374 matches
-
chiar dacă nu i se vedeau brațele fleșcăite aplecate ca de obicei cu disperare În afară, spre misterele străzii și ale lumii. Poate că nebuna se odihnește și nu mă mai pândește din dosul perdelei să mă blagoslovească cu Îmbierile ei pofticioase. Sau poate, speriat de tandrețea ei invadatoare, m-am Îndepărtat de strada Matei Basarab, ademenit În dogoarea după-amiezii, și am colindat toate fundăturile din jurul acestui punct de răscruce, unde realul se scufundă În meandrele literaturii de mistere. În jur, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
toți În burta mea de balenă cu Iona cu tot Atunci nici-un ins n-o să spună că n-am burtă normală Da, tot ce nu-ți place, cu timpul, devine o simpatică boală... Hai, Înțelepte, Îndrăznește, vrei să te culci pofticios cu-o femeie Fă și tu o greșeală și capeți o cheie Intra-vei pe poarta cetății de carne deschisă de alții neînțelepți Cangrena și cancerul lor vor fi leac pentru spleenul tău cosmic Ascultă, nu-mi tot boscorodi despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cuțit lung la beregată. Năclăiți de viscol și sudoare Îl țin până când animalul, stropit de sânge, rămâne inert, sacrificat. Lampa de benzină Își forțează tirajul, cu țeava la câțiva centimetri de zidul pe care Își scuipă flacăra albastră cu vuiet pofticios de prăpăd, căci ea va pârli porcul, În timp ce nevasta vecinului, cu destulă greutate, dar și cu mare grijă, pune pe o masă, ținându-l de urechi, cazanul cu apă clocotită. Flacăra albastră va pârli porcul cu linsul ei fierbinte lăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Împărtășit, și În mod egal agreabil pentru toți trei, că soarta fusese aceea care hotărâse să Îi lege prin achiziționarea lui Lamb House. Deși prima vizită făcută proprietății Îl Încântase, confirmându-i cu vârf și Îndesat speranțele născute din privirile pofticioase aruncate mai demult din stradă, nu ar fi avut În veci curajul de a semna contractul de Închiriere - pe douăzeci de ani, nu mai puțin - fără aprobarea și sprijinul entuziast al lui Warren, câteva zile mai târziu. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dar mama sa nu i-a dat voie. I-a explicat că trebuie spălate mai întâi. El a înțeles că în pomi și aici, la margine de drum, se depune mult praf care conține microbi de tot felul. Se uita pofticios la ele, dar s-a abținut și bine a făcut. În același timp se gândea și nu înțelegea unde cresc toate aceste legume și fructe. Cum au ajuns în mașină, a început cu întrebările: La noi, la bloc, nu am
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
pălit. Vezi tu, problema cu cetățeanul britanic este ce nu are o capacitate mai mare decât... un computer personal primitiv, dacă vrei. Nu poate cuprinde în memoria lui decât două sau trei lucruri o dată. Thomas dădu din cap și mușcă pofticios din brioșa lui. — Uite, de exemplu, șomajul, continuă Henry. Când ai văzut ultima dată un titlu despre șomaj? Nimănui nu-i mai pasă. — Știu; toate astea sunt foarte încurajatoare, bătrâne. Dar ceea ce vreau eu este o garanție concretă... — Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pupă! Cred că mîna mea-i un peștoi. Cred că le-a surîs norocul! — Cred că ești prînzul lor, Îi strigă Viv. O să-ți termine un deget, dacă nu ești atent. — Așa fac fetele, zise el, și aruncă o privire pofticioasă. — Genul de fete pe care le cunoști tu, poate. El se sculă și stropi cu apă. Viv rîse și o luă la fugă. Îi rămăseseră stropi de apă pe lentilele ochelarilor de soare, și cînd le șterse, se mînjiră. Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
veți duce la cinema, domnișoară Langrish, ar trebui să Încercați ceva. Întoarceți-vă capul și uitați-vă peste umăr. Ce o să aflați? Multe figuri, toate luminate de lumina neliniștită, schimbătoare a lucrurilor care pier. Ochi ficși, larg deschiși, Îngroziți, terorizați, pofticioși. Așa este, vedeți dumneavoastră, spiritul neevoluat, subjugat de simțurile materiale, de ficțiuni și visuri... Vorbea pe un ton scăzut, egal, captivant. CÎnd ea nu Îi răspunse, el se apropie și-i luă mîna cu delicatețe. Cred că dumneavoastră, domnișoară Langrish
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ședea pe locul din dreapta al Porsche-ului, cu picioarele afară, desculță, cu fusta adunată În jurul taliei. În părul blond Îi strălucea saliva atacatorului, iar rujul Întins În jurul gurii o făcea să semene cu un borcan de bomboane mozolite de un copil pofticios. Își trase În sus pe coapse lenjeria sfîșiată, vomită pe prundiș, apoi se Întinse spre locurile din spate și Își luă de acolo pantofii, scuturîndu-și de pe față bucățile rupte din garnitura plafonului. La cîțiva pași distanță se afla cabina În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
așa de bună aromă Atunci am luat de seamă cum răsare interes în ochii celorlalți și cum pironesc cu privirile bucățica de slănină, care tocmai trecea în partea și în proprietatea lui Enea Căpută, râvnind-o aprig, ca niște copii pofticioși Iar Pamfil Duran a mormăit în barbă ceva, din care s-a deslușit părerea, precum că, mai corect ar fi ca Enea Căpută, odată ce a căpătat ceea ce a căpătat, să rezerve bucata cu pricina, păstrând-o pentru o nouă împărțeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
paie și măsuțele rotunde de marmură. Două fete agreabile se mișcă silențios, servind diverse siropuri sau citronade în pahare înalte. Găsește un loc mai retras, departe de ușă. Comandă ceai și două felii de cozonac. Chiar când contemplă cu ochi pofticioși o prăjitură cu frișcă sunetul sinistru al unei sirene rupe în mii de bucăți tihna localului. Apoi alta și alta își împrăștie mugetele care anunță lugubru forța implacabilă care se apropia să lovească. Interiorul se animă, ospătărițele și clienții grăbindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lasă capul la pieptul lui și rămân strâns îmbrățișați, până când Marius începe să inspire zgomotos aer pe nări, cu expresia unui ogar la vânătoare. Mmmm .... măi pui, dar ce arome! Ce ai adus bun? Smaranda râde amuzată de ochii lui pofticioși. Cu glas prefăcut exasperat și lovindu-și palmele una de alta, întreabă: Cum faci de reușești? Ești teribil! Adevărul e că am o foame! Aș mânca un cal întreg. Cine știe? Dacă nu se termină curând războiul sigur o să ajungem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
urechea lipită de tăblia subțire de lemn, străduindu-se să prindă cel mai mic sunet din interior. Renunță. E imposibil să distingă ceva cu tot zgomotul din jur. Din celelalte camere răzbat voci gălăgioase și râsetele groase ale unor masculi pofticioși. Un patefon răgușit dat la maximum deapănă o romanță melancolică prin vocea catifelată, dar viril convingătoare a lui Cristian Vasile. Undeva, zgomotul ritmic al arcurilor unui pat interferează cu gâfâitul excitat al unei femei: "Nu te opri! Așaaa! Daaaa!" Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se văd atârnând fâșii de carne roșie și piele sfâșiată, neagră de sânge. La nici câțiva pași, mai mulți șobolani cenușii, mari și grași, își împart frenetic o bucată de os. Imaginea dinților mici, ascuțiți ca niște pumnale și chițcăitul pofticios îl tulbură peste măsură. Întoarce oripilat privirea în altă parte. Tocmai când pune piciorul pe prima treaptă aude undeva, la etaj, pași furișați apropiindu-se de scară. Dă înapoi precaut, ghemuindu-se după zidul coșcovit al bucătăriei, aflată chiar lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Numai marele Stalin a reușit să termine cu ei și iată-l azi, aici, cu grade pe umăr și putere de a pune în practică viziunea lui. Și o va face. Duce către buze ceașca de cafea. Soarbe zgomotos și pofticios. Mmmm, un adevărat deliciu! Nu pierdea niciodată ocazia să-și satisfacă această plăcere, alături de multe altele. Îi plăcea la București. Pentru un tânăr de douăzeci și șase de ani, sănătos și cu chef de viață orașul oferea un excelent confort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
prejudecățile în aer și-o cremă de legume în stomac. Oamenii se-adăposteau în cârciumi și restaurante, ignorându-se unii pe alții, ca niște infractori responsabili și respectuoși. Nimeni nu-și întreba vecinul ce caută acolo, se auzea doar zgomotul pofticios al tacâmurilor, țăcănind printre farfurii și mirosuri. Mi-am verificat ceasul, dar parcă și orele își pierduseră ordinea și claritatea. Priveam cadranul și nu mai vedeam cifrele, aburite de umezeală. O agitație simplă, dar eficientă, cuprinsese mecanismele interioare, dereglându-le rostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sepia ale militarilor de la Oituz, cărămizile de „Omagii“, frânturi din colecția BPT, Rebarbor, Simion Săveanu, hărțile Cadrilaterului, Un om adevărat de Boris Polevoi, albumele Luchian și Mützner, poeziile lui Minulescu, O lume dispărută - toate străluceau stins în pupilă, sub mișcarea pofticioasă a pleoapelor. O dată pe an, de 1 martie, Anticarii se pomeneau îndepărtați de autorități și-n locul lor se instalau, pentru câteva ore, vânzătorii de chilipiruri. Tarabele erau luate cu asalt de-o producție delicată și sentimentală, dedicată publicului feminin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu principiile creștine). Decât să-i învățăm arta de a vorbi bine, care de multe ori se reduce la flatus vocis. Sfântul Ioan Hrisostomul aseamănă sufletul omului cu un oraș, în care pot trăi trei tipuri diferite de cetățeni: irascibilul, pofticiosul și raționalul. Educatorul trebuie să-l ajute pe cel din urmă să aibă conducere orașului. În esență, este vorba de formarea omului ca ființă rațională, eliberată de impulsuri și pasiuni lumești. El propune ca, modalitățile de realizare a educației trebuie
