532 matches
-
că așa e, atunci așa și trebuie să fie, o, emirule, adică, onorate domn' doctor! Bursucii au, întotdeauna, ultimul cuvânt! Soarele strălucește pur, incandescent, ca un scarabeu de aur, peste podul norilor trandafirii și peste rotundul molatic și primitor al poieniței. O chemare nebună-nebună, inexplicabilă, de a adăsta și eu acolo, împreună cu aceștia, în iarbă, sub cerul acela vast, tihnit, ca o lacrimă transparentă a Dumnezeirii îndurătoare și de a gusta desăvârșirea acelei beatitudini nemaiîntâlnite ca și cum eu însumi sunt visat, în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
costat mult mai mult și nici n-ar fi făcut treaba așa ca mine. A stat tot timpul pe capul meu și, până la urmă, mi-a alungat toate avânturile și inspirațiile artistice. Pictura, după voința nepriceputului, arăta cam așa: o poieniță largă, verde, plină de floricele de toate culorile; pe margine - niște copaci cum nu se găsesc la noi, cu frunze lungi, ca ale palmierilor; pe frunzoaie sunt așezate păsări roșii, verzi, albastre, galbene, ceva Între papagal și sticlete; pe cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
intrările orașului. Ea este pictată de un mare pictor român Petre Achițenie, monumentul Marelui Poet Național Mihai Eminescu de lângă liceul cu același nume, bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din fața Consiliului Raional și a altor locuri deosebite, cum e Poienița Luminoasă un loc de relaxare și retragere în sânul naturii din afara orașului, a localurilor frumoase și primitoare în număr mare, care fac din acest oraș un loc demn de vizitat, iar oamenii săi primitori și deosebiți, ca și orașul lor
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Îmbrăcat cu o mantie groasă totul Îin jur. Pădurea este albă, strălucitoare și scânteiază În mii de luminițe. Împodobită cu zăpadă, seamănă cu un castel din basme. În timpul iernii, animalele sălbatice Îsi găsesc greu hrana. Mai În mijlocul pădurii este o poieniță În care pădurarul duce fân pentru căprioare. Într-o zi, cum mergea el prin pădure, a găsit un ied mic, aproape Înghețat de frig. Avea o blaniță ca mătasea, botul mic și doi ochi blânzi ce străluceau ca două mărgele
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
a Început să pregătească masa, am plecat cu fratele meu să cunoștem Împrejurimile; aerul curat de pădure se simțea pretutindeni, văzduhul era plin de cântecul păsărilor, de zumzetul gâzelor și iarba grasă parca te invita la odihnă. Ajungând Într-o poieniță, ne-am jucat, am mâncat fragi și am cules flori. Într-o zi am mers singură mai departe de poieniță. M-am Întins pe iarbă. Ca din senin, lângă mine a apărut un pui de urs și a Început să
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
văzduhul era plin de cântecul păsărilor, de zumzetul gâzelor și iarba grasă parca te invita la odihnă. Ajungând Într-o poieniță, ne-am jucat, am mâncat fragi și am cules flori. Într-o zi am mers singură mai departe de poieniță. M-am Întins pe iarbă. Ca din senin, lângă mine a apărut un pui de urs și a Început să facă tumbe. M-am jucat cu el, dar deodată am auzit um mormăit furios. Gândind ca e mama ursulețului, m-
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Iezer; Saeș - dar Faier, Maier, Chier, Ulieș, Sacrieș, Agrieș, Cuieș, Mizieș, Bozieș; Băești, Limbăești, Ciobăești, Scăești, Dăești, Rădăești, Bodăești, Codăești, Găești, Drăgăești, Hăești, Milăești, Bălăești, Mălăești, Ghelăești, Plăești, Mămăești - dar Negoiești, Vovriești; Poeni, Poenița, Poenile - dar Poienari, (Valea) Poienii, Poienile, Poienița etc. Un avantaj, poate neavut explicit în vedere de autorii standardizării, dar sesizabil în multe situații, l-ar putea constitui diferențierea formală între omonimele toponimice care, trebuie să recunoaștem, sunt destul de numeroase, elementele derivative și perifrastice (determinanții) nefiind suficiente pentru
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vatra-ncet plângând; E dus si nu mai vine! S-adormi târziu cu mine-n gând, Ca sa visezi de mine! Are mama o fetiță de I. D. Pietrari Are mama o fetiță, Cu ochi mari, cu gura mica, Fruntea ca o poienița, Genele de rândunica, Și, pe-obraz, o alunița, Dar are ceva ce-i strica: Îi e părul ciufulit, Parcă s-au jucat in el, Pana când au obosit, Trei motani și-un șoricel, Și-un arici foarte grăbit. Rugă pentru
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
