330 matches
-
independența noastră națională există de fapt”. Falsificatorii istoriei României, În serviciul burghezo-moșierimii, au așezat Însă cu intenție această sărbătoare În altă zi ca săo lege de pacostea intrării În țară a lui Carol de Hohenzollern. ” Serbările școlare erau și ele politizate de regimul comunist. De asemenea munca culturală a cadrelor didactice În perioada comunistă era făcură În direcția socializării agriculturii, a Însușirii ideologiei comuniste. İnclusiv activitatea sportivă era comunizată. Trebuia citită ,, Scînteia ” - organul central al P.C.R. (Partidul Comunist Român). Se observă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și culturali sunt importanți În crearea unei noțiuni sau unei strategii de securitate; definirea interesului național, al unei identități sau a suveranității statului influențează la rândul lor conceptul de securitate. Mecanismul de securizare este procesul prin care anumite chestiuni sunt politizate și, eventual, acutizate În așa fel Încât să devină o problemă de securitate. O altă schimbare importantă care a intervenit În studiul securității este Însăși dezvoltarea sa ca disciplină de studiu. În timpul Razboiului Rece, securitatea era domeniul aproape exclusiv al
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
De aceea, dacă a fost obținută mai târziu sau dacă nu se conformează agendei guvernamentale, ea nu mai este necesară. Cu toate că este important ca informația să fie „croită” după necesitățile decidenților politici, este totodată important ca ea să nu fie politizată, În sensul că rapoartele informative să nu fie redactate astfel Încât să Întărească decizii deja luate de administrația la putere sau, mai rău, ca informațiile să fie folosite Împotriva oponenților politici. Se poate considera că serviciile de informații sunt politizate dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fie politizată, În sensul că rapoartele informative să nu fie redactate astfel Încât să Întărească decizii deja luate de administrația la putere sau, mai rău, ca informațiile să fie folosite Împotriva oponenților politici. Se poate considera că serviciile de informații sunt politizate dacă: - deservesc politicienii, și nu politicile publice (de exemplu, dacă avertizările despre amenințări sunt folosite În sprijinul unei „campanii a fricii” organizate de către Guvern În timpul campaniei electorale); - administrația modifică rapoartele primite de la serviciile de informații; - sunt Înființate departamente ale serviciilor
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mai bune. La mijlocul anilor `60, începe să se nască contestarea valorilor societății de consum și se dezvoltă o atitudine nouă față de autoritate, de norme și de tabuuri. Războiul din Vietnam declanșează manifestații împotriva "imperialismu-lui american" și determină crearea de structuri politizate în instituțiile școlare și universitare. Ca urmare a apariției generației baby-boom și a prelungirii școlarității, numărul studenților, ca și cel al profesorilor, inginerilor, în rîndul profesiilor literare și științifice în aceeași măsură, crește considerabil. Între 1958 și 1967, cercetarea științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acea perioadă, fundalul războiului rece s-a estompat în mare măsură: sînt de înțeles puținele referiri la comparația dintre politica americană și cea sovietică, iar orientările neo-marxiste nu mai sînt luate în seamă ca poziții antipozitiviste. Însă diviziunea rămîne puternic politizată pe considerente academice și nu numai. De aceea, ar putea apărea ideea prezentării școlilor metateoretice din relațiile internaționale în funcție de soluția care s-a bucurat de consens în științele sociale germane. Într-adevăr, aceasta s-a și întîmplat în disciplina relațiilor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Istorie) și Lascăr Veniamin (profesor de „Științe naturale”). Fiind un înfocat adept al pseudo-teoriei evoluționiste și un colaborator apropiat al revistelor „Contemporanul” și „Critica socială” din Iași, acesta din urmă s-a abătut, nu de puține ori, de la programa școlară, politizând discret orele și împărtășind tinerilor vederile sale de stânga. În timpul răscoalei, atitudinea militantă afișată de unii dintre elevi a fost remarcată chiar și de autoritățile militare ale comunei. Astfel, în martie 1907, într-un raport înaintat prefectului județului, comandantul garnizoanei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ale unor indivizi suferind de exces de zel intelectual și moralizator, pe lângă faptul că ratează întâlnirea cu mizele filosofice profunde ale unui Kant, Hegel sau Marx, nu beneficiază nici de relevanță științifică. Revenind la situarea socială a marxismului, Lenin a politizat intens revoluția marxistă și a transformat-o până la urmă într-o "ideologie", în sensul pe care Marx îl atribuie termenului, poate chiar într-o ideologie mult mai dogmatică decât și-ar fi imaginat Marx că ar