3,259 matches
-
acest spațiu? Concurent? Nu. Mai degrabă o cooperare economică ar fi, practic, în interesul tuturor statelor din zonă? Mihai-Răzvan Ungureanu: Dați-mi voie să fac un raccourci la ceea ce a spus și domnul deputat. Eu n-am dorit să fiu polemic, nu vreau să fiu înțeles așa, dar repet: circumstanța nu a avantajat o gândire proiectivă asupra Mării Negre, o gândire care, după ce imaginează desenul, să aibă și rezultat. Aceasta a fost situația, aceasta era România. Era o Românie diminuată, cu posibilități
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
unei Constituante. Nu tot astfel e însă cu art. 2 din Constituție, care face obiectul unei discuții vii în ziaristică. Noi facem deocamdată abstracțiune de la principiul convocării sau neconvocării unei Constituante și ne restrângem pentru astă una dată la răsfrângerea polemică a argumentelor aduse contra convocării. Constituția zice: Art. 2. Teritoriul României este nealienabil. Limitele statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. "Romînul " crede a putea comenta lucrul astfel: Teritoriul României este într-adevăr sfânt și inalienabil
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nimeni nu se poate îndoi despre aceasta - cari vom fi fericiți de a putea aplauda măsurile binefăcătoare pentru patria noastră. [19 decembrie l878] ["ORGANELE DE PUBLICITATE... ''] Organele de publicitate ale tuturor partidelor sau grupurilor politice fac a suna zilnic în polemicele lor "principiile liberale, moderate sau nemoderate'' de cari se cârmuiesc. Ca programă teoretică, ca mărturisiri de credință, asemenea declarațiuni ne sânt foarte indiferente și din parte-ne acordăm bucuros orcui facultatea de a întrebuința acest lesnicios mijloc de popularizare, rezervîndu-ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nouă prin Tractatul de Berlin, vechea capitală a Moldovei să nu-și aibă și ea un jurnal? Ar fi să arătăm țărei că folticenenii nu se mai interesează de cele ce se petrec în interiorul țărei. Nu ne vom ocupa de polemicele ce se ținea tn altele jurnale care au mai fost în acest oraș, vom publica numai fapte pozitive, vom combate totdeuna răul de orișiunde ar proveni, vom căuta ca justiția să fie la înălțimea ei. Bazați pe aceste principii, sperăm
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în plângere și post universal de către coreligionari. La 27 iulie stil vechi, dată care coincide telegraficește cu data scrisorilor celor două Alianțe, "Fraternitatea" - deși cu mai multă modestie și c-un prefăcut sentiment de strictă legalitate - cuprinde, sub forma unei polemice cu "Războiul", următoarea revistă internă: "Războiul" de la 19 iulie a. c. tună și fulgeră contra evreilor din țară și mai cu deosebire împotriva atitudinei pasive a celor din capitală, fiindcă sânt așa de nepăsători și nu se scoală toți ca un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Societății financiare, a Băncei din Brăila și a altor case, a descurajat pe fondatori și a făcut să înceteze operațiile Băncei de București. Licuidarea s-a hotărât, s-a și făcut cu 105. Cu toate că am o mare aversiune pentru asemenea polemice și cu toate că ați dat în numărul dv. din 3 noiemvre o mică satisfacțiune justei susceptibilități ce sânt în drept a simți fondatorii acelei bănci, mă crez dator și în drept a vă declara că ați fost cu totul greșiți în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
3 noiemvre o mică satisfacțiune justei susceptibilități ce sânt în drept a simți fondatorii acelei bănci, mă crez dator și în drept a vă declara că ați fost cu totul greșiți în aprețierile dv. și a adăoga că deplor asemenea polemice, cari nu pot avea alt rezultat decât acel de a stinge orice încredere în oamenii cei mai onorabili și a ne face să fugim de orice întreprindere folositoare creditului nostru, lăsând toate instituțiunile de asemenea natură în mâinile străinilor. Deplor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pierdut toată vitalitatea ei, nemaiavând nici o acțiune pentru a îndrepta adevăratele rele de cari suferim. Primiți etc. Alex. B. Stirbei București, 3 (15) noiemvre 1879. Frumoase într-adevăr și juste sânt apreciațiunile pe care principele Știrbei le face asupra urmărilor polemicei ziaristice, numai ni se va permite a adăoga că nici inventorii sistemei nu sîntem, nici n-am găsi-o proprie întru apărarea intereselor publice daca pana noastră n-ar fi adeseori mânată la această estraordinară asprime de unitatea fenomenelor din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a rudelor sale și cu acest chip pagina a patra a "Timpului" s-ar primejdui de-a deveni talmudul redactorilor "Presei". Foaia, care din amicul nostru rece a devenit dușmanul nostru cald, va recunoaște cu noi că urmările unei asemenea polemice ar fi un dezastru intelectual atât pentru redactorii cât și pentru cititorii ei. [29 noiembrie 1879 ] {EminescuOpX 361} ["ERAM CURIOȘI ÎNTRUCÎTVA... "] Eram curioși întrucîtva să vedem izbucnirile de bucurie comprimate cari aveau să însoțească din partea presei guvernamentale votarea pe articole
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de rău că nu toate obrazele duc deopotrivă la tăvăleală. Pentru ca națiunea - zice "Presa" - sau mai bine Corpul electoral să se poată pronunța între partida guvernului și aceea a opozițiunii, este indispensabil ca membrii opozițiunii să nu se mărginească în polemice sterile, în logomahii obositoare, în injurii și invective necuviincioase pentru oameni cumsecade; să nu se țină în regiuni nebuloase, în generalități vagi și neprecise, ci să aibă simțul practic al unei partide ce aspiră a lua puterea și să arate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la vorba începută. Facem o întrebare "Presei". Dacă e să turnăm la teorii și la sentințe politico-filozofice, atunci să știm de ce e vorba, de glume nu ne dăm în lături; dar dacă e vorba să vorbim serios, ce însemnează cuvintele: "polemice sterile", "logomahii obositoare", "generalități vagi și ne precise"? Și apoi ce va să zică "a arăta opoziția cum crede ea că trebuie să se urmeze în toate cestiunile ce sânt la ordinea zilii"? Să luăm, de pildă, cestiunea la ordinea zilei, o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se urmeze în toate cestiunile ce sânt la ordinea zilii"? Să luăm, de pildă, cestiunea la ordinea zilei, o cestiune în adevăr foarte mare, pretinsa răscumpărare a căilor ferate. Ce atitudine a avut, în general, opoziția față cu această cestiune? Polemice sterile au fost studiile publicate prin "Binele public" și prin "Timpul"? Logomahii obositoare, generalități vagi și neprecise au fost publicația onor. d. Manolache Costache și discursu rile membrilor opoziției din Corpurile legiuitoare asupra acestei cestiuni? În toată lupta aceasta privitoare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Când ne opunem. la asemenea cabazuri a elementelor rele din jidovimea noastră oameni ca Bresslau ar trebui să ne susție. O deosebire serioasă și adâncă între opiniile mele și ale lui nu pot descoperi. Nu stă tot astfel cu scrierea polemică a unui alt coleg al meu. D. Lazarus, în dizertația sa intitulată Ce e național?, pornește de la teza necombătută că esența naționalității nu stă numai în origine sau numai în limbă, ci în neîndoielnica, via conștiință de unitate. Dar, deși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor. Greșeala fundamentală a dizertației lui Lazarus e că oratorul nu e în stare de-a pricepe toate lucrurile acestea și ignorează cu sumeție rolul modest și escepțional care i se cuvine jidovimei în lumea culturii creștine. Din celelalte scrieri polemice voi pomeni numai una încă, pentru că în ea se vede un târâie-brâu c-o insultătoare prezumțiune de rasă unsă cu mir creștinesc. Cine cunoaște persoanele și împrejurările din Berlin va pricepe numaidecât de ce d. Paulus Cassel s-a simțit adânc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Pierre Reverdy, Kassak Lájos, Tamás Aladár, Theo van Doesburg, C. Linze, Joseph Delteil, Georges Ribemont- Dessaignes. Sunt prezentate periodice de avangardă occidentale și se publică în traducere documente istorice ale mișcării avangardiste de toate nuanțele, precum, de exemplu, scrisoarea deschisă, polemică, din 1926, a suprarealiștilor francezi către Paul Claudel. În 1924, „Contimporanul” organizează o expoziție internațională de arte plastice, căreia îi și consacră un întreg număr. De numere speciale beneficiază, după aceea, Brâncuși, arhitectura modernă, teatrul și cinematograful modernist, „interiorul nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
gravitațională pe cei slabi, care nu mai au nici o șansă. Pentru a scăpa de acest blestem, culturile tinere, cum e a noastră, trebuie să facă un efort uriaș pentru a deveni independente, și anume începînd cu violență prin a fi polemice cu valorile dominante ale occidentului. Scopul final, sarcină a tuturor generațiilor, ar fi mutarea culturii și artei europene aici în răsărit, sau măcar împărțirea ei în două". Nu se poate, Petrică, îi răspunsei, cultura e un fenomen natural, a cărui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ei în două". Nu se poate, Petrică, îi răspunsei, cultura e un fenomen natural, a cărui forță nu poate fi schimbată prin simpla voință." "Te înșeli, zise el fără să reflecteze, semn că reflectase înainte, literatura rusă e o literatură polemică, și zadarnic a ignorat-o un timp occidentul: a cucerit lumea și acum francezii se uită uluiți la sufletul rus, ale cărui adâncimi sondate de un Gogol, Dostoievski și Tolstoi îi amețesc, fiindcă se simt ruși, așa cum bunicii și străbunicii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se arată adversar al revoluției franceze. Noutăți, deci, în materie de idei, n-a adus Tolstoi francezilor, afară doar de faptul într-adevăr copleșitor al geniului său epic. Or, acest geniu era natural, nu era o consecință a unui spirit polemic, premeditat și antagonic." Credeam că îl strivisem pe Petrică, dar el avu un surâs spontan de superioritate, nu se grăbi să-mi răspundă, așteptă ca Matilda să ne schimbe farfuriile. Ea ne ascultase cu o expresie care sugerase că îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
