347 matches
-
La Școala Ardeleană, continuitatea romanilor după retragerea aureliană a legiunilor la sud de Dunăre la 271 e.n. asigură permanența românească pe teritoriul dacic. Prima formulare a tezei continuității civile a romanilor din istoriografia românească apare în umanismul tradiției cronicărești, însă politizată și pusă în slujba luptei de emancipare naționale devine abia la Samuil Micu. Într-o formă aproape inamovibilă, această teză a continuității avea să definească una din structurile cele mai rezistente ale conștiinței identitare și memoriei colective românești. Pus în fața
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
păstreze identitatea și să reziste, este, după cum spune Pierre Clastres, "dorința nefastă": aceea de a domina și, complementul ei, de a fi dominat. Ce fac Guayaki, cum se organizează ca să preîntîmpine pericolul, să împiedice acest posibil? Lumea Guayaki e la fel de politizată ca și lumea noastră, numai că puterea nu e deținută de un șef, ci de întreaga societate care exercită un control foarte strict asupra tuturor membrilor săi. Controlat de societate, șeful nu este stăpînul, ci servitorul ei. Șeful, explică Clastres
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
primul rând non-militară față de sfârșitul Războiului Rece. Totuși, instituționalismul nu poate explica modul în care Japonia este preocupată de urmărirea unei strategii non-militare. Relațiile economice japoneze cu statele asiatice nu se potrivesc cu predicțiile modelului instituționalist, pentru că ele sunt foarte politizate. Totuși, tocmai astfel de tendințe se potrivesc foarte bine în cazul unei strategii realiste mercantile. Tendința ca Japonia să întrețină bune relații economice cu vecinii asiatici, în timp ce relațiile cu puterile occidentale continuă să prezinte probleme, se potrivește din nou cu
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cele mai recente evoluții În domeniu (SIPRI Yearbook). Această strategie este strâns legată de strategia de stabilizare a conflictelor potrivit triadei Reimann. Ea se adresează sferei politico-diplomatice și are drept principal scop rezolvarea conflictului prin dialog la nivelul cel mai politizat de intervenție (diplomație de tip I). Prin această metodă, pot fi Întrerupte violențele directe Însă conflictele nu sunt neapărat eliminate și pