480 matches
-
nr. 71, 19 februarie, 1931, p. 1. 318 I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a p. 146. 319 John Gray, Liberalismul, traducere de Gheauș Anca, Editura Du Style, București, 1998, p. 102. 320 Cristian Preda, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, pp. 63, 64; Demeter M. Attila, op. cit., p. 118. 321 Victor Neumann, Armin Heinen, op. cit., p. 154. 322 Gh. I. Brătianu, Liberalism și democrație, Extras din revista Libertatea, București, 1935, pp. 9, 10, 15, 16, 17; Victor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
progres, Editura " Viața Românească", Iași, 1928, p. 51; 356 "Curentul", nr. 1774, 10 ianuarie 1933, p. 4. 357 "Mișcarea", nr. 1455, 22 februarie 1936, p. 1. 358 Idem, nr. 1705, 5 februarie 1937, p. 1. 359 Cristian Preda, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, p. 65. 360 "Mișcarea Liberală", nr. 5, 20 septembrie 1930, p. 1. 361 Mihai Popa, op.cit, p. 146. 362 "Mișcarea", nr. 627, 11 ianuarie 1933, p. 3. 363 Idem, nr. 837, 945; 6 octombrie 1933, 16
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se conduc ei înșiși și nu se supun decât legii, în timp ce popoarele asiatice sunt supuse arbitrariului unui singur om” (Wernwr, 1992b, 24-25). Mai târziu, în secolul IV î.Hr., Socrate reia ideea unei Europe opuse Asiei, programul său fiind simplu - unirea polisurilor și triumful Greciei împotriva barbarilor, ca rezultat al acestei uniuni. Marea invenție a grecilor în istorie reprezintă punctul esențial de plecare pentru cultura europeană, adică legarea strânsă a acesteia de politic. Astfel, superioritatea culturii europene este dată de logos, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
viu, reflectarea mentală, acordând atenție crescută problemelor legate de etica relațiilor dintre oameni. În modul de înțelegere a rădăcinilor cunoașterii s-a produs o schimbare decisivă, a apărut un nou OM omul liber grec. Situația acestuia de subordonare nemijlocită unui polis se ameliorează, el încetează să fie anonim, pentru a pretinde să se expună celor mai furtunoase și schimbătoare evenimente sociale. De aici a rezultat un individualism caracteristic, care în timp s-a întărit, s-a însuflețit cu înțelepciune, făcându-se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
INCONȘTIENT (sau, în alți termeni, SPIRITUAL vs. MATERIAL). Din modul în care un fenomen sau o ființă se situează pe aceste coordonate putem deduce șase câmpuri referențiale, aflate în raporturi de opoziție și/sau de subordonare: EPISTEME, ETHOS, ZOON, BROTÓS, POLIS și DOGMA. 3.1. Astfel, primele trei câmpuri menționate (EPISTEME, ETHOS și ZOON) se grupează în jurul polului BINE, între-o ordine descrescătoare, care "coboară" de la cunoașterea în profunzime a tainelor universului (EPISTEME) până la deplina inconștiență de sine (ZOON). 3.1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în cazul animalelor, această situație e conformă cu natura lor, pe când, în cazul oamenilor, ea e rezultatul unei atrofieri maligne a conștiinței și a simțului moral 424. 3.2.2. O antiteză similară se înregistrează și între câmpurile ETHOS și POLIS, care vizează, după cum am arătat, raportul dintre "teorie" și "practică". Dacă pentru Filaret, de exemplu, fapta lumească trebuie să urmeze întocmai învățătura creștină, pentru Stavrikie, unul dintre reprezentanții de frunte ai ordinii lumești, cele două planuri ar fi complet separate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
practică". Dacă pentru Filaret, de exemplu, fapta lumească trebuie să urmeze întocmai învățătura creștină, pentru Stavrikie, unul dintre reprezentanții de frunte ai ordinii lumești, cele două planuri ar fi complet separate. Răul suprem nu constă, însă, în faptul că exponenții POLIS-ului proclamă disjuncția între numenal și fenomenal, ci în faptul că ei pretind că această separație ar fi una prescrisă de către chiar "legea" ETHOS-ului (v. supra, analiza textemului [11]). Din acest motiv, câmpul POLIS e mult mai nociv decât
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
însă, în faptul că exponenții POLIS-ului proclamă disjuncția între numenal și fenomenal, ci în faptul că ei pretind că această separație ar fi una prescrisă de către chiar "legea" ETHOS-ului (v. supra, analiza textemului [11]). Din acest motiv, câmpul POLIS e mult mai nociv decât BROTÓS-ul, deoarece el ajunge să îi corupă inclusiv pe unii dintre reprezentanții ETHOS-ului. Elocvent în această privință e cazul lui Ioan, fiul lui Filaret, care, odată ajuns spătar împărătesc, îi prezintă tatălui său
