527 matches
-
pro\j ui(ei=j koinwni/a basilei/aj e(/xei sxh=ma „Cineva ar putea concepe și în comunitatea casnică, în calitate de aplicații ilustrative, proiecții ale acestora (i.e. tw=n politeiw=n ei)dw=n - ale formelor de constituții specifice polis-ului ). De pildă, relația comunitară tată-fiu are configurația regalității”. Paralela dintre formele politice și formele relațiilor casnice continuă conform tabelului de corespondențe. Sensul strict în care are loc acestă corespondență este următorul: Aristotel vrea să ne spună că formele diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
R. Popper, op.cit., p. 50. Cf. Gorgias, 508 a, în volumul Opere, I, trad. Al. Cizek, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Popper, Karl, R., op.cit., p. 40. Cf. Gorgias 521 d. Reale G., op.cit., p. 281, „la storia della Polis e dell’uomo sono un essato corispettivo della storia del Cosmo.” Henri Joly, Le renversement platonicien, Éd. Vrin, Paris, 2001, p. 260. R.M. Hare, Platon, Ed. Humanitas, București, 1997, p. 105. H. Joly, op.cit., p. 301. Nay Olivier, Histoire des
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
demonice.39 Este mai mult decât utilă o privire asupra explicației istorice a lui Vernant în ce privește schimbarea de nuanță (dacă nu de structură) a gândirii lumii elene. Conform acestuia, în secolele XI-VIII î.Cr. se petrece o reorganizare din temelii a polis-urilor grecești, cu efecte profunde și asupra religiei. Fiecare oraș-stat venerează zeii care îl individualizează față de celelalte, dar pe fundalul panteonului panelenic, cu sanctuare comune dedicate, cu jocuri și tradiții legendare impulsionate de dezvoltarea literaturii epice desprinsă din rădăcinile locale
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 363. 43 Citat în Zeindler Miklós, Ideea revizionismului, Osiris, p. 225, notă de subs. 199. 44 Scrisoarea lui Mikó Imre adresată lui Balogh Edgár, 25 octombrie 1949, în Balázs Sándor, Mikó Imre,Viața și activitatea - Manuscrise și Documente (1933-1968), Polis, Cluj, 2009, p. 348. 45 Arhivele Naționale Ungare (MOL) P 13560 1.cs.1.t. Scrisoarea lui Páll György către Teleki Béla, 17 iunie 1943. 46 Saly Dezső, Strict secret!, Budapesta, 1945. Citat în Egri Gábor, Schimbarea la față a
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Drumul către servitute, Ed. Humanitas, București, 1997 17 Cf. Pierre Rosanvallon, Noua problemă socială, Editura Institutul European, Iași, 1998 18 Așa cum procedează P. Rosanvallon (n.ns.) 19 Hans-Hermann Hope, The Future of Liberalism. A Plea For A New Radicalism, in "POLIS" vol. 5, nr. 1/1998, p. 134 * Lucrarea a fost scrisă în 1990 și publicată în 1991. (n. tr.) * Fabian Society, mișcare socială din Marea Britanie care, prin educarea maselor, eliberarea femeii etc., intenționa să reformeze profund societatea modernă; printre membrii
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
poate primi în ochii unui modern dezabuzat. Experiența anihilării vieții în tranșeele totalitarismelor seculare, născută prin declarația de autonomie a omului fără cer și lipsit de rădăcini, conduce la întrebarea: putem investi viața comunitară fără un orizont al transcendenței? Există polis fără mythos? Ne putem imagina istoria colectivă a umanității clădită în afara lucrării Providenței? Când H.-R. Patapievici declară că „Viu este Dumnezeu”, el nu afirmă doar un adevăr la nivel teoretic. La dispariția lui Dumnezeu din modernitate replica nu vine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
viu, reflectarea mentală, acordând atenție crescută problemelor legate de etica relațiilor dintre oameni. În modul de înțelegere a rădăcinilor cunoașterii s-a produs o schimbare decisivă, a apărut un nou OM omul liber grec. Situația acestuia de subordonare nemijlocită unui polis se ameliorează, el încetează să fie anonim, pentru a pretinde să se expună celor mai furtunoase și schimbătoare evenimente sociale. De aici a rezultat un individualism caracteristic, care în timp s-a întărit, s-a însuflețit cu înțelepciune, făcându-se
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sens, acela de a oferi în cadrul unui capitol o imagine de ansamblu a acestui produs apicol, fiind totodată un mijloc util pentru cercetări viitoare. Am dedicat acest studiu celebrului erou antic, Hector, făcând legătura între denumirea de propolis (pro=pentru, polis=cetate), unul din motivele recoltării acestuia de către albine fiind și acela de a-și apăra, folosindu-l, micul și interesantul lor regat, așa cum a făcut-o eroul menționat. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 8 Dedicăm studiul asupra propolisului celebrului erou antic
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