putea exista vreodată și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conștiinței politice a proletariatului. Când această turnură dialectică va avea loc depindea în primul rând de gradul de pregătire al muncitorilor, de emanciparea lor socială, politică și intelectuală (Callinicos: 1995, 93-95). Astfel, se poate concluziona că Lenin a distorsionat marxismul politizându-l (Lefort: 2002, 29-30; Lovell: 1986, 188-197; Ionescu: 1999, 205-208). Așa cum se pronunță și Giovanni Sartori, pentru Lenin nu a contat "Marx ca gânditor, ci Marx- revoluționarul" (Sartori: 1999, 405). Dar, pentru Marx, revoluția socială era cea mai importantă: revoluția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în plan social, odată cu prezumtiva emancipare a proletariatului mondial. Exact inversul procesului teoretizat de Marx. Încă o confirmare deci, dacă mai era cazul, a distorsionării leniniste și romantic leniniste a marxismului. Dacă leninismul sovietic a distorsionat atât de mult marxismul, politizându-l și ideologizându-l deopotrivă, leninismul romantic a făcut pași mult mai mari în această direcție. Asta deoarece, pe lângă reinterpretările leniniste ale marxismului, avem de-a face în acesta caz și cu romantism, naționalism și fascism. Marx a cunoscut și combătut
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Artă ei s? a umplut de hidre odioase, ale c? ror numeroase capete hidoase Iorga, �nve? m�ntat �n haine de lupt? , a pornit s? le distrug?. Vederile lui istorice ? i estetice formeaz? un tot unitar, iar critică lui literar? s?a politizat. Iorga se ridică deasupra altor critici literări rom�ni prin erudi? ia să. Nici Maiorescu, nici Gherea nu? l egalau. Trebuie s? ne amintim c? Iorga citea literatur? universal? �nc? de c�nd avea cinci ani � ? i �ntr? un mod
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu Austro? Ungaria ? i Germania); era �ncurajat? prietenia cu na? iunile balcanice ? i erau revendicate �frontierele care li se cuvin istoriei rom�ne? ți, tradi? iei rom�ne? ți ? i drepturilor rom�ne? ți�225. Chiar dac? masele au fost politizate abia dup? primul r? zboi mondial, Partidul Na? ionalist Democrat nu a devenit niciodat? un partid de mase; el era alc? tuit �n cea mai mare parte din intelectuali, profesori universitari, dasc? li de liceu, avoca? i, preo? i, ingineri, studen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Mo? a ? i al lui Marin, el era dezgustat de tulburarea produs? �n r�ndul tinerilor de funeraliile acestora. S?lile universit?? îi erau goale, nu se putea ? ine nici un curs. Iorga comenta c? �to? i studen? îi s�nt politiză? i�, a intervenit pe l�ng? Ț? ț? r? scu ? i Guvern �n leg? tur? cu seriozitatea pericolului pe care �l reprezenta Legiunea, a cerut un concediu, l? a �nvinuit �n Camer? pe Cuza c? este �mpotriva lui ? i �n favoarea lui Hitler ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai punea dacă populismul putea coexista cu neoliberalismul, ci mai degrabă dacă putea crea alternative semnificative și viabile la acesta. În al doilea rând, în Venezuela și în alte state din America Latină, această căutare de modele de dezvoltare alternative a politizat din nou inegalitățile socio-economice. După criza datoriilor din anii 1980, solicitările de stabilizare a economiei și slăbirea mișcărilor muncitorești consacrate au dus la marginalizarea actorilor politici responsabili de aplicarea măsurilor redistributive. Cu toate acestea, populismul lui Chávez promova în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
bani de ajuns pentru toată lumea, ba chiar și peste nevoile curente" (Romero, 1997: 21). În al doilea rând, greutățile economice erau resimțite, în mod cu totul disproporționat, de clasa mijlocie și clasele de jos, favorizând noi alternative de stânga să politizeze inegalitățile din țară care deveneau tot mai mari. În timp ce venitul pe cap de locuitor s-a redus cu 20%, salariul net din industrie și salariul minim net au pierdut peste 6% între 1980 și mijlocul anilor 1990 (Organizația Mondială a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu toate că partidele de opoziție joacă și câteodată câștigă jocul democratic, acestea concurează pe un teren foarte inegal. Cei care critică guvernul sunt adesea hărțuiți sau arestați, accesul la resurse și la media este distorsionat, iar cei care ocupă funcții publice politizează instituțiile statului - inclusiv tribunalele, autoritățile fiscale, forțele de securitate și autoritățile electorale - și le folosesc ca arme împotriva opoziției. Ca să-l cităm pe Castañeda (1995: 131), autoritarismul competitiv este asemenea "unui meci de fotbal în care porțile [sunt] de înălțimi
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din faptul că această formă de cunoaștere, mai mult decât oricare alta, creează continuu noi oportunități de acțiune. Dacă principala caracteristică a societății moderne este cunoașterea, atunci producția, reproducția, distribuția și realizarea de cunoaștere nu pot evita de a fi politizate. Una dintre cele mai importante probleme cu care vom fi confruntați în următoarea perioadă va fi cum să monitorizăm și să controlăm cunoașterea. Aceasta va duce la dezvoltarea unei ramuri noi a politicii științei: politica cunoașterii. Politica cunoașterii va regla
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
discuție?"86. O întrebare extrem de dificilă, dar care ne-ar putea ilumina. Politica modernă este o formă intolerantă și arogantă de religie, unde omul își transferă capacitățile primare (de conducere) reprezentanților săi într-un mod organic, animalic printr-un discurs politizat în toate domeniile (identitate, cultură, economie, sport, probleme sociale etc.) Aceste discursuri "îl leagă", pe omul modern de psihicul și de afectivitatea unui X, Y politician, căruia îi oferă votul printr-un mod ritualic de a fi în ... "reprezentare". Atunci când
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
poți intra oricum și nu poți cunoaște orice, ci doar pe baza unor norme și a unor aprobări, a unor verificări din partea instanțelor superioare. În nicio altă epocă politicul nu a fost atât de impregnat în structurile cotidianului, în forma politizată de civilizație modernă, în structura mentală și comportamentală a omului. A fi modern devine echivalent cu a fi politic, iar anonimatul său, elementul său antiuman de funcție în sistem, de număr dispensabil e o expresie a invaziei factorului politic în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
două arestări, la colectivul de lexicografie maghiară a lucrat Nicolae Balotă. O scurtă perioadă a activat, în cadrul colectivului de istorie literară românească, Vasile Fanache. Alături de Liviu Rusu, Iosif Pervain a reușit să introducă în tematica de studiu subiecte greu de politizat, dedicate Școlii Ardelene. Noua generație de istorici și critici literari, afirmată după anii ’60, a numărat printre membrii săi pe Elena Stan, Maria Ciurdariu, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Ion Istrate, Mariana Vartic, Doina Modola, Augustin Pop, Ioan Milea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
va continua finanțarea lucru ce nu s-a mai întâmplat în capitala țării și care ne sugerează că totuși cotidianul nu a reprezentat o reușită fapt susținut de afirmațiile episcopului de București Netzhammer, care a acuzat că publicația s-a politizat și s-a transformat în instrument "marghilomanist"). În afară de existența ziarului amintit, majoritatea publicațiilor romano-catolice din România au tratat o tematică religioasă, fără abordarea unor subiecte politice, spre deosebire de unele publicații unite, în care cele două elemente s-au împletit. În lucrarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pornit feministele. Indignarea feminină la adresa bărbatului a devenit o politică de masă: E o premeditare politică. Niciodată nu m-a șocat un bărbat gol, nu m-au deranjat avansurile masculine, nici măcar cele deplasate. Îmi ziceam, "Ei și?" Acum totul se politizează... Nu zic că nu e ceva demn de luat în seamă. Nu mă lasă rece că femeile sunt supuse hărțuirii sexuale. Ce cred eu, însă, e că multe femei se plâng de dragul de a se plânge. Că nu e altceva
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
câteva decenii tot el își descoperă ajutat și de critici o coerență politică a operei, care a dus la prezenta lui implicare în războaiele politice. Sunt critici care declară că scria mai bine când era oarecum apolitic și că acum politizează cu exasperare tocmai fiindcă nu mai scrie așa de intens. Se spune de asemenea că s-a scris despre Pinter mai multă literatură critică decât despre oricare alt autor contemporan (lucru discutabil, având în vedere că în prezent critica academică
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
spectator/actor potrivită fiecărui tip de spectacol și de a încarna decizia în aranjamente fizice." 3. Un teatru politic Dacă, în secolul al XX-lea, teoreticieni ca Artaud, Stanislavski sau Grotowski doresc să-i redea teatrului o dimensiune sacră, alții politizează scena despre care își și fac o idee măreață. Ei îi încredințează misiunea de a dezvălui cauzele conflictelor sociale, pentru a aduce spectatorul la o luare de cunoștință politică. Meyerhold în Rusia, Brecht în Germnia, care au trăit amândoi evenimente
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
inima și vatra casei, devine centrul și vatra polisului. Templul ei se transformă Într-un soi de arhivă publică, iar altarul ei se află În centrul cetății. Introduși În polis, zeii se integrează și Împart cu ceilalți cetățeni spațiul urban, politizându-se și ei. Pe altarul Hestiei erau invocate legile 1, iar la Atenaxe "Atena" Zeusxe "Zeus" Agoràios veghea asupra adunărilor orășenești, deschise de obicei printr-un sacrificiu, În timp Zeus Boulàios și Atena Boulàia vegheau asupra lucrărilor sfatului, Bulè. Templele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]