908 matches
-
arabil pentru care plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei și 36 de parale". În total această categorie primește 227 pogoane și 322 stânjeni pătrați. "B." 237 de capi de familie cu câte două vite primesc în proprietate câte 7 pogoane și 410 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o despăgubire anuală de 94 lei și 19 parale; C." 56 de capi de familie muncitori cu brațele (pălmași) primesc câte 4 pogoane și 444 stânjeni pătrați de teren arabil
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
două vite primesc în proprietate câte 7 pogoane și 410 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o despăgubire anuală de 94 lei și 19 parale; C." 56 de capi de familie muncitori cu brațele (pălmași) primesc câte 4 pogoane și 444 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc 67 lei și 05 parale. În total 315 capi de familie primesc în proprietate suprafață de teren arabil de 2344 pogoane și 88 stânjeni pătrați. Se mai acordă de către Statul
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
de familie muncitori cu brațele (pălmași) primesc câte 4 pogoane și 444 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc 67 lei și 05 parale. În total 315 capi de familie primesc în proprietate suprafață de teren arabil de 2344 pogoane și 88 stânjeni pătrați. Se mai acordă de către Statul Român 11 pogoane și 658 stj. Pentru "Casa Proprietății", 1200 stj pentru trei cârciumi domeniu public; 58 pogoane "Viile în pământul locuitorilor la care ia ostașniță Statul în bani". În total
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc 67 lei și 05 parale. În total 315 capi de familie primesc în proprietate suprafață de teren arabil de 2344 pogoane și 88 stânjeni pătrați. Se mai acordă de către Statul Român 11 pogoane și 658 stj. Pentru "Casa Proprietății", 1200 stj pentru trei cârciumi domeniu public; 58 pogoane "Viile în pământul locuitorilor la care ia ostașniță Statul în bani". În total teritoriul administrativ al comunei Ogrezeni inclusiv terenul bisericii era de 2415 pogoane
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
315 capi de familie primesc în proprietate suprafață de teren arabil de 2344 pogoane și 88 stânjeni pătrați. Se mai acordă de către Statul Român 11 pogoane și 658 stj. Pentru "Casa Proprietății", 1200 stj pentru trei cârciumi domeniu public; 58 pogoane "Viile în pământul locuitorilor la care ia ostașniță Statul în bani". În total teritoriul administrativ al comunei Ogrezeni inclusiv terenul bisericii era de 2415 pogoane și 2 stj. Pornind de la aprecierea că la timpul respectiv familia numără în medie 4
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
pogoane și 658 stj. Pentru "Casa Proprietății", 1200 stj pentru trei cârciumi domeniu public; 58 pogoane "Viile în pământul locuitorilor la care ia ostașniță Statul în bani". În total teritoriul administrativ al comunei Ogrezeni inclusiv terenul bisericii era de 2415 pogoane și 2 stj. Pornind de la aprecierea că la timpul respectiv familia numără în medie 4 persoane, populația localității era de aproximativ 1260 locuitori, care aveau 562 animale de povară cu care lucrau acest teren, aproximativ 200 vaci cu lapte, 300
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
(n. 1919 la Pogoanele) este un matematician și profesor român, specialist în analiza matematică. Școala primară a urmat-o la Buzău, iar liceul la "Mănăstirea Dealu", pe care l-a absolvit în 1937. În 1944 este licențiat în matematică, iar în 1949 obține doctoratul
Ion P. Elianu () [Corola-website/Science/331428_a_332757]
-
de plumb, găsită în fundațiile unuia din zidurile teraselor unde se etaja podgoria, ne informează: „I[sus] M[aria] I[osif] o cruce B[enedict] S[colastica]. Aceste vii plantate de prin 600 au fost refăcute și mărite cu șapte pogoane și împrejmuite cu ziduri în anul 1734 de prea înalta și prea puternica Damă Doamna Alexis Magdelaine de Vassinhac Imécourt Stareță a Casei Regale din Juvigny.” Vânzarea acestei vii împrejmuite, la Revoluție, a produs de franci. La marginea grădinii de
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
24 iunie / 6 iulie 1859, cereau clădirea unei noi schele în satul Corabia (considerat ca având și o poziție mai avantajoasă la Dunăre decât Islazul) și transformarea acestui sat în oraș liber. Se propunea pentru aceasta răscumpărarea a 1.000 pogoane pe care să se construiască casele noului oraș, iar numele noului oraș să fie Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul a aprobat, teoretic, construirea schelei și a noului oraș, cu denumirea Mircea, în memoria domnitorului Mircea cel Bătrân, însă proiectul nu a