deodată și frumusețea chipului său se schimonosi. Idolul meu e Ion Barbu, care a descoperit în spațiul nostru poetic balcanismul. Influența lui, da, o recunosc și nu văd nimic rău că, în cadrul unei literaturi, unul mare să ne influențeze. Spiritul polemic trebuie îndreptat împotriva culturilor străine dominante, chiar însușindu-ne de la ele idei, cum nu neg că a făcut-o Tolstoi. Asta e, în lume e cunoscut astăzi Tolstoi, în timp ce micul Proudhon francez e uitat. Este exact ceea ce vreau eu să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se dusese. Păi de ce, Petrică?! mă mirai. E clar pentru tine, un talent, după cum bine știi și tu, dacă își îndreaptă cu toată energia puterea într-o direcție unică, poate egala pe cele mari. E chiar teoria ta, cu violența polemică și antagonică. Pune-o în practică! Îndreapt-o întîi împotriva condițiilor care te împiedică să scrii. Uită-te la sudorul acela, exclamai eu arătîndu-i un sudor pe lângă care tocmai treceam, sudează o linie de tramvai. Dar cu ce? Cu o flacără
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
când privirea neliniștit spre fetiță când n-o zăream de îndată în droaia de copii care se zbenguiau printre copaci. Revista condusă de Ion Micu, în afara unor traduceri din lirica germană semnate de marele poet și filozof și de note polemice al căror sens îmi scăpa fiindcă autorii și cărțile la care se refereau îmi erau necunoscuți, era aproape ilizibilă. Totuși, mă hotărâi să citesc până la capăt o nuvelă, să văd și eu ce se scrie... Autorul descria un conflict interior
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el ne era returnat, chioșcurile refuzau tacit să deschidă pachetele, nu știam de ce. Revista nu era bună, dar nu din vina noastră, cele mai interesante materiale ne erau respinse de direcția locală a presei, cu care aveam zadarnice discuții, articolele polemice cu scriitorii și criticii din București fiind animate până ce obiectul polemicii devenea inactual. Totuși revista era mai bună decât altele din capitală și I.C. știa acest lucru. Evitai însă să mă las atras în explicații inutile asupra condițiilor în care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
studiul le întregește printr-o interpretare proprie, deseori în contradicție cu locurile comune, deoarece exegetul are mereu în vedere gândirea poetică, și nu filosofică, a artistului. O cercetare asemănătoare va fi întreprinsă în Liviu Rebreanu sau Lumea prezumtivului (1995). Lucrarea, polemică, respinge opinii mai vechi, care considerau personajele rebreniene drept primitive. Pe de altă parte, studiul, articulat pe argumente naratologice și psihanalitice, consideră epicul rebrenian drept unul impur din punctul de vedere al realismului, întrucât conține și accente romantice și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
cadru oarecum, atunci când vorbea despre „desfătarea de Sine în desfătarea cu Altul”, pe care el o deducea însă din ambiguitatea structurală a receptării textului ficțional. Este aproape de prisos să mai menționăm că teza propusă de Ricoeur se raportează în permanență polemic la postulatele semioticii și ale structuralismului care - după cum, cu multă subtilitate, remarca Antoine Compagnon - „asociau mimesis-ul cu doxa, cu un tip de cunoaștere inertă, pasivă și represivă, cu consensul și ideologia, când nu de-a dreptul cu fascismul”102. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nou, în perioada contemporană, de statutul mitului. Dintr-un instrument subordonat paradigmei hard (în speță, cunoașterii științifice) acesta a redevenit permeabil la imperativele sensului comun, dar și la cele ale unei cunoașteri mai puțin raționale. Într-un mod mai marcat polemic, Susan Sontag a avansat chiar ipoteza potrivit căreia interpretarea în general nu ar fi altceva decât o strategie radicală, culpabilă tocmai pentru că presupune o „discrepanță între semnificația limpede a textului și cerințele unor cititori (ulteriori)”118. Faptul că interpretarea apare
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]