lor observară lipsa omizii. “Unde a plecat? Sigur a mâncat-o vreo pasăre . Așa-i trebuie. Dar oare ce-o fi acolo? Pare o creatură, dar nu mișcă, sau or fi doar niște frunze...?” se Întrebau ele. Și astfel Întreaga poieniță Începu să se agite, fiecare dându-și cu părerea la ce-ar fi putut fi acel obiect ce părea că plutește atârnat doar de un fir, dar nimeni nu Îndrăznea să se aventureze pentru a vedea mai bine despre ce
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
la drumul mare, de tâlhari mărunți, puși pe căpătuială, care jinduiau la averile lui. Ticăloșii visau să ascundă în peșteri, neștiute de nimeni, avuții închipuite. Tânjeau să fure trăsuri cu domnițe frumoase și fandosite chiar..., dar rătăcite în promenade prin poienițe. Străinul era nevoit să înainteze pe la umbra codrilor, în urlete de lupi flămânzi. Înspăimântați de haitele care îi adulmecau, armăsarii tresăreau și nechezau de spaimă. În ascunzișuri, bidivii purtau pe șeaua lor haiduci care așteptau, răbdători, caleștile de boieri, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele îi așteptau prin șoproanele dulgherilor. Pe sub cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de năpârcile care se târau pe sub covorul de frunze. Traversam poienițe pe unde susurau izvoare de munte la care ne opream pentru a ne potoli setea. Ceva mai la vale, în satele noastre, șipotele creșteau râuri în care gospodinele spălau și clăteau ii și ițari. Întârziam din drum, întinzându-ne în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
comanda șefului nostru care ne indica direcția: Crângul lui Bot. Nu în formație, ci dispersați, cel mult câte doi. Am ieșit din oraș pe șoseaua Târgoviștei. Conform planului stabilit trebuia să ne întâlnim cu alte Frății de Cruce într-o poieniță din Crâng. Ca să nu atragem atenția cuiva, purtam, peste cămașa verde îmbrăcată întâia oară, cămașa albă de străjer și mantaua de elev. Pe la două după amiază eram adunați 100-120 elevi în vârstă de 14-18 ani de la toate școlile secundare (licee
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Bukow au devastat Galda, și au dărâmat Biserica de pe deal, 60-70 familii s-au refugiat în pădurea din marginea satului. Târziu, au fost descoperiți acolo păstrându-și credința ortodoxă. * Trecând de porțiunea unde se prăvăleau pietre am ajuns într-o poieniță unde câteva case din bârne, acoperite cu șindrilă, adăposteau 4 familii: o bătrână, văduvă din primul război mondial, și cei trei copii ai ei, căsătoriți, fiecare cu familia lui. Un al patrulea flăcău căzuse pe frontul de răsărit, jertfa familiei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dintre noi va rămâne slujitor lui Hristos în Oastea Arhanghelului Mihail, Hristos ne va auzi glasul și ne va îndreptăți în acest dor, alinându-ne zbuciumul întru El. Scoate-i, Doamne, pe toți vrăjmașii noștri din înșelăciune! Am plecat din poieniță stăpânindu-mi cu greu tulburarea. Delu mi-a ieșit pe cale. Presimțea că voi veni. Nu trebuia să ne mai mărturisim gândurile. Ne trezeam vorbind despre același lucru sau făcând o lucrare în același fel. Ne-am îmbrățișat și am mulțumit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
detenție. Decorul, lucrat în mare secret, fiind ajutat de unul din profesorii tineri din sat, Constantinescu, reprezenta un luminiș în care se întâlneau trei poteci ce coborau dintre munții cărunți, care constituiau fundalul scenei. Cei trei ciobani se întâlneau în poieniță; unul îngrijind de foc lângă troiță, ceilalți doi, în umbra unui tufiș, complotând împotriva lui. În surdină, în spatele copacilor, corul fredona balada în sunetul ușor ritmat al tălăngilor. Un flăcău, Gică Mareș, recita cadențat balada, realizând simultaneități expresive cu corul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aplecat cu tot cu autogară, copiii constantă de cod, scapă feminității, portocaliu cu albastru scris în sec de vitrine, troleibuzul 2062 Pentru mîndra ce-o iubesc! "Drumuri Ialoveni" 1936, bloc turn circular pe costișă, intrarea "Europarc", au declarat intravilan toată republica! Sociteni "Poienița veselă. Tabără de albină", bănățenească refren Sapă, mă bădiță, sapă / Că eu țin dorul... grămadă alias de apă, prima variantă ar fi fost cultism, Să știi că la primăvară / Și mîndruța a-ră! "Radio Noroc" Tinerețe, tinerețe, / Te-oi plînge la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
