513 matches
-
falsificați. "În sălile "Tinerimii", spoite cu kimonologhii, acaparate de ceea ce el numește "mușamale", în acest mare sanatorium de lucruri mici bolnave, frescheța și vivacitatea lui Luchian atrag îndată, de cum sunt întrezărite, în fundul camerei lor, prin învălmășagul de vopselărie și zahăr policrom al expoziției"412. Din nou, Loghi este înregistrat pentru ceea ce Bachelin recupera în registrul artelor minore. Într-un fel, se simte o inadecvare a decorativismului lui Loghi la pânza de mari dimensiuni. "Zugrav de firme pe pânză și de decoruri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constituie camera centrală aflată la parter, atelierul pictoriței (vezi planșa 5). Casa se evidențiază printr-o combinație interesantă de culoare, zidurile sunt vopsite într-un roșu pompeean ceea ce ne trimite către zona mediteraneeană, influență poate și a vilei "grecizante și policrome" a lui Franz von Stück, pe care cei doi artiști, Cecilia-Cuțescu și Frederic, avuseseră prilejul s-o viziteze la München. În același timp, modelul construcției este anglo-normand, în stil Tudor, cu bârne aparente. În zid sunt încastrate o serie de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vegas. Majoritatea sunt animate: cuvinte, imagini, ecrane care proiectează filme scurte, mimi care reprezintă sculpturi. Potrivit lui Venturi și colegilor săi, firma, având rolul de a informa și convinge, funcționează fără întrerupere, zi și noapte: ,, Aceeași firmă apare ca o sculptură policromă în lumina soarelui și ca o siluetă întunecată cu soarele proiectat din spate; noaptea, este o sursă de lumină. Ziua se rotește, iar noaptea devine un joc de lumini; conține efecte pentru prim-plan și distanță". Astfel, se creează efectul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
SIMPATIE DIN PARTEA COLEGILOR DE GRUP, FĂRĂ CA, DUPĂ CUM PRECIZĂ ORATORUL, "SĂ EXISTE CEA MAI MICĂ SCUZĂ PENTRU AFIRMAȚIILE TALE REBELE". ORA DOUĂZECI ȘI PATRUZECI DE MINUTE. MARIN IEȘI DIN SEDIUL GRUPULUI. AFARĂ PLOUA. FERESTRELE COLORATE, CU ILUMINARE PROPRIE, ÎȘI PROIECTAU REFLEXELE POLICROME ÎN SCUAR, ACEST SIMBOL AL EREI ATOMICE. ÎNCONJURAT DE CLĂDIRILE ÎNALTE, I SE PĂREA CĂ SE AFLA ÎNTR-UN UNIVERS APARTE. EXISTAU DOAR PATRU IEȘIRI ÎNGUSTE ȘI JOASE \ SPECIAL CONSTRUITE AȘA \ SEMĂNÂND CU NIȘTE TUNELE CARE STRĂPUNGEAU MASA DE ZIDĂRIE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
de evacuare a deșeurilor. Tonele de virus în stare pură se amestecară cu noroiul. Rămânea o sarcină vitală: să fie lichidată această materie vie care, în mod incredibil, purta în ea moartea. În urmă cu trei sferturi de secol, ploaia policromă căzuse uneori ore întregi deasupra unora dintre cele mai mari orașe ale lumii, atât de mari erau rezervele de virus de care dispuneau atacanții, atât de violentă le era dorința de a-și extermina dușmanii. Această ploaie se sfârșise după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
din 138 ele o mare lumină. Nu știu ce mai plămădește Florin Iaru, ce carte ciudată mai pune la cale, dar sânt convins că el va rămâne mai departe același artificier, același depanator radio-tv umblând cu letconul între firele izolate în plasticuri policrome ale poeziei. 1984 "L-am cunoscut, Horațio"... Cine dintre cei de vârsta mea nu-și mai amintește vremurile (glorioase în felul lor) în care, în anii '80, editura "Cartea romînească" era nucleul vieții literare romînești? Aveam, n-aveam treabă, eram
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
totul se animă. Centrul devine mai tânăr și mai colorat. Se-ntorc studenții. începi să te-ntîlnești din ce în ce mai des cu cunoscuți, doriți sau nedoriți, care te opresc pe stradă pentru lungi conversații. Pe tarabe apare deodată un flux de noi coperte policrome. Editurile, care mai că n-au dat faliment în nesfârșitele luni în care doar muștele au trecut prin librării, pornesc iar la drum cu titluri noi. Nu știu de unde mai au atâta putere, cum nu le-neacă disperarea. Revistele literare
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
gropițe, etc.). În cazul așezării de la Hoisești a fost identificat un singur vas cu decor adâncit constând din grupuri de gropițe, realizate, probabil, cu ajutorul unui obiect bont. Decorul pictat a fost realizat fie în manieră bicromă, fie în manieră tricromă/policromă. Pictura bicromă constă în aplicarea pe fondul vasului (rezultat fie în urma arderii, fie în urma acoperirii în întregime cu o culoare) a motivelor decorative realizate cu o singură culoare, de obicei alb sau roșu/brun (DUMITRESCU 1979, 18). Pictura tricromă constă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
târzie și începutul Renașterii. Putem să spunem același lucru despre cultura vizuală și să alăturăm imaginea păgână și imaginea creștină, care s-a pretins adversara și chiar, pe moment, riguroasa ei antiteză? La prima vedere, se pare că nu. Eidôlon-ul policrom și politeist este mai orientat spre vizibil și splendorile acestuia; eikôn-ul bizantin, mai puțin strălucitor și mai sever, privește spre interior. Putem și trebuie să opunem cele două tipuri de învestire a vizibilului de către invizibil, două moduri incompatibile de prezență
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
transmis, într-o echivalență spațială și temporală fără precedent. Există însă un singur om mai egal decât ceilalți, cel prin care evenimentul parvine, transmițătorul. Eroii acestui sfârșit de secol sunt mesagerii lui*. Sfârșitul spectacolului De ce am vedea în imaginea video policromă ruptura capitală? Din două motive cumulate. Mai întâi, tubul catodic ne-a făcut să trecem de la proiecție la difuzare sau de la lumina reflectată din exterior la lumina emisă de ecran. Televiziunea distruge imemorialul dispozitiv comun teatrului, lanternei magice și cinematografului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
erii acestei cărți și, cu siguranță, din lectura ei: 1. Creativitate Orice operă se naște printr-un gest creator. El survine ca glas interior care unește transfigurator acumulări succesive, într-o sinteză ce reinstituie claritatea și puritatea privirii, dincolo de memoria policromă și înregistrarea secvențială a faptelor. Această emergență a mesajului ține de registrul spontaneității, al imprevizibilului, și este autentică prin aducerea împreună a tuturor dimensiunilor noastre interioare, ca integralitate și gest care ne exprimă total. Gestul creator presupune depășirea registrelor parțiale
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
să primească o veste, să accepte o cerere sau pur și simplu să se gândească cu plăcere la expeditor. Hârtia este un element foarte important și aspectul unei scrisori depinde în mare măsură de ea. Deși suntem în era ambalajelor policrome, a fotografiei în culori, nici o hârtie nu e mai potrivită decât cea de un alb imaculat. Este recomandat ca o scrisoare să fie scrisă de mână - este o dovadă în plus a considerației față de destinatar. O scrisoare bătută la mașină
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
întrebarea care se ridică în acest punct privește modul în care intelectul agent poate să facă diferența între ceea ce este individual și ceea ce este universal într-o imagine. La fel cum, pentru a putea distinge culoarea roșie dintr-un tablou policrom, este necesar să fie percepute și celelalte culori, la fel si intelectul agent, pentru a putea distinge între individual și universal, ar trebui să poată percepe nu numai quiditatile obiectelor, ci și trăsăturile lor individuale, cele care țin de particularitatea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Desigur, în multe armate militarii din marină poartă încă uniforme albe: uniforma de vară a lui Göring era albă, iar Stalin purta și el vara o tunică albă. La ocaziile oficiale, în funcție de importanța lor, se arborau în continuare frumoasele uniforme policrome tradiționale (grande tenue sau petite tenue). În România, Carol II se amuza schimbînd uniformele militare și de cîte două ori pe an. Trupele de jandarmi, de exemplu, purtau o tunică albastru-deschis (bleu gendarme), pantaloni negri (cu vipușcă roșie la ofițeri
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
viața se vede frumoasă noi privim cu plăcere spre ziua de mâine ca și cum ar sosi bătălia finală la miezul nopții un armaghedon în fiecare zi reclama este sufletul comerțului ne punem ochelari speciali prin ei se vede viața înflorată veselă policromă nu avem curajul să-i scoatem astfel că ochelarii aceștia devin parte din noi când ne uităm unii la alții râdem prostește pe urmă vărsăm lacrimi de crocodil la propriile morminte suprapuse 18 iunie 2011 Îndrăgostit iremediabil Rămânem doar noi
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
fund se vedeau pavilioanele termelor, despre care la Roma se vorbea în termeni ambigui. Nu se mai vedea mișcarea de la nivelurile inferioare; încăperile erau tot mai mari și mai somptuoase, străluceau de statui din bronz, de mozaicuri imense, de marchetării policrome, însă erau tăcute; numai Augustinienii, mereu de gardă. Pe nesfârșitele pardoseli de marmură treceau repede, fără zgomot, câțiva liberți, câte un funcționar. Tribunul zise: — De aici se conduce imperiul. Se deschise aula pentru audiențele imperiale: un maiestuos hemiciclu, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