troienilor, care-l ard pe rug, cu mare cinste. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 9 Date generale despre propolis Propolisul, ca produs apicol, era cunoscut încă din lumea antică. Cuvântul „propolis” provine din greaca antică: „pro”-pentru și „polis” cetate, în care cetatea este stupul. În prezent a trezit interesul nutriționiștilor și, în general, al lumii medicale. Substanțele volatile din propolis întrețin un mediu steril în colonia de albine 1. Se afirmă că pe o rază de câțiva metri
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Volum IV, Nr. 2 (12), Serie nouă, martiemai 2016 Revista POLIS (c)Facultatea de Științe Politice și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL O altfel de perspectivă: Croce, Gentile, Gramsci. Filosofia italiană la începutul secolului XX Angelo CHIELLI Ioana Cristea DRĂGULIN 7 NOI PERSPECTIVE ALE FILOSOFIEI POLITICE
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
care a condus la apropierea de gândirea marxista devine în mâinile și mintea lui Gramsci altceva, chiar dacă este de neegalat așa cum este la filosoful sicilian, o parte, de mare importanță în educația politico-culturală gramsciană. Acest număr al revistei de stiinte Polis este dedicat dezbaterilor filosofico-culturale de la începutul secolului XX care i-au avut ca protagoniști pe Benedetto Croce, Giovanni Gentile și Antonio Gramsci. Din punct de vedere al structurii, acest număr al revistei este împărțit astfel: Editorial, un grupaj de sapte
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Mediaș, 2013. 3 Vezi Idem, Risorgimento în viziunea lui Antonio Gramsci, teza de doctorat, susținută decembrie 2015. 4 Giulio Bollati, L'italiano, Einaudi, Torino, 1983, p. XVI, în Ioana Cristea Drăgulin, "Apariția statului modern italian și problema "întârzierii istorice", în Polis, vol. ÎI, nr. 2(8), p. 6. 5 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, Editura Adenium, Iași, 2016, carte în curs de apariție. 6 Ioana Cristea (Drăgulin), Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, op.
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
article&id=187:il-conetto-di-rivoluzione-passiva-in-gramsci&catid=34:nazio nale-lombardo-provinciale&Ițe mid=28 (accesat la data 9.07.2014). Bibliografie BOLLATI Giulio, L'italiano, Einaudi, Torino, 1983, p. XVI, în Ioana Cristea Drăgulin, "Apariția statului modern italian și problema "întârzierii istorice", în Polis, vol. ÎI, nr. 2(8), p. 6. BORDIGA A., "Gli schieramenti parlamentari în Italia", în Rassegna comunistă, 31 mai 1921, în P.C. Zunino, Interpretazione e memoria del fascismo. Gli anni del regime; Laterza, Roma-Bari, 1991, p. 14. BREUILLY J., Naționalism
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Political Sciences, since 2012. He published " Construcția unui partid unic: Frontul Renașterii Naționale", Enciclopedica Publishing House, Bucharest, 2012 and of several academic articles on Romanian authoritarian monarchy, voting behavior and electoral analysis, indexed în internațional databases such aș Sfera Politicii, Polis and South-East European Journal of Political Science. Ledio LAKO graduated în "Internațional Relations" at the "European University of Tirana"; He is currently a Ph D student at the University "Aldo Moro" of Bari, doctoral course în "Science of human relationships
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
also numerous essays în European integration . He Designed postgraduate courses în the field of Structural Funds and Cohesion Policy for the Department of Political Science, University of Bari. Consultant în the field of structural funds for public and private entities POLIS Noi perspective ale filosofiei politice a lui Croce, Gentile și Gramsci 10 1 POLIS Noi perspective ale filosofiei politice a lui Croce, Gentile și Gramsci 210 195 209
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Structural Funds and Cohesion Policy for the Department of Political Science, University of Bari. Consultant în the field of structural funds for public and private entities POLIS Noi perspective ale filosofiei politice a lui Croce, Gentile și Gramsci 10 1 POLIS Noi perspective ale filosofiei politice a lui Croce, Gentile și Gramsci 210 195 209
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
eisin kai hegemónes ( (Wsper patere" thv" sofía" eisin kai h(gemóne") - „șCei vechiț sunt părinții înțelepciunii și călăuzele umanității”)8. Se referea, bineînțeles, la vechii aezi, precum Homer, sau la primii sophoi, precum Thales. În ciuda legendei despre izgonirea poeților din Polisul ideal închipuit de el în Politeia, Platon nu putea ignora o cutumă milenară. Peste veacuri, un Heraclit (Retorul) observa: Începând de la vârsta cea mai fragedă, se dă ca hrană sufletului naiv al copilului pe Homer ș...ț Creștem - și el
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educație intelectuală și morală, precum andreion-ul cretan (andreion = „club de bărbați”) și hetairia ateniană (e(taireia = aprox. „frăția”). Metodele de organizare și desfășurare sunt lésche (levsch = „conversația”) și symposion-ul (sumposion = „banchet”). Acestea au pregătit nașterea numeroaselor școli de filosofie din polisurile democratice grecești în frunte cu Atena și înființarea primelor „universități” - Akademia platonică, Lykeon-ul aristotelic, Grădina epicureică, Museion-ul din Alexandria ș.a.17. Odată cu acestea s-a modificat și idealul educațional. Două valori s-au impus ca esențiale pentru formarea areté: frumosul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atletice de tip olimpic 12. Curriculumul propriu-zis al Akademiei ar fi putut fi cel utopic, expus de Platon în Republica și Legile 13. Se pare însă că misiunea Akademiei nu s-a restrâns la formarea acelor phylakes (fulake" = „paznici”) din polisul imaginar 14. Akademia era o instituție de învățământ superior destinată formării de philosophoi 15; discipolii admiși în Akademie aveau deja o pregătire prealabilă, o propaideia (propaideia = „educație pregătitoare”) solidă 16. Aceasta presupunea, prin tradiție, disciplinele asimilate în „școli elementare” și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vedere atribuțiile lui phylax în cetatea imaginară a lui Platon, trebuie să-l considerăm însă ca fiind „santinelă”. Platon insistă că, prin paideia, phylakes devin „adevărați paznici” sau „paznici desăvârșiți”. Ei sunt, de fapt, o castă superioară, conducătorii militari ai polisului. G. Dumézil a observat similitudinea „santinelelor platonice” cu casta kshatria, a luptătorilor, din societatea antică hindusă (cf. O. Cornea, note la Platon, op. cit., p. 459). 15. La Platon, philosophos are înțelesul de phylomathes (fulomaqe" = „iubitor de învățătură”). Philosophoii reprezintă casta
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
santinelelor platonice” cu casta kshatria, a luptătorilor, din societatea antică hindusă (cf. O. Cornea, note la Platon, op. cit., p. 459). 15. La Platon, philosophos are înțelesul de phylomathes (fulomaqe" = „iubitor de învățătură”). Philosophoii reprezintă casta superioară, cea mai înaltă în polisul ideal. Similitudinea lor cu brahmanii hinduși este evidentă. Trebuie să subliniem însă că filosofii sunt „făcuți” prin educație și „înnăscuți” datorită sângelui albastru și originii nobile. Ei își câștigă noblețea prin travaliu philomathetic și paideia, nu o primesc de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cea mai importantă idee sociologică esențială este chiar comunitatea, iar rolul ei unificator rămâne necontestat de către cei mai mulți. Deși s-ar putea identifica abordări anterioare ale problematicii comunităților, comunitatea devine un element central al analizei sociale și politice odată cu analiza caracterului polisului grecesc de către Platon și Aristotel. Cât privește varianta în care regăsim conceptul în scrierile moderne, originile acesteia sunt mult mai recente. Părinții fondatori ai sociologiei au situat problema comunității în centrul preocupărilor lor, originile și explicația ordinii sociale și a
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de comunitate a cărui autoritate să fie general acceptată, înfruntările ulterioare rezumându-se la modul în care modelul original ar fi fost optim dezvoltat. Însă, departe de a exista un consens referitor la acel model original, unii se întorc până la polisul grecesc ca paradigmă a comunității, alții către satul feudal, iar alții la viziuni care nu pot fi practic identificate. Așa cum sociologia nu poate primi o definiție o dată pentru totdeauna, definirea ei realizându-se în funcție de realitatea socială aflată în permanentă schimbare
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și comunitarism în lupta pentru afirmarea priorității ideii religioase a binelui față de concepția politică a ceea ce este corect, respectiv reciproca. Aceasta în condițiile în care ideile de bine, respectiv corect sunt privite ca sprijinindu-se reciproc în comunitatea mică asemănătoare polis-ului. În ultimă analiză, dezacordul dintre liberali și comunitariști pe problema individualității și comunității nu este despre prioritatea individualului sau a comunității, ci despre prioritatea a ceea ce este corect asupra a ceea ce este bun. În definirea unei comunități, liberalii pun
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
limitat al celor care puteau lua parte efectiv la procesul decizional, în urma unei riguroase selecții, caracteristicile de bază ale participării politice, adică esența sa, menită să influențeze atît alegerea deci-denților, cît și deciziile în sine, erau totuși prezente și în polis-ul grecesc, și în timpul Republicii romane. Democrația directă Aceste experiențe sînt atît de importante tocmai pentru că le-au sugerat gînditorilor politici posibilitatea unor forme de democrație directă, cu care să completeze sau chiar să înlocuiască democrația reprezentativă. Și formele de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]