Oțetul. Adaus: I. Cultura gardului viu: Foloasele - Prăsirea păduceilor - Pregătirea terenului - Plîntarea păduceilor - Croirea și tractarea - împletirea și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame: Rachiul - Oleiul - Oțetul. Adaus: I. Cultura gardului viu: Foloasele - Prăsirea păduceilor - Pregătirea terenului - Plîntarea păduceilor - Croirea și tractarea - împletirea și tractarea mai departe. Autorul ni e cunoscut prin colaborarea sa la "Calendarul bunului agronom pe a. 1877", care din cauza multelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Înainte de-a ieși din lift, femeia aruncă o privire scurtă în stînga, spre recepție, apoi pornește în dreapta, oprindu-se la standul presei. Scoate din poșetă banii și cumpără o revistă, întorcîndu-se spre ieșire, preocupată de cumpărătura făcută. Asta-i poamă de-aici, din oraș bombăne secretarul literar, netezindu-și mustața, parcă vrînd s-o preseze mai bine pe buza de sus. Nu cred! Aș fi văzut-o pînă acum. Tu nu vezi decît femeile ce vin la teatru rîde secretarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din viața sa, În care l-a descris, printre altele, pe prietenul copilăriei sale, Vasile Porojan, copil de țigan și rob al familiei Alecsandri, tovarăș de aventuri și fapte ștrengărești. La bătrânețe, poetul și-a amintit cu nostalgie timpul dispărut: „Poamele din grădină nu apucau niciodată a se coace din cauza noastră căci amândoi știam a ne acăța ca veverițele pe vârfurile cele mai nalte ale copacilor roditori. Evrei nu mai Îndrăzneau a trece pe strada casei noastre din cauza sburăturilor de pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
treabă și să nu mai plângă după mine, ca un idiot, că nu e cazul. N-are rost, înțelegi? Și să-i spui lu' Luluța... Nu! Nu-i mai zice nimica, că nu vreau să-mi stric liniștea, pentr-o poamă ca ea! B-ahh! Nu se merită! Măi, copii... Dac-ați bănui, voi, drăgălașilor, măcar pe sfertu' sfertului, ce panorama dracului semi-demențială și năbădăioasă se vede de-aicea, de unde sunt eu acum... Ceva de speriat! Ho, hooo...! Să dai și să
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
aluat; fire de trestie și năvoade pescărești; lacuri și bălți, păsări ale cerului și ale pământului - În locul ochilor le punea boabe negre de piper; turme de oi și porci, cirezi de vite; săbii și furci; stejari și pomi plini cu poame; struguri și frunzele lor, crestate adânc pe margini; spice de grâu cu mustăți dese și lungi; iepuri și căprioare și cerbi cu coarne cât copacii; căruțe și cai; știuleți de porumb; cartofi și boabe de fasole; potcoave, clești, foale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu destule, imprevizibile, salturi, până la măsura unui adevărat spectacol verbal, și, de cealaltă parte, „povestea” care ilustrează, plastic, narativ, în versuri, „vorba”; sunt narațiuni pe tipare de fabulă, de basm, de snoavă, de alegorie amplificată uneori metaforic și parodic (Povestea poamelor), care se umplu de mișcare și relief comic, de efecte hiperbolice (leneșii, gata să ardă în foc, mirați de osteneala de a-i preveni de pericol), vorbire aparent absurdă etc. Sinteză, ca artă literară, de ludică paradă de „proverburi” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Lirica de senectute a lui S. se menține în același univers rustic, iar expresia încărcăturii procurate de priveliștile câmpului și ale pădurii, de nori și de vânt, de apă, de cai, urși, vulpi, căprioare, păsări, de roadele gliei (grâul copt, poamele) nu e mai puțin exultantă decât în Poeme simple: „S-au copt strugurii. S-au copt viile./ Soare de toamnă. Culegem viile./ Lăsați copiii să vină la mine/ Cu sutele și cu miile,/ Să plece toți cu coșurile pline”. Apare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
și Edineț. Repere istorice 1777 Drochia a fost pentru prima dată menționată în cronicile anului. 1830 era o așezare de 25 de familii. 1847 potrivit documentelor oficiale, în acest an s-a construit prima întreprindere de prelucrare a strugurilor de poamă. 1875 au fost construite 2 mori. 1889 o gară construită în acest an, odată cu înființarea căii ferate Bălți Ocnița, a deschis noi legături spre lume și creștere industrială a orașului. în anul 1922, în cadrul reformei agrare din Basarabia, 43 de
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de plecare al lui Marcion este teodiceea. Chestiunea fundamentală pe care el o ridică este „de unde vine răul” - unde malum?7. Răspunsul Îl află În Luca 6:43, În parabola celor doi arbori: nu e copac bun care să dea poame rele și nici copac rău care să dea roade bune. Binele și răul nu au origine comună. În Isaia 45:7 Dumnezeu se proclamă creator al Luminii și al Întunericului, al Binelui și al Răului. Acest Dumnezeu, crede Marcion, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
craiovene). Toponimele prezintă însă interes lingvistic. O soluție pentru numele casei izolate a fost propusă baza apelativă lemn + -a sau un urmaș al lat. pl. ligna, „lemne“, simțită ulterior ca singular (după modelul lat. pl. pîra > pară, lat. pl. poma > poamă etc.). Hidronimul este provenit, probabil, din apelativul slav chlĕvîna (derivat cu sufixul în de la substantivul chlĕvŭ, „grajd“), așa cum ar sugera formele Hlĕvna, Hlevna, Hlemna sub care a fost atestat începînd cu 1589. Pentru numele satului și al văii Leamna a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]