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]
-
fost pus în practică la acel moment. Abia în anul 1871, după reluarea demersurilor de către comercianții din Romanați, a fost adoptată Legea fondării orașului Corabia la 30 noiembrie/11 decembrie 1871, lege prin care se acordau viitorului oraș 500 de pogoane pentru construcția de locuințe și utilități publice și se stabilea edificarea noului port pe malul Dunării. La Corabia armata română a trecut Dunărea în 1877 pentru a angaja lupte cu trupele turcești în cadrul Războiului de Independență. Mărturie stau monumentele din
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]
-
a apucat să-l caligrafieze, notarul a uitat cum îl cheamă pe copil, văzând pe stradă pe cineva cunoscut pe care-l chema Eftimie a rebotezat astfel copilul. După ce s-a căsătorit a primit ca zestre de la soția sa zece pogoane de pământ. În 1936 se încorporează în contigentul lui aflat la centrul de recrutare de la Turnu Măgurele. În vara lui 1944 vede pentru ultima oară Sființeștiul, fiind încorporat în compania 18 pontonieri. La Tiszalök, pe Tisa, trupele române au construit
Eftimie Croitoru () [Corola-website/Science/325443_a_326772]
-
parte la luptele din Dobrogea de la Parachioi - Calaici, Mulciova, Perveli și Muratan. S-a distins în luptele pentru apărarea Bucureștiului (16/29 noiembrie - 20 noiembrie/3 decembrie 1916), și în timpul retragerii în Moldova în luptele de la Urziceni, Glodeanu Sărat și Pogoanele. Pentru faptele sale din această campanie a fot decorat în anul 1917 cu Ordinul Steaua României în grad de Cavaler cu panglică de Virtute Militară. A luat parte la Bătălia de la Mărășești în calitate de comandant de batalion. Pentru faptele sale de
Gheorghe Avramescu () [Corola-website/Science/307417_a_308746]
-
al Secției Cancelarie a CC al PCR (3 nov. 1982-22 dec. 1989); secretar al Comisiei centrale pentru organizarea proceselor de producție și valorificarea superioară a materiilor prime și materialelor (în 1988). Deputat în MÂN, ales în circumscripția electorală nr. 5 Pogoanele, jud. Buzău și în circumscripția electorală nr. 4 Dragalina, jud. Călărași, în perioada 1980-1989. Conform decretului nr. 95 din 7 mai 1981, a fost decorat cu ordinul Tudor Vladimirescu clasa a II-a.
Silviu Curticeanu () [Corola-website/Science/311306_a_312635]
-
în sat un mare număr de „ungureni” veniți din Ardeal. În momentul adoptării legii rurale din 14 august 1864, proprietara moșiei Jilava era Eufrosina Ghica, iar proprietarul moșiei Odăile-Mierlari era Costache Crețulescu. Din moșia Eufrosinei Ghica au fost expropriate 1438 pogoane și 22 prăjini, cu care au fost împroprietăriți 200 de țărani. Din moșia lui Costache Crețulescu au fost expropriate 837 pogoane și 23 prăjini cu care au fost împroprietăriți 101 săteni. Contopirea celor 3 sate a avut loc în urma Legii
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
Jilava era Eufrosina Ghica, iar proprietarul moșiei Odăile-Mierlari era Costache Crețulescu. Din moșia Eufrosinei Ghica au fost expropriate 1438 pogoane și 22 prăjini, cu care au fost împroprietăriți 200 de țărani. Din moșia lui Costache Crețulescu au fost expropriate 837 pogoane și 23 prăjini cu care au fost împroprietăriți 101 săteni. Contopirea celor 3 sate a avut loc în urma Legii pentru organizarea comunelor rurale și urbane adoptată în 1864. În „Tabloul comunelor rurale din România la 1864” este menționată pentru prima
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
nu vinde din pământul pe care-l avea. Pe la jumătatea anilor '30 ai secolului al XX-lea, familia Moromete dintr-un sat teleormănean duce o existență chinuită. Deși fusese împroprietărit cu pământ după Primul Război Mondial și avea acum 14 pogoane, 24 de oi și o căruță cu doi cai, Ilie Moromete (Victor Rebengiuc), capul familiei, are mari probleme în a plăti datoriile la bancă și impozitul pe terenul agricol („fonciirea”). Familia sa este numeroasă. Ilie Moromete are trei băieți din
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
știe că pe dealurile din preajma Urlațiului poseda un petec de vie pitarul [[Bărbuceanu Petrescu]], tatăl pașoptistului [[Nicolae Bălcescu]]. În apropiere, peste Cricovul Sărat, la Valea Orliței (V. Călugărească), mama lui Bălcescu, pităreasa Zinca Bălcescu stăpânea, conform foii de zestre, 12 pogoane de vie, cu case și livadă, unde desigur își petreceau uneori verile, dar mai ales toamna pe vremea culesului viilor și livezilor și unde se pare că s-ar fi născut [[Constantin Bălcescu]] ([[1813]] - [[1902]]), ministru de finanțe în guvernul
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
