4,267 matches
-
e aia literatura. poți stă liniștit, ignoranți la fel ca tine sunt multi aici pe sit, puteți chiar să faceți un partid.“ Pentru o navigare mai ușoară, Radu Herinean a creat câteva rubrici: „Creație“, „Internet“, „Cultură“, „Societate“, „Evenimente“, „Arte“, „Carte“, „Polemică“, „Presă“ și „Regional“. Dar textele pot fi căutate și după tipul lor. Nu lipsește nici topul site-urilor culturale, unde, evident, www. agonia. ro se află pe primul loc, fiind, de departe, cel mai vizitat site. Iar dacă doriți să
Agenda2004-46-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283037_a_284366]
-
pe de alta mă aruncă în melancolie. Un longeviv printre marii noștri scriitori postbelici, iată un motiv pentru a fi bucuros. Breban este activ azi ca întotdeauna, scoate cărți noi una după alta, conduce o revistă, e angajat în complicate polemici cu „critica trădătoare“. Sunt motive, în ce mă privește, de a fi bucuros, fără doar și poate. Și totuși, 80 de ani ! Faptul înseamnă, printre altele, că au trecut aproape 60 de când ne cunoaștem, motiv, de astă dată, de melancolie
Destin de romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2826_a_4151]
-
s-a dedulcit la memorii, la publicistica sau eseu (despre Nietzsche), dovedindu-se uneori un polemist redutabil, chiar dacă adesea nedrept. Ceea ce scrierile din urmă pierd în comparație cu românele este o anume obiectivitate pe care imensul talent al romancierului o garanta. În polemică, Breban da liber curs personalității omului, înzestrat cu un spirit intempestiv, prompt plătitor de polițe și chiar revanșard, dar și cu o umoare repede schimbătoare, care îl face să regrete ceea ce tocmai a așternut pe hârtie. Orgoliul îl împiedică s-
Nicolae Breban, 80 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2824_a_4149]
-
va avea loc duminică de duminică, la ora 19,00, pe durata a aproximativ cincizeci de minute, cu câte un invitat din spațiul cultural, dar și cu politicieni, nu doar din zona banatică, ne explică Adrian Rachieru, o provocare la polemică pe ton urban, civilizat, la lupta-ntre idei, cam asta ne dorim și sperăm ca demersul nostru să aibă ecou. Invitata celei dintâi ediții, cea programată pentru 27 iunie, va fi jurnalista și prozatoarea Ildico Achimescu“. Plimbare în căruțe cu
Agenda2004-26-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282575_a_283904]
-
școlii romantice în istoria folcloristicii noastre. Ea va fi reprezentată de către toți scriitorii pașoptiști, adăugându-i și valoarea documentar-istorică (N. Bălcescu, A Russo). Ideea va reveni la B. P. Hașdeu, ca un argument al romanității și continuității poporului român, în polemică cu Rösler. Autorul Cuventelor din bătrâni este inițiatorul cercetării științifice a folclorului, anticipând metodologia de lucru monografica și comparatista. El delimitează sfera disciplinei, a raporturilor ei cu științele tangente și contribuie la fixarea unei terminologii proprii, punând în circulație însuși
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
că nu văzui Dinescul, dar așa fu să fie. Păcat pentru mine, ca pe el nu-l interesa desigur decît folosul. Auzii însă că-și aranja pînă în urmă interesele și nu mai calcă prin Colonia". Ori această mostră a polemicii cu Marin Preda, în premieră: "Mă bucur nespus că vrei să ațe ieiă de Delirul și revista "Dialog" te întîmpină cu lauri în acest sens. Eu insumi ăm-am luată de Preda, inclusiv de Delirul, în 4 texte succesive, pe care
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
C. Rogozanu O carte care începe cu reflecții pe marginea războiului din Vietnam (într-un moment în care Kosovo a ajuns chiar obiectul unor polemici la noi) prezintă, acum, la începutul lui 1999, un grad de interes indiferent de autor. Când acesta este însă Hannah Arendt actualitatea problemei este aproape un privilegiu pentru niște rătăcitori printre buletinele de știri. Cartea cuprinde trei eseuri și un
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
ca apoi se stabilise defintiv în Franța. După 1989, petrecându-si timpul mai mult în România decât în patria adoptiva, scriitorul a redevenit pentru opinia publică un om, arțăgos și incomod. Angajat în campanii de revizuire a ierarhiilor literare, în polemici interminabile (inclusiv cu pontifi ai vieții culturale, ca Gabriel Liiceanu) și în alianțe care nu pot avea scopuri pașnice (de exemplu, într-o alianță cu Nicolae Breban), el își alunga cititorii, asemenea pisicii cu clopoței care vrea să prindă șoareci
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