părul tuns scurt ca o perie, ușor buimac după beția pe care o trăsese cu o seară În urmă Într-unul din barurile de noapte, Înconjurat de fete a căror bătrânețe prematură era bine ascunsă sub farduri și de lumina policromă a proiectoarelor. Privea peste capota mașinii, căutând un punct incert, probabil undeva În trecut, căci mișcarea sprâncenelor Îi trăda o amintire tristă Îngropată În timpuri care Îi rămăseseră fixe, În urmă, imobile, nesortite nici unui viitor, nesprijinite de nici o cupolă. În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cuple țoalele lui de lucru în subteran. Din cap până-n picioare, am avut voie să mă echipez cum se cuvine. Până și chiloți și două cămăși de schimb a scos priorul din ladă, în plus un pulover croșetat din resturi policrome de lână, care avea să-mi mai țină multă vreme de cald. Și, pe deasupra, pater Fulgentius mi-a mai băgat pe gât și o cravată cu puncte roșii pe fond albastru: „Pentru duminica“, așa cum a spus el făcând aluzie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pă ceva bun și, din cala unui bampor dă pescuit, am strigat adio la suavile savane liliachii, la hățișurile verzi și rovinele Împestrițe, care-s țara și patria mea, doru meu șucar. Printre pești și stele, cu peizaje unu mai policrom ca altu, voiaju pă mare a durat hăt patrujde zile și patruj de nopți care, mai mult ca sigur n-am să le uit, fincă câte un marinal de covertă să milostivea dă bietu măndel, care aveam rău dă mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
e totuși foarte puternică, datorită deplasării „obiectivului” de pe un element pe altul, de la un orizont la altul. Criticul însuși își continua observațiile astfel, corectându-și impresia imediat precedentă: „Un semn, un altul, și din defilarea lor o gamă de senzații policrome, fără nuanță muzicală. De aceea, crearea unei atmosfere, prin alte mijloace decât până acum”. Un vers din poezia Punct - „Trup dizolvat în peisaj acid” -, citat și de comentatorul amintit, ar putea servi drept emblemă a acestei viziuni de interferențe între
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
transformările de subtitlu: „Revistă românească enciclopedică”, „Organ închinat ostașilor și intereselor naționale”, „Revistă literară. Patriotică. Ilustrată”, „Revistă literară ilustrată. Sociologie, economie, critică, filosofie, artă, muzică, higienă, gospodărie”, „Organ al Armatei II” ș.a., ca și cele în aspectul grafic, coperta devenind policromă. Concomitent, conținutul și structura se diversifică prin introducerea unor rubrici de interes lărgit, dar cu susținere destul de firavă: „Cronica muzicală” (semnată Musicus), „Cronica artistică” (N. Pralea) „Cărți și reviste apărute”, „Cronica literară”, „Cronica feminină” (semnată Olimpia), „Ecouri”. De atenție specială
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
cu acele de pe terasa C pentru mărfurile aflate în tranzit, executate în mare parte suprateran, deservea totodată și pentru acostarea corăbiilor la cheiul portului nou creat. În prezent cca.50% din suprafața terasei B, pe care era realizat marele mozaic policrom cu aspectul de “covor oriental”, s-a prăbușit peste cele 11 magazii de pe terasa C, care au fost reconstruite sub formă de construcții supraterane, iar pe terasa D, în locul celor 11 magazii distruse în totalitate și a cheiului portului vechi
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
kantharos cu frunze, arme și lateral o singură reprezentare zoomorfă, un porumbel. Spațiile dintre cele trei mari cercuri cuprindeau patru câmpuri dreptunghiulare incluzând vrejuri de iederă, funii răsucite, diverse patrate, crucea gamată etc. în total 74 de motive ornamentale. Mozaicul policrom utiliza tesele având culorile roșu, negru, ocru, albastru închis, verde, galben și alb grupate în trei culori de bază, dar în 7 nuanțe diferite asamblate în tehnica “opus vermiculatum”. Terasa B, prin finisajele și ornamentele folosite, avea desigur rolul unei
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
curente. Lateral și pe același perete exista și o nișă care astupa o veche intrare în care se afla probabil, fie bustul vreunui personaj important al orașului, fie vreo inscripție comemorativă. Nu ne este cunoscut dacă terasa B cu mozaicul policrom era acoperită sau nu, dar în primul caz, acoperișul respectiv era desigur susținut de stâlpi cu largi întredeschideri spre port. Mozaicul a fost executat probabil între finele S.IV și începutul s.V dHr. Cercetătorii au studiat cu multă atenție
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Galeria Soleil de l’Est, Franța. „Privesc spre tânăra femeie, născută și crescută pe aceste plaiuri moțești populate de nebănuite frumuseți și mă gândesc cât de policrom și încărcat de adânci semnificații este orizontul de spiritualitate relevat de credințele populare capabile să fascineze și să inspire. Într adevăr satul românesc Brusturi, în care s-a dezvoltat o școală de pictură naivă, în a cărei construcție Rodica Nicodin
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]