1872”). Într-o monografie a satului Corbu, alăturat, la nord, localității Casota, realizată în 1944 de către invățătorul Ion Vișan, se face referire la testamentul lui Procopie Casotta din data de 2 decembrie 1905, prin care acesta donează întreaga moșie (4150 pogoane teren arabil, din care 10 pogoane pădure tânără) Prefecturii Buzău sau Eforiei Spitalelor Civile din București, cu obligația ca, din uzufructul proprietății, să se construiască un spital și o școală. Eforia Spitalelor Civile din București a admis donația și a
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
Corbu, alăturat, la nord, localității Casota, realizată în 1944 de către invățătorul Ion Vișan, se face referire la testamentul lui Procopie Casotta din data de 2 decembrie 1905, prin care acesta donează întreaga moșie (4150 pogoane teren arabil, din care 10 pogoane pădure tânără) Prefecturii Buzău sau Eforiei Spitalelor Civile din București, cu obligația ca, din uzufructul proprietății, să se construiască un spital și o școală. Eforia Spitalelor Civile din București a admis donația și a realizat ambele prevederi testamentare. Mai multe
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
subversivă a arendașului Constantin Bogdan și cupiditatea organelor din administrația județului Argeș au făcut ca cele 123 de familii din Stroești să nu beneficieze de „"claca mare"”, prin eliminarea de la împroprietărire a „"treimii proprietății"” situată în lunca văii Vâlsanului, 279 pogoane și 16 prăjini de teren foarte productiv și prin scoaterea din circuitul agricol a Șoptanei, peste 100 de pogoane, și considerarea acesteia drept izlaz. În anii 1878 - 1880, după Războiul de Independență, au fost împroprietăriți 15 însurăței și școala cu
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
din Stroești să nu beneficieze de „"claca mare"”, prin eliminarea de la împroprietărire a „"treimii proprietății"” situată în lunca văii Vâlsanului, 279 pogoane și 16 prăjini de teren foarte productiv și prin scoaterea din circuitul agricol a Șoptanei, peste 100 de pogoane, și considerarea acesteia drept izlaz. În anii 1878 - 1880, după Războiul de Independență, au fost împroprietăriți 15 însurăței și școala cu 123 de pogoane în țarină și vatra satului, ceea ce reprezenta 43,19 % din „"treimea proprietății"”. Legea pentru vânzarea unor
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
prăjini de teren foarte productiv și prin scoaterea din circuitul agricol a Șoptanei, peste 100 de pogoane, și considerarea acesteia drept izlaz. În anii 1878 - 1880, după Războiul de Independență, au fost împroprietăriți 15 însurăței și școala cu 123 de pogoane în țarină și vatra satului, ceea ce reprezenta 43,19 % din „"treimea proprietății"”. Legea pentru vânzarea unor părți din bunurile statului, din 8 aprilie 1881, deschide calea spre soluția definitivă pentru stroeșteni. La 16 ianuarie 1885, Secretarul general al Ministerului Agriculturii
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Urechești, iar în anul 1965 primește satele Călinești și Gogoșești, ce făceau parte din comuna Vulpeni - raion Balș. Comună Mischii datorită așezării sale geografice are și a avut o economie înfloritoare. În anul 1892, comuna avea o suprafață de 5010 pogoane, din care 4512 pogoane arabile, 210 pogoane fânețuri, 100 pogoane vie. În anul 1912 în comuna se găseau o Bancă Populară "Alexandru Nicolaide" înființată în anul 1911, Obștea de Arendare "Izvorul țăranului" înființată în anul 1911, o moară pe benzină
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
1965 primește satele Călinești și Gogoșești, ce făceau parte din comuna Vulpeni - raion Balș. Comună Mischii datorită așezării sale geografice are și a avut o economie înfloritoare. În anul 1892, comuna avea o suprafață de 5010 pogoane, din care 4512 pogoane arabile, 210 pogoane fânețuri, 100 pogoane vie. În anul 1912 în comuna se găseau o Bancă Populară "Alexandru Nicolaide" înființată în anul 1911, Obștea de Arendare "Izvorul țăranului" înființată în anul 1911, o moară pe benzină, 2 biserici, școala primară
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
Călinești și Gogoșești, ce făceau parte din comuna Vulpeni - raion Balș. Comună Mischii datorită așezării sale geografice are și a avut o economie înfloritoare. În anul 1892, comuna avea o suprafață de 5010 pogoane, din care 4512 pogoane arabile, 210 pogoane fânețuri, 100 pogoane vie. În anul 1912 în comuna se găseau o Bancă Populară "Alexandru Nicolaide" înființată în anul 1911, Obștea de Arendare "Izvorul țăranului" înființată în anul 1911, o moară pe benzină, 2 biserici, școala primară, primărie, post telefonic
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]