ideal, au pregătit constituirea viitorului Partid Liberal. Au căutat aderenți în Moldova. Dar acolo nu se găsea, cît de cît organizată, decît vestită "Fracțiune liberă și independența" în frunte cu cam impostorul Nicolae Ionescu, împotriva căreia s-a distins, în polemici răsunătoare, Junimea. Kogălniceanu nu se afiliase acestei grupări. Făcuse parte, ca și Brătianu, Rosetti, Ion Ghica din diverse guverne de la instalarea pe tronul țării a prințului Carol. Dar în iulie 1876, cînd s-a format marele guvern I.C. Brătianu după ce
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
astăzi. Și cînd obiectul lor e limba poetului Scrisorilor, nu mai e nevoie să spun cît sînt de interesante și de savuroase. La rîndul lui, dl Mircea Popa propune cîteva utile sugestii legate de receptarea operei. Cînd te gîndești că polemică în jurul lui Eminescu de acum nu ar ține tocmai de receptare, nu poți să nu privești cu interes studii precum cele ale d-lui Popa, chiar dacă ele au în vedere momente ceva mai vechi, de la sfîrșitul secolului trecut și din
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
decenii, sînt urmărite constant, pe parcursul mai multor studii: cultură eclesiastica și cea politică. Profesorul Al. Niculescu plasează faptele de limbă într-un orizont cultural larg, care îi permite să producă viziuni sintetice și conexiuni puțin previzibile; are, mai ales, pasiunea polemicii și a ideilor noi. Caracterizarea pe care i-o face lui Spitzer i se potrivește de altfel extrem de bine lui însuși: "articolele lui Leo Spitzer freamătă de idei și ipoteze, abundă în referințe de detaliu și paralele de ordin lingvistic
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
acceptare. Respectivă parte și-a respectat contractul, Ion Caraion a fost redat literaturii române, a publicat un numar respectabil de volume, nivelul de trai i-a fost onorabil. I-a văzut lumina tiparului și un Jurnal cu excepționale pagini de polemică - cele, de pildă, în care replică Mariei Banus că dacă cineva n-are voie să se plângă de marginalizare ea este, mi s-au părut antologice și geniale. În mod cert, literatura noastră a câștigat de pe urma pactului. Starea morală a
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
Nicolae Manolescu - pe marginea unei polemici - În numărul 11 al revistei noastre, am publicat o scrisoare deschisă a d-lui Edgar Reichmann care, protestînd contra unor afirmații ale d-lui Vasile Popovici, îl amenința pe colaboratorul nostru și pe noi înșine cu justiția. într-o notă
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
Nicolae Manolescu S-au înmulțit, în ultima vreme, polemicile pe tema folosirii unor cuvinte și expresii în presa scrisă și, mai ales, în mass-media. Polemici este, poate, mult spus. Mai degrabă, dispute. Ele nu au antrenat lingviști, ci ziariști și oameni politici. O discuție serioasă e cu atît mai
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
Nicolae Manolescu S-au înmulțit, în ultima vreme, polemicile pe tema folosirii unor cuvinte și expresii în presa scrisă și, mai ales, în mass-media. Polemici este, poate, mult spus. Mai degrabă, dispute. Ele nu au antrenat lingviști, ci ziariști și oameni politici. O discuție serioasă e cu atît mai necesară, cu cît discursul (și vocabularul) public au o mulțime de implicații morale și sociale. S-
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
noua publicație Observator cultural (a cărei apariție România literară a salutat-o în numărul trecut) din 2-6 martie au publicat un articol al dlui Mihai Dinu Gheorghiu care ia apărarea dnilor E. Reichmann și G. Voicu, doi mistificatori notorii, în polemica legată de pretinsul antisemitism din unele medii intelectuale românești. Nu știm cum s-a ajuns la un procedeu inuzual ca acesta, al publicării aceluiași text în două reviste diferite. Așteptăm fie scuzele autorului, fie pe ale editorilor. în orice caz
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
unor inerții formularistice, dacă se poate spune așa. Ce mai scapă de bine de rău în afara rubricilor osificate - care își așteaptă umplutura de la o săptămînă pe alta - e acoperit cu parastase sau cu aniversările de vîrste rotunde. Doar cîte o polemică sau vreun scandal, consumat de regulă la nivel intercluburi, mai înviorează amorțeala generală. Rezultatul e că identitatea unei reviste anume se pulverizează practic într-o sumă de profiluri (mai mult sau mai puțin fotogenice) ale semnatarilor de rubrici, în timp ce așa-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
actualității culturale. Vom face relatări, vom lua declarații, ne vom mișca reportericește "pe teren". Vom încerca să fim atrăgători și incisivi. Nu vom ignora nici o zonă a cîmpului cultural, nici noile medii, nici Internetul (...) Vom fi activi și vom fi polemici. Nu de dragul de a face spectacol pentru galerie, ci pentru că nu există comunicare reală fără diferențe și schimburi de opinii. Reanimarea dialogului autentic e vitală pentru ceea ce cultura română ar putea fi dacă s-ar scutura de reziduurile mentale provinciale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
Foucault. Ceea ce ne spune acest mic-excurs istoric-biografic este că perioada în care a apărut Arheologia cunoașterii, mai precis anul de grație 1969, marchează lansarea definitivă a autorului în circuitul intelectual francez. Foucault fusese deja propulsat în atenția intelectualilor francezi de polemica sa cu Jean-Paul Sartre, dar acest generos an 1969 îl consacră. Textul său despre funcțiunea auctorială, inclus în diverse colecții și antologii, este indispensabil pentru înțelegerea post-structuralismului. Ideal ar fi ca el să fie atașat, drept Apendice, la Arheologia cunoașterii
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
decât să continue, să amplifice și să dinamizeze, în condițiile libertății de exprimare, lupta dusă și înainte pentru susținerea valorilor autentice ale culturii, pentru apărarea valorilor democratice, să se opună energic, prin reacție reflexă, imediată, recrudescenței naționalismului xenofob, angajând dure polemici cu acesta, după cum colecția revistei o poate oricând proba. Unde a făcut-o? La "Revista revistelor", rubrică ce întrunește consensul redacțional, în rubricile permanente ale unor colaboratori acuzați aiuritor, tocmai ei, de "rinocerizare" (Mihai Zamfir, Dorin Tudoran) și, nu în
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
în ultimul rând, în editorialele directorului publicației supus și el aceleiași stigmatizări. Și totuși, ni s-ar putea zice, de unde nu e foc fum nu iese. Este adevărat, dar nu e chiar fără însemnătate cine aprinde focul și pentru ce. Polemica a pornit, susține dl Reichmann, preluând teza aceluiași domn Voicu, de la apariția Jurnalului lui M. Sebastian, mai întâi în românește (la editura Humanitas a liderului antisemiților Gabriel Liiceanu!) și apoi în Franța, la Stock. Polemică propriu-zisă în România nu știu
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
aprinde focul și pentru ce. Polemica a pornit, susține dl Reichmann, preluând teza aceluiași domn Voicu, de la apariția Jurnalului lui M. Sebastian, mai întâi în românește (la editura Humanitas a liderului antisemiților Gabriel Liiceanu!) și apoi în Franța, la Stock. Polemică propriu-zisă în România nu știu să fi fost în jurul Jurnalului lui Sebastian, întâmpinat de majoritatea comentatorilor ca un eveniment al culturii noastre. A interesat în primul rând ca document sufletesc și moral și abia în al doilea rând ca document
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
știe, le poate afla mai bogat și mai în nuanțe din lucrări istorice. Jurnalul extraordinar al lui Sebastian merita să fie citit (interpretat) în Franța printr-o grilă de mai mare complexitate, psihologică, morală și literară. " Focul" aprinzător al actualei polemici redundante la care mă refer nu a fost însă iscat de Jurnalul lui Sebastian, ci de alte două texte, unul pornind, într-adevăr, de la Jurnal, iar celălalt de la Cartea neagră a comunismului, publicată în 1998 la Paris. Mă refer anume
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
unora de tendințe și atitudini extremiste duse pînă la antisemitism și a altora de participare la o conspirație de formulă etnică evreiască, urmărind din obscure motive să discrediteze valorile culturale românești. Cum ceea ce a părut inițial a fi o nefericită polemică, prost dusă, prost plasată și prost orientată, s-a amplificat și a luat forma unui veritabil război civil intelectual, purtat deopotrivă în România și în străinătate, cu incontrolabilă dinamică autonomă și supralicitări înlănțuite într-o delirantă spirală a excesului, tabloul
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
cinematografic autohton, în care nu mai există nici o revistă de cinema, în care "autoritatea critică" nu mai funcționează, un climat de letargie și dezabuzare, un climat în care nu mai e loc (sau chef) nici de demolări răsunătoare, nici de polemici cordiale, nici de exerciții de admirație. Adevărul e că acest prim volum, masiv (peste 400 de pagini, format mare), cuprinzînd istoria filmului românesc pînă la sfîrșitul anilor '50, înseamnă, cu adevărat, ceea ce într-un referat uzînd de binecunoscutele expresii-șablon ar
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]