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
uluitor de flexibile, negre ca antracitul, aduse anume pentru plăcerile noastre brutale, corăbii abia sosite în docuri, ancorate tăcut, în zori de zi, pe furiș), mi-am dat ultimii bani pe călimări cu cerneală albastră, fluidă, într-însa cu limbi pofticioase să lingă hârtiile dalbe. Tocul cu rezervor de cauciuc mi l-am umplut cu osârdie. Foaia de dictando, ruptă bezmetic dintr-un vechi registru comercial, întinsă-i, pe masa mea bucșită de hărți, și globuri terestre, și sextane, și busole
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
telefonul, ai mai scris o strofă, îți spun că este de fantezie, iapă gestantă, oaie cu miel! Ora 14,15, la peronul gării Pașcani, în punctul literatură cu necesitate, tartina cu pastă de pește, sînt de la casa de copii, sînt pofticios! mai departe capăt și țigară, arta este convergența utilităților către ea, neamțul ridicîndu-se de pe bancă, carte groasă, roman ediție apuseană, diferența tipică dintre coperta lucioasă și maculatura foilor, toate culturile dau indivizi de o nație, se naște în cadrul culturii, 14
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și excesul, și (mai rar) inaniția. Nimic! Drept care, urmăresc dietetica televizată cu interes, dar fără iluzii. Rezultatul este însă paradoxal: cu cât văd mai mulți fanatici ai abstinenței, sau ai feluritelor monomanii salvatoare, cu atât devin mai sceptic și mai pofticios. „Specialiștii“ nu reușesc să mă convingă: sunt prea siguri de competența proprie și de eficacitatea rețetelor lor. Au un entuziasm inuman pentru înfrânare, o euforie suspectă a retenției. Se mobilizează cu toții pentru a discredita plăcerea, având, în același timp, aerul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
îndop zi și noapte, că fac orice pentru o sarma, că sunt urât, grețos, porc păros, înecat în valuri de grăsime etc. Fie care, după anvergura urii și a imaginației proprii. Să ne înțelegem: nu sunt ușă de biserică. Sunt pofticios și, eventual, lacom. Nu reușesc să mă feresc, întotdeauna, de oarecari excese. Dar mă străduiesc. Rândurile de față nu vor să fie însă o confesiune lăcrămoasă despre eforturile și eșecurile mele alimentare. Ci consemnarea unei crescânde perplexități. Urmăresc de mult
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu este nefolositor. Poate barba nu-l ajută ca pe bărbat, dar nici nu-i fură nimic - pentru că e independentă - decât poate oleacă de Soare; și stă În gazdă la el. Dar astfel proprietarul se ascunde În spatele chiriașului de privirile pofticioase ale unora: poate ale veveriței care-i vânează conurile, adică urmașii... Cum aș putea traduce, cu bruma mea de latină, numele unui mușchi, Barbura muralis, decât ca barba zidului? O ferigă, Equisetum arvense, silește pe urs să meargă la bărbier
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
citostaticele străine, procurate de scriitorii clujeni și trimise la Iași în cutii elegante, parcă ocrotind juvaere, au ajuns prea târziu... Am lăsat cutiile vecinului de pat al lui Popel: le privea cu atâta încântare amestecată cu invidie, cu asemenea ochi pofticioși, strălucind a speranță... A fost, și de această dată, prea târziu. * S -ar cuveni să ne intereseze în mai mare măsură formidabila experiență de viață pe care au traversat-o românii bucovineni ajunși în pustietățile canadiene la începutul celuilalt veac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
În timp ce ștremeleagul ăla de neam prost i se bălăngăne Încolo și-ncoace ca o coadă. A știut ștoarfa aia de Viorel pe ce a pus ochii și ce să sugă și-n ce să-și frece găoaza aia a lui pofticioasă. Păi la banii lui, ori ai lu’ tac-su, până la urmă mi-e că l-a luat pe nimica pe nerodu’ ăsta de prințișor mulatru. Și carne tânără, vezi, măcar că muncită și hârșită de timpuriu de mizerie și chinuială. Tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]