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în capitolele IV-VIII, când cititorul ia act de organizarea ierarhică a lumii ficționale (de la conștient/"numenal" către "inconștient"/fenomenal) și, totodată, de profunda "dizanalogie" ce guvernează cele două serii de câmpuri (EPISTEME, ETHOS și ZOON, pe de o parte; BROTÓS, POLIS și DOGMA, pe de altă parte). După cum am văzut în 3.1. și în 3.2., macroarticularea acestor CR, ca și articularea raporturilor opozitiv-ierarhice dintre ele, se realizează adeseori prin intermediul microarticulării caracteristice textemelor în calitatea lor de cuante referențiale. 3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
toate câmpurile referențiale din sfera RĂULUI. Mai întâi, încercând să salveze ființa "lumească" a Mariei, Kesarion Breb se comportă asemenea unui BROTÓS, chiar dacă pasiunea lui nu se reduce la instinct. În al doilea rând, dacul acționează în concordanță cu "filozofia" POLIS-ului atunci când îi dezvăluie împărătesei Irina complotul pus la cale de către fiul ei, încercând astfel să "negocieze" o posibilă "eliberare" a tinerei împărătițe. Așadar, Breb se folosește aici de EPISTEME pentru un scop egoist, acela de a-și "recupera" obiectul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
p. 363. 43 Citat în Zeindler Miklós, Ideea revizionismului, Osiris, p. 225, notă de subs. 199. 44 Scrisoarea lui Mikó Imre adresată lui Balogh Edgár, 25 octombrie 1949, în Balázs Sándor, Mikó Imre,Viața și activitatea - Manuscrise și Documente (1933-1968), Polis, Cluj, 2009, p. 348. 45 Arhivele Naționale Ungare (MOL) P 13560 1.cs.1.t. Scrisoarea lui Páll György către Teleki Béla, 17 iunie 1943. 46 Saly Dezső, Strict secret!, Budapesta, 1945. Citat în Egri Gábor, Schimbarea la față a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
editorial face parte dintr-un proiect mai amplu, având ca titlu După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est, derulat de Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor (ISI) și Revista Polis. Textele reunite în cuprinsul acestui volum colectiv au fost prezentate, în majoritatea lor, în cadrul Conferinței Naționale cu tema Statutul femeii în România comunistă, organizată la Iași, în data de 8 martie 2014. Condiția femeii și configurarea relațiilor de gen în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
aplică, argumentează. Pentru o mai bună Înțelegere a metodei vom exemplifica prin aplicarea ei la câteva teme de la clasa a V-a , precizând sarcinile de lucru Înscrise pe fețele cubului: - Lecția: Sparta și Atena: Descrie - cadrul geografic al celor două polisuri Compară - organizarea politică a Sparte și Atenei Asociază - reformele lui Solon, Clistene, Pericle cu caracterul democratic al Atenei Analizează - organizarea socială a celor două polisuri Aplică - cele Învățate privind organizarea politică a Atenei În caracterizarea regimului politic din țara noastră
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
lucru Înscrise pe fețele cubului: - Lecția: Sparta și Atena: Descrie - cadrul geografic al celor două polisuri Compară - organizarea politică a Sparte și Atenei Asociază - reformele lui Solon, Clistene, Pericle cu caracterul democratic al Atenei Analizează - organizarea socială a celor două polisuri Aplică - cele Învățate privind organizarea politică a Atenei În caracterizarea regimului politic din țara noastră Argumentează pro și contra regimurilor politice din cele două polisuri - Lecția: Armata romană Descrie - armata romană, În ansamblul ei Comparăarmata romană cu o altă armată
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
lui Solon, Clistene, Pericle cu caracterul democratic al Atenei Analizează - organizarea socială a celor două polisuri Aplică - cele Învățate privind organizarea politică a Atenei În caracterizarea regimului politic din țara noastră Argumentează pro și contra regimurilor politice din cele două polisuri - Lecția: Armata romană Descrie - armata romană, În ansamblul ei Comparăarmata romană cu o altă armată studiată Asociazăarmata romană cu ideea de expansiune și imperiu Aplică - cele Învățate, În completarea desenului care-l reprezintă pe soldatul roman Analizează - echipamentul soldatului roman
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
89. Istoria unei neînțelegeri 7. Despre unii din acești autori am și scris câte ceva, despre ceilalți ne propunem să revenim pe larg. c. Apariția, în sfârșit, a primelor reviste specializate românești de politologie: lunarul Sfera politicii (ed. Stelian Tănase) și Polis. Revistă de științe politice (ed. Călin Anastasiu), publicații de foarte bun nivel, am spune chiar internațional. Și fiindcă facem astfel de afirmații într-o revistă destinată mai ales exilului (noțiune simbolică), nu credem că este exagerat să solicităm atenția diasporei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de referințe, la fel de necesare: central și est-europene. Este de mirare (și de regretat) cât de puțin se cunoaște la noi din reflexia politică a țărilor foste comuniste. Câte ceva se publică în traduceri, doar în 22, Sfera politicii și, recent, în Polis. Or, numai în acest mod, comparat, se poate explica și defini, între altele, statutul exact al dizidenței și rezistenței românești (câte au fost). Textul respectiv: Mistica numerelor: 1968 și 1989 repune în discuție (prin A. Michnik și alții) mai ales