repede mi-era cu putință, în direcția turnului. Imediat am auzit zgomotul scrâșnit, tropăit, al pașilor lui Lizzie care venea după mine. Înainta destul de bine, ținând seama că mie stâncile mi-erau familiare și ei nu, și a ajuns în poienița de iarbă de lângă turn foarte curând după mine, gâfâind și cu bareta unei sandale ruptă. Când m-am întors, l-am văzut pe Gilbert alunecând și târându-se anevoios pe stânci, în pantofii lui londonezi, lustruiți. Dintr-o dată a dispărut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de un minut chinuit și apoi am văzut-o reapărând, fără șorț, după care a alergat la gardul de pari, s-a aplecat pe sub sârmă [i a venit fugind prin iarbă, către mine. M-am retras câțiva pași, într-o poieniță de sub un frasin. O creangă masivă fusese smulsă din copac de către o vijelie de iarnă, și prin despicătura astfel creată răzbeau razele soarelui iluminând un tufiș de trandafiri sălbatici, cu flori pale, și o învălmășeală de ciuboțica-cucului și piciorul-cocoșului. Stăteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de la Bârlad sau Tecuci, cu care, după zece ani [33] îmi era dat să merg prima oară să vorbesc cu Corneliu Zelea Codreanu Amintirile din serile acelea de Iulie și de August, petrecute de noi, de cele mai multe ori, într-o poieniță de pe malul Teleajenului, la lumina lunii, cu discuții literare, jocuri de societate, glume dar și discuții politice, își fac adesea și acum drum prin gândurile mele. Împreună cu Gh. Ștefan și cu Bubu Panaitescu am scris chiar o comedie simbolistă, în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să crească volumul respirator. Climatul de pădure favorizează evoluția sindroamelor psihostenice și starea de convalescență atenuează catarul cronic al căilor respiratorii. Dumbrăvile sunt formate din arbori și arbuști dispersați pe întinderi relativ reduse circumscriind din loc în loc luminișuri, poiene și poienițe. În apropierea unităților de agrement oferă un loc pitoresc și igienic de petrecere a timpului liber. Masivele de arbori și arbuști sunt mai puțin întinse decât dumbrăvile și constituie plantațiile cele mai adecvate de protecție și decor din vecinătatea sanatoriilor
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
au obținut diplome de merit.Acum sunt la bunici. Casa bunicilor e aproape de pădure. Copiii sunt mândri de bunicul lor care e pădurar , pentru că are grijă de pădure. - Ce mai fac puieții pe care i-am plantat astă- toamnă, în poieniță? întreabă Vlăduț. - Au crescut cât niște uriași, răspunde bunicul. Mergeți cu mine să-i vedeți? Copiii nu așteaptă să fie invitați de două ori. O zbughesc la fugă. Aleargă râzând pe potecile pădurii. Într-un târziu, ajung în poieniță. - Unde
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
în poieniță? întreabă Vlăduț. - Au crescut cât niște uriași, răspunde bunicul. Mergeți cu mine să-i vedeți? Copiii nu așteaptă să fie invitați de două ori. O zbughesc la fugă. Aleargă râzând pe potecile pădurii. Într-un târziu, ajung în poieniță. - Unde sunt uriașii? De ce ne-ai mințit , bunicule? întreabă Teodora, privind copăceii care sunt la fel de înalți ca în toamna trecută, doar că acum au haine de frunze verzi. - Bată-vă norocul! râde amuzat bunicul. Chiar ați crezut ? Cum
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
-el, -ică, -ioară, -iță. Selectăm doar câteva exemple ilustrative : Groapă, Mal, Măgură; Arini, Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cel mai mult, căci eu dau oamenilor cele mai bogate daruri. În zilele mele senine și călduroase se coc grânele aurii și fructele. Copiii se joacă prin parcuri și grădini, merg la mare sau la munte și culeg flori din poienițele însorite. - Spune-ți, nu-i așa că eu sunt cea mai îndrăgită de oameni? Nu-i adevărat! Sări TOAMNA supărată. Pe mine mă iubesc cel mai mult. Eu fac să se strângă o mulțime de bogății de pe câmpuri, din grădini și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
râului, la pădure, la ștrand, la munte sau la mare. Unde mergem cu părinți, frați, surioare. Fără griji, cu jocuri și cântece Copilăria veseli ne-o petrecem. Copiii se joacă afară, prin parcuri și grădini și culeg voioși flori din poienițele însorite. Câte plimbări nu putem face vara! Vară, vară! Am vrea să stai cât mai mult la noi! Ne place căldura razelor tale și ne bucurăm de bogăția pe care o aduci. De aceea, îți spunem bun venit! ”E vară
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]