907 matches
-
pensionar Virgil Mărășescu, a fost hierotesit, dîndui-se rangul onorific de ,, İconom Stavrofor ” . Săftoiu Elena Precup, Studiu geographic al structurii etnice și religioase a populației județului Mehedinți, Arhivele Statului Drobeta Tr. Severin, 1991. În 1920 biserica a fost Împroprietărită cu trei pogoane. Un pogon pe deal unde s-a făcut cimitirul și două În luncă pe marginea șoselei unde s-a construit actuala școală cu clasele I VIII. Biserica neavînd venituri proprii este susținută de enoriași, fie prin contribuții, fie prin donații
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Mărășescu, a fost hierotesit, dîndui-se rangul onorific de ,, İconom Stavrofor ” . Săftoiu Elena Precup, Studiu geographic al structurii etnice și religioase a populației județului Mehedinți, Arhivele Statului Drobeta Tr. Severin, 1991. În 1920 biserica a fost Împroprietărită cu trei pogoane. Un pogon pe deal unde s-a făcut cimitirul și două În luncă pe marginea șoselei unde s-a construit actuala școală cu clasele I VIII. Biserica neavînd venituri proprii este susținută de enoriași, fie prin contribuții, fie prin donații personale. Astfel
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
MÎnăstirii au fost moșneni. Cei mai mulți au fost Împroprietăriți În 1864 ( 80 de familii ). Cam jumătate din terenul satului era stăpînit de cinci familii, iar restul făceau clăci acestora. Cea mai mare proprietate a fost a familiei MÎnăstireanu ( cam 600 de pogoane ). După Însemnările făcute pe cărțile bisericești și după alte Însemnări venirea lor aici se petrece pe la 1750- 1760. Cele 600 de pogoane se Întindeau din apa Motrului pînă În culmea Lupoii. Din cauza proastei administrări moșia a fost pierdută cu timpul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
familii, iar restul făceau clăci acestora. Cea mai mare proprietate a fost a familiei MÎnăstireanu ( cam 600 de pogoane ). După Însemnările făcute pe cărțile bisericești și după alte Însemnări venirea lor aici se petrece pe la 1750- 1760. Cele 600 de pogoane se Întindeau din apa Motrului pînă În culmea Lupoii. Din cauza proastei administrări moșia a fost pierdută cu timpul. Ultimele 50 de pogoane erau naționalizate În 1948. O altă moșie, Benguleasa, a fost cumpărată de M.C.Săvoiu din Lupoaia. A fost
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe cărțile bisericești și după alte Însemnări venirea lor aici se petrece pe la 1750- 1760. Cele 600 de pogoane se Întindeau din apa Motrului pînă În culmea Lupoii. Din cauza proastei administrări moșia a fost pierdută cu timpul. Ultimele 50 de pogoane erau naționalizate În 1948. O altă moșie, Benguleasa, a fost cumpărată de M.C.Săvoiu din Lupoaia. A fost expropiată după primul război mondial și Împroprietăriți oamenii din Lupoaia, Valea MÎnăstirii. Lui M.C.Săvoiu i-au rămas casele, via și cîteva
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
erau naționalizate În 1948. O altă moșie, Benguleasa, a fost cumpărată de M.C.Săvoiu din Lupoaia. A fost expropiată după primul război mondial și Împroprietăriți oamenii din Lupoaia, Valea MÎnăstirii. Lui M.C.Săvoiu i-au rămas casele, via și cîteva pogoane În jur, pe care ulterior le-a vîndut vecinilor. Toți foștii mari proprietari din comuna Lupoaia Își au plecarea de la proprietatea marelui boier Lațco ( 1580 ). După 1990 oamenii au intrat În posesia pămînturilor pe care le-au avut Înainte de colectivizare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se află case, cârciumi, prăvălii, mori sau biserici, ele se notează în actul dotal pentru că au menirea de a spori va loa rea acestora. De asemenea, fata poate primi, separat, mori, fânețe, livezi, specificând du se numărul și denumirea pomilor, pogoane de vii cu pivnițe și toate utilajele necesare producerii vinului, case în oraș cu prăvălii. Ce dări mari de proprietate intervin abia atunci când boierul nu are banii necesari cumpărării lucrurilor tipice prezente în orice foaie de zestre. În această situație
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a nu cere obiectele de zestre nedate și în locui te cu aceste moșii. În acest mod procedează medelnicerul Costandin Hrisoscoleu la 1792. Nu are să dea fiicei sale rânduiala așternutului, dar îi dă în schimb moșia de la Măgureni și 15 pogoane de vie tot în Măgureni. Sau Ecaterina Băleanu care convertește „sculele cele trebuincioase ale zestrei și haine și așternuturi“ în moșiile de la Balaci și de la Zambrica, județul Teleorman, și „care tăite legarii calu de ginere“ în moși i le de la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toată averea Tudorei este făcută pe spi na rea ginerelui său. Dacă i-ar fi dat numai de la el mai treacă meargă, dar a avut în drăz nea la să-i dăru iască din pă mân tul de zestre șase pogoane pe care tot el i-a sădit vie de a ajuns să se nu meas că chiar „via Tu do rii“ și o ajută cu oameni s-o lu cre ze. Al tă da tă „au îm păr tă șit-o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură și, mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele este legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se leagă, deopotrivă, de natura terenului și de termenul pogon (unitate de măsură pentru terenul arabil). Et.: ap. deal
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele este legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se leagă, deopotrivă, de natura terenului și de termenul pogon (unitate de măsură pentru terenul arabil). Et.: ap. deal d. slv. delŭ + ap. pogon (în genitiv) d. bg. pogon. DEALUL SĂLIȘTEI, deal în nord - vestul satului Capăta, aflat în vecinătatea pârâului cu același nume. Se crede că pe acest deal
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
vestul localității Dumbrava. Numele este legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se leagă, deopotrivă, de natura terenului și de termenul pogon (unitate de măsură pentru terenul arabil). Et.: ap. deal d. slv. delŭ + ap. pogon (în genitiv) d. bg. pogon. DEALUL SĂLIȘTEI, deal în nord - vestul satului Capăta, aflat în vecinătatea pârâului cu același nume. Se crede că pe acest deal ar fi existat o vatră de sat și asta explică toponimul compus în discuție
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se leagă, deopotrivă, de natura terenului și de termenul pogon (unitate de măsură pentru terenul arabil). Et.: ap. deal d. slv. delŭ + ap. pogon (în genitiv) d. bg. pogon. DEALUL SĂLIȘTEI, deal în nord - vestul satului Capăta, aflat în vecinătatea pârâului cu același nume. Se crede că pe acest deal ar fi existat o vatră de sat și asta explică toponimul compus în discuție. Et.: ap. deal + ap. săliște
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
un program detaliat care să conțină soluții la toate chestiunile pe care le comportă revizuirea, situația ar fi îngreunată și pentru liberali și pentru celelalte partide: „Dacă ați fi fixat că după programul d-voastre trebuie să se dea atâtea pogoane la atâția țărani, de la ce maximum să se înceapă exproprierea, în cât timp să se facă parcelările, etc, etc,” în această situație, “opoziția s-ar fi găsit în imposibilitatea de a amenda cât se cuvine, din cauza amorului propriu pe care
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
fața răsturnată pe unde. / Ți-s mâinile-afumate și freamătă ușor, / și-o gravă bucurie mă pătrunde” (Adolescent). De ce ți-ai ales locul nevegherii, locul dăinuirii veșnice tocmai aici și nu altundeva?! O spui chiar tu: „Cimitirul la noi e un pogon comun înconjurat cu gard de piatră, să nu molipsească pământul rămas viu în libertate...” (Ca un paradis) și, poate, alegerea să fi fost cea mai bună! Aici, în dangăn de clopot, aici, în miruire și atămâiere, va fi să fie
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
108.673 suflete. Cultul era ortodox în cele 162 biserici (funcționau 142). Evoluția populației SATULUI, n-a fost nicicând spectaculoasă, sub cifra de 100 mai întotdeauna, ca să nu vorbim și de azi. În 1877 pe lângă biserica Sf. Voievozi (cu 19 pogoane de pământ) erau 90 de familii și 315 suflete păstorite de preotul Ion Focșăneanu (în etate de 28 de ani). Și giurgionenii au participat la Războiul de Independență (1877 1878), probabil destul de mulți, pedeștri. Monumentul eroilor îl pomenește pe N.
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
o falangă. Se utiliza și cotul pentru măsurători, dar stânjenul se fixa cu palmacul, fiecare păstrându-și și „haragul” ca unitate de măsură pentru cearta cu vecinul. Împrejurul bisericii, pentru subzistența preotului trebuia să existe „pământul bisericii”, în 1877, 19 pogoane (8,5 ha). Nu știm acum cât a donat boierul Ghioca și cât obștea răzeșească. Dreptul bisericii asupra pământului său n-a fost însă încălcat decât după colectivizare, în 1961 (ele erau naționalizate mai înainte). Fără îndoială, pe lângă biserică era
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și suprimarea monopolului cârciumii sunt fără îndoială acte lăudabile. Dar în cel fel a fost reglementată proprietatea sau mai degrabă exproprierea! Țăranii au fost declarați proprietari, conform legii, asupra unei întinderi de teren, variind de la patru la șapte sau unsprezece pogoane, în funcție de clasa în care fuseseră puși mai înainte, clasă determinată de numărul de vite de muncă cu care era înzestrat fiecare cap de familie. Printr-un pogon trebuie să se înțeleagă în jur de un hectar. Țăranii sunt obligați, în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
legii, asupra unei întinderi de teren, variind de la patru la șapte sau unsprezece pogoane, în funcție de clasa în care fuseseră puși mai înainte, clasă determinată de numărul de vite de muncă cu care era înzestrat fiecare cap de familie. Printr-un pogon trebuie să se înțeleagă în jur de un hectar. Țăranii sunt obligați, în schimb, să verse în visterie, vreme de cincisprezece ani, o redevență anuală de doisprezece piaștri de pogon, adică nouă franci de hectar. Statul se însărcinează să despăgubească
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu care era înzestrat fiecare cap de familie. Printr-un pogon trebuie să se înțeleagă în jur de un hectar. Țăranii sunt obligați, în schimb, să verse în visterie, vreme de cincisprezece ani, o redevență anuală de doisprezece piaștri de pogon, adică nouă franci de hectar. Statul se însărcinează să despăgubească proprietarul pe baza acestora. La o dobândă legală de zece la sută, valoarea hectarului ar fi estimată la nouăzeci de franci; această sumă nu e atinsă măcar, de vreme ce în redevență
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
îmi voi continua studiile singur. Aveam optsprezece ani, puteam munci și lua examenele în particular. - Bine, îl aud că-mi răspunde. Dacă ai fi avut un certificat de paupertate puteam să-ți obțin o bursă de la minister. Dar aveți cincisprezece pogoane de pământ. Așa era. Încercasem să obțin acel certificat, dar... - N-avem voie să primim în internat elevi care nu achită taxele. O să scriu acasă tatălui dumitale. O să mai vedem... Și mi-a făcut semn că pot să plec. Am
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
era departe de deșteptaciunea pe care o afișa. Ene degeaba se ducea la biserică, tot Ene rămânea, dar bine că se ducea: "e și el un creștin". Stancu își băuse tot pământul, deși avea unsprezece copii. Îi mai rămăseseră două pogoane, punea tutun pe ele. Fumau toți, "ce să facă"? Se apucase de cizmărie. Cei violenți și josnici erau ocoliți. De ăștia trebuia "să fugi". Erau în afara oamenilor. Tata nu stătea de vorbă cu ei. Încât uitam totul numai cât îl
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
la registratură. Dar mi-au spus că nu mă pot angaja, trebuia să am patru clase de liceu. La ieșire am stat și eu pe la poartă... Ce să fac, ziceam, unde să mă duc... Acasă suntem șase frați pe șase pogoane de pământ, nu pot să mă întorc... Și atunci l-am văzut pe el, mergea agale, știi cum calcă el, așa în dorul lelii și cu capul sus, ai fi zis ca e mare șef acolo. Nu știți, zic, unde
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
tăcut. Într-un târziu o întrebai: - Și tu ce ai acuma? - .. . Am plecat din sat tot din pricina unui nătărău zise ea deodată. Că te iau azi, că te iau mâine, dar tact-tău, zice, nu poate să-ți dea două pogoane de pămînt? De unde să-mi dea? Și nu mai zise nimic. Iar eu înțelesei: când erai așa ca mine, când nu te înșelase nimeni, puteai să râzi. Dar ea fusese înșelată de două ori. - Cel mai bine, zisei eu, e
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și au închinat-o la Rumeli la o mănăstire unde este hramul 40 de mucenici”. Așa parcă mai merge, vere. Ce ai spune despre o jalbă către vodă a Căsiianei călugărița? Din câte știu, ea a rămas păgubașă de cinci pogoane și o fârtă de vie din Bucium, în urma judecății cu mănăstirea Dancu pentru simplul motiv că le-a cumpărat de la Acsinia Căzăneasa și Ștefan ungurul fără aprobarea mănăstirii. Așa că boierii din divan scriu la 3 iulie 1768 lui vodă: „Ce
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]