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a pederastiei. Fetele beneficiau și ele de o instrucție premilitară, formată din exerciții de alergare, marșuri, antrenamente de luptă, aruncarea discului și a suliței. Cu totul diferită era educația copiilor și a tinerilor la Atena, dar și în toate celelalte polisuri grecești. Tatăl dispunea de educația copiilor și a tinerilor până la vârsta de 18 ani, iar mamele, secondate deseori de sclavele casei, se îngrijeau de creșterea lor. Vârsta de începere a școlii era de 7 ani. La Atena, legile prevedeau obligația
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
producându-i sentimentul armoniei, la fel ca atunci când se găsește înaintea unui peisaj natural sublim, frumosul devine un epurator de rău, ipostaziindu-se într-un bun moral. Filosoful credea, ca și Socrate, că omul poate fi format pentru viață și pentru polis prin intermediul educării lui morale continue. Spre deosebire de antecesorul său, Platon consideră că virtutea poate fi învățată, adică se dobândește, aspect pe deplin posibil în măsura în care educatorul este el însuși virtuos. Platon apare în istoria pedagogiei drept primul gânditor preocupat de educarea copiilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
coastă a Asiei Mici, zona estică din Nordul Africii și sudul Italiei cu insula Sicilia. Populată în mileniul al II-lea î. Hr. de triburile indo-europene ale aheilor, dorienilor și ionienilor, în Grecia Antică au luat naștere numeroase orașe state sclavagiste (polisuri). Între ele s-au remarcat, în mod deosebit, Sparta și Atena, dar și unele orașe din Asia Mică, din nordul Africii și din sudul Italiei, care au devenit concomitent sau succesiv centre de mare cultură. Tentativa imperiului persan de a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și unele orașe din Asia Mică, din nordul Africii și din sudul Italiei, care au devenit concomitent sau succesiv centre de mare cultură. Tentativa imperiului persan de a-și extinde stăpînirea asupra Greciei a dus la formarea unor uniuni ale polisurilor și la respingerea agresi-unii, iar Alexandru cel Mare (secolul al IV-lea î. Hr.) a reușit chiar să cucerească întregul Imperiu persan. În acest mod, s-au pus bazele elenismului, adică ale simbiozei culturale și de civilizație între Orient și Grecia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Colecția COLLOQUIA Nr. 12 Volum publicat în parteneriat cu Universitatea "Petre Andrei" din Iași Coordonatorul seriei Polis este Daniel Șandru Sorin BOCANCEA este Conferențiar universitar doctor și Decan al Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Sorin Bocancea (coord.), (c) 2013 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fost cel care a redactat Declarația de Independență și Statutul Libertății Religioase al statului Virginia. A fost ales al treilea președinte al SUA, fondator al Universității Virginia. După redactarea Declarației, s-a dedicat 5 organizării noii republici americane pe modelul polis-ului grecesc, al comunităților democratice, în care ființa umană să se dezvolte liber și independent, competiția liberă selectând elitele comunităților, respectiv "aristocrația naturală" care trebuie investită în conducerea comunităților, a "districtelor" (wards). A fost adept al libertății religiilor, unitarian conservator
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
problematica noului proiect de Constituție, sub forma unei platforme on-line, a unei pagini de Facebook și a unui canal YouTube dedicate celor zece teme de discuții lansate în spațiul public. Concepută sub forma unui forum de discuții, platforma http://revista polis.ro/constitutia-2013.html, activă de la 1 martie 2013, a permis cetățenilor de rând să-și exprime punctele de vedere privitoare la temele lansate spre dezbatere, analizate și în cadrul emisiunilor televizate derulate pe perioada proiectului. Forumul a urmărit și a reușit
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
2012) și a coordonat, împreună cu Daniel Șandru, volumele Mass-media și democrația în România postcomunistă, ediția I (2011), ediția a II-a (2013) și Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011). A fost bursier postdoctoral al Academiei Române (2010-2013). Este director al revistei Polis, redactor și colaborator permanent al revistei Timpul și peer-reviewer al revistelor Sfera Politicii, Transilvania, South-East European Journal of Political Science și European Journal of Science and Theology. Din 2011, este Președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor. Radu CARP este
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]