2,793 matches
-
a ajuns pe cele mai înalte piscuri ale performanței fără muncă dusă până la sacrificiu și fără voință puternică. Politețea Politețea este una dintre părțile vizibile ale bunei creșteri. Inadvertență Nu toți cei ce laudă munca sunt oameni de ispravă. Politețe Politețea în dialog este o dovadă de educație elementară și o condiție pentru susținerea unor convorbiri civilizate și rodnice. Ifose Oamenii culți și cu o bună educație nu sunt îngâmfați. Numai proștii și insignifianții ajunși în funcții înalte își dau ifose
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
sine. Apreciere Un mare artist al penelului afirma că valoarea unui tablou nu este dată de dimensiunile lui. Pictura nu se vinde la metru pătrat! Frumos Nu toți creatorii și evaluatorii frumosului din artă sunt și deținători ai frumosului moral. Politețea Politețea este cea mai vizibilă și apreciată formă a frumosului social. Măiestrie Nici cel mai mare creator de frumos nu a întrecut vreodată măiestria naturii. Scriitor Scriitorul luptă necontenit pentru capturarea ideilor și pentru înveșmântarea lor în straie lexicale. Talent
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Apreciere Un mare artist al penelului afirma că valoarea unui tablou nu este dată de dimensiunile lui. Pictura nu se vinde la metru pătrat! Frumos Nu toți creatorii și evaluatorii frumosului din artă sunt și deținători ai frumosului moral. Politețea Politețea este cea mai vizibilă și apreciată formă a frumosului social. Măiestrie Nici cel mai mare creator de frumos nu a întrecut vreodată măiestria naturii. Scriitor Scriitorul luptă necontenit pentru capturarea ideilor și pentru înveșmântarea lor în straie lexicale. Talent Talentul
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
poșta electronică sînt supărătoare. Nu e tocmai firească, de exemplu, începerea unei scrisori prin salutul "Bună ziua!"; oralitatea mimată astfel este totuși explicabilă, ca soluție de compromis, în măsura în care în română nu sînt ușor de găsit anumite nuanțe și posibilități intermediare ale politeții cordiale, între stilul excesiv de protocolar ("Stimate domnule profesor") și cel simplu familiar ("Dragă Nini"). Salutul inițial e un mod de a evita formula de adresare -, dar tocmai absența acesteia îl face să sune mai curînd nepoliticos. Nu beneficiază de asemenea
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
reorganizate, acceptabile; plasate la începutul frazei și urmate de "vă rugăm să primiți", ele răstoarnă logica gramaticală, printr-o inversiune neobișnuită și prea complicată. Problema principală e totuși de natură nu sintactică, ci semantico-pragmatică. Mi se pare că în normele politeții lingvistice românești marca suplimentară de insistență (vă rog) însoțește în mod prototipic oferte favorabile interlocutorului, materiale ("vă rog să primiți aceste flori") sau verbale (urare, salut, compliment: "vă rog să primiți expresia stimei mele celei mai profunde"), care pot fi
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
poate să nu le deschidă, dar nu poate anula faptul obiectiv al primirii. Rugămintea de a face ceva deja realizat e percepută în română ca o absurditate, pentru că nu s-a desemantizat pînă la a ajunge o simplă marcă de politețe, ca în please receive din sursa englezească. Și mai neinspirată este echivalența vă rugăm să găsiți atașat..., traducere a formulei please find attached, în variante mai concise sau mai explicite: "Vă rugăm să găsiți atașat o prezentare detaliată a acestor
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
Doru Brânză, Carmen Valero, Ilinca Ilian }ăranu, Melania Stancu, Lavinia Similaru, Adelaida Gil Martinez, Daniela Ionescu, Gabriela Drăghici, Delia Cristea, Rafael Pisot, Joan Llinas Suau, Luminița Vleja, Andrijana Golubovi. Devine un fapt natural, mai mult decât o simplă convenție a politeții, ca aceasta catedră să aibă parte de nume-roase asemenea aniversări. Și - ca să fim în ton cu timpurile - de o promovare pe masura admirației pe care și-a câștigat-o.
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
răposatului". Nu putem a nu ne întreba la rîndu-ne: oare Alexandru Dobrescu, el însuși, "ascultă și cîntărește"? Oare îi convine "rolul judecătorului" sau îl schimbă și d-sa, rapid, precum crede că ar proceda Divinul, cu cel al "procurorului"? Din politețe nu ne mai punem chestiunea dacă "gesturile cabotine și glasul de stentor" aparțin doar umorii călinesciene. Ca și, în concluzie, "deturnarea" amintită de îndată. Pentru a nu fi înțeles greșit, menționez o anume inteligență pe care o vădește discursul lui
Un duel cu aerul (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7705_a_9030]
-
altceva. O confetă scrisă într-un ocean. Respirația colorată a materiei agonizînd. Omul din spatele desenului, acolo unde îl roade "cîrtița unei nevroze", e cel care cere socoteală jocului nostru meschin, de fiecare zi. Vorbelor care nu spun nimic, seriozității asasine, politețurilor de ceai și de zaharicale. "S-a trecut peste el ușor ca peste păpădii", scrie Roll despre Urmuz. Aurul din mocirlă, praf aproape invizibil, împotmolit în greutatea fără ieșire a materiei. De-l găsiți, de nu-l găsiți, poftiți la
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
transfigurat, în fața gravului/ profesor, într-o descriere personală și infernală a/ celor două stânci, punând de la mine, îndepărtându-mă/ de text, profesorul ascultându-mă cu calm în hainele-i/ thomasmanniene, dându-mi nota 10 și sfătuindu-mă,/ cu o suprarealistă politețe, să mă țin de studiu, sunt/ dotat, am fantezie, vocabular, o anume poezie retorică (subl. mea), să mă construiesc intelectualicește, eram mândru, dar/ și pornit împotrivă-i, că mă abate de pe drumul meu,/ aruncându-mă între noi îndoieli și alte
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
la plural. Ele se vor obține în a încuraja abordări diferite la nivelul structurilor pe care le reprezintă și vor sancționa excesele și ieșirile publice ale colegilor de partid sau angajaților care exced această regulă de comportament, bun simț, decență, politețe. Părțile se angajează, de asemenea, să evite expresiile dure, atacurile de orice fel. Pactul, încălcat de Președinție Or, în mesajul Administrației Prezidențiale, primul-ministru este atacat și este acuzat de minciună de către un angajat al Președinției, respectiv purtătorul de cuvânt. "Domnul
Cum a încălcat Președinția Pactul de Coabitare după ce Ponta l-a denunțat by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/81858_a_83183]
-
profund, deteriorat de angoase fel de fel. Amintirile chinuie? Nu cînd este vorba despre Brook. Sau despre Kantor. Sau despre Cehov. Dar măștile? Masca de teatru, măștile pe care ni le așezăm, mereu, pe chip, suprapuse, dintr-un reflex al politeții tot mai istovitor. Se topesc unele în altele. "A mă odihni înseamnă a sacrifica teatrul".În vertigiul odihnei, în zbuciumul desprinderii este prins chiar Marian Râlea într-un rol atipic pentru el. Deloc simplu de susținut. Tulburarea evidentă din cîteva
Odihna, iluzia mea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8195_a_9520]
-
bani și puțină tradiție, că nu strică, așa, de efect. Harry beneficiază de un majordom fidel, de o corectitudine engleză și care intervine oportun amintind de îndatoririle sale față de onoarea familiei. Regizorul nu uită să trimită săgeți către stilul de politețe franțuzită, care se incarnează într-un maestru de ceremonii al unui restaurant de lux, parodia este evidentă, manierele flamboaiante, pedanteria grotescă te amuză, scena este un condiment al filmului și pentu mințile simple chiar adevărul gol-goluț despre francezi. Oricum, prin
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]
-
să i se creeze imaginea unui individ rudimentar, agresiv, vulgar, ce-și urmărește doar presupusele scopuri obscure, mobilizarea inamicilor săi a eșuat. Iată, în schimb, că indivizi din spațiul politic ale căror atuuri erau date de-o brumă de bunăcreștere, politețe și rațiune au căzut în hăurile vulgarității fără margine. Campionul absolut al momentului este, dincolo de orice dubiu, Mircea Geoană. Din cloroticul ambasador la Washington n-au mai rămas decât zdrențele fluturânde ale unei vulgarități incontrolabile și ura fără limite a
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
regal, cedează acestei cereri imperioase, devine pentru o clipă "modernă", adaptîn-du-se circumstanțelor. Desigur, este vorba de Anglia și de o altă cultură instituțională, ceea ce nu îmi poate împiedica nostalgia față de o astfel de formă de măreție exprimată prin distanță, prin politețe regală, prin ținută, o formă înaltă de patriotism, dificil de înțeles, pentru că nu este lacrimogen, discursiv, afișat, ci discret ca o tuse ascunsă în batistă. În spatele acestei atitudini se află întreaga dimensiune umană a personajului. Un moment atrage luarea-aminte pentru
Farmecul discret al monarhiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9711_a_11036]
-
Simona Vasilache Excesul de politețe, cu gîndul nu la onoare, ci la onorarii ascunse, la răsplăți pe măsura gestului, e și el sancționat, într-o pledoarie pentru delicatețe, pentru a nu leza, din prea multă, ca și din prea puțină grijă, sentimentele, intimitatea, "fața" celuilalt
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
Vizitele, oferirea cărții de vizită și ținuta la felurite evenimente completează acest ghid al lumii mici, dar cu atît mai "fioroase". Sigur, constatăm cu oarece regret că, pe vremea cînd timpul avea altă elasticitate, folosirea lui potrivită era dată de politețe. Trebuia să întorci vizite, să le faci la momentele prielnice, să-ți iei răgazul să scrii scrisori și să răspunzi la ele... Ce din toate astea se mai întîlnește în lumea noastră fatal nepunctuală și lipsită și de răbdarea de
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
vorbitului civilizat la telefon. Un ultim cuvînt, despre profesia celui care a scris această carte, și despre ce însemna ea în urmă cu mai bine de jumătate de veac - acea jumătate de veac care a ruinat grăbit rezerva noastră de politețe și care a transformat excrescențe comice în plăgi. Firește, Cartea bunei cuviinți nu e un tratat de medicină. Dar este un exercițiu de igienă socială care definește, simptomatic pentru diferența dintre două lumi, cea în care a fost scrisă și
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
a veșnic scindatei noastrei persoane. Totuși, există o onoare în mic, de societate și salon, ai cărei apărători nu vor înceta, însă, a spune că nu te desparți de ea ca de joben și de galoși, mai curtată de "cronici". Politețea, fiindcă despre ea vorbesc, s-a învățat și se învață - chiar dacă avem un Ghid al nesimțitului - din destule îndreptare. Sînt, în afara marilor capodopere, poate singurele cărți care se învechesc frumos. Poți vedea, ținînd în fața lor o oglindă îngăduitoare, cum se
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
de lecții de bună cuviințăť. Hm! Oameni bine!... Cât de elastică această pretențioasă denumire: ŤOameni bineť găsim pe toate drumurile. Nu toți au însă împliniți cei 7 ani de-acasă. Căci, - iertat să ne fie, dar trebuie să ne înțelegem -, politețea, buna cuviință, nu are nimic comun cu inteligența, cu cultura. Cu avuția, nici atât. Un arhimilionar cu o vastă cultură - Ťom bineť deci -, poate fi tot atât de necioplit ca un birjar, tot așa după cum un om simplu și nevoiaș, poate fi mai
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
firea omului, dezlegat de toate canoanele care te mai fac, din cînd în cînd, să exclami: l'enfer, c'est les autres... Numai că, dacă între patru pereți și ochii consoartei și ai feciorului, "naturelul" își ia revanșa, divorțul de politețe, crezut temporar și liber consimțit are, spune doctorul Colonaș, toate șansele să devină permanent. Adică, cel care-l practică decade, pentru totdeauna, din tagma, mai subțire acum decît atunci, a oamenilor bine crescuți. Exemplele alese - și practica medicală servește de
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
chiar ești Chavel? zise Thérèse. — Da, da, sunt Chavel, răspunse bărbatul nesigur. Ea coborî scările și traversă holul. —Mă gândeam eu că ai să vii... până la urmă. El îi întinse mâna, ca și cum ar fi vrut să facă un gest de politețe. —Stimată doamnă... spuse el și ea îl scuipă drept în față. Așteptase luni de zile să facă gestul ăsta, iar acum, că-l făcuse, izbucni în plâns ca un copil la sfârșitul unei petreceri. —Și acum de ce nu pleci? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
depășit momentul; revirimentul a devenit uluitor...A montat pe toate meridianele, uneori cîte șase spectacole pe stagiune, din genuri diverse, În stiluri diverse, În limbi diferite. A mai rămas, În memoria celor care l-au cunoscut, un ultim mohican al politeții, al relațiilor de lucru civilizate și relaxate; nu jignea niciodată, iar cînd ceva nu-i convenea, rezolva cazul cu tact și diplomație. A fost, da, EL a fost, inițiatorul spectacolului românesc modern (Cum vă place, 1961); și autorul manifestului teatral
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
doua jumătate a secolului al XVI-lea, fenomenul corupției devenise atât de răspândit, încât linia de demarcație între darurile oficiale și cele neoficiale ajunsese tot mai labilă; sistemul darurilor ajunsese atât de practicat încât făcea parte din arsenalul formulelor de politețe, iar persoanele oficiale le pretindeau pe față<footnote Maxim, M.Z. (1979), „Regimul economic al dominației otomane în Moldova și Țara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea”, Revista de istorie, Nr. 9, p. 174. footnote>. Menționăm
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cafea sau un ceai, variații mari de solicitare neexistând, la prânz trebuie să pronunț ce vreau așa, cu toți dinții. Cum să vă spun, trăiesc o frustrare în sensul că aproape niciodată nu-mi dă ceea ce comand. Și dintr-o politețe tâmpită trebuie să diger tot soiul de alimente care nu-mi plac excesiv de mult. Mă rog, așa am descoperit chestii care până atunci nu-mi spuneau mare lucru. Adică există și o parte bună în toate astea. Nu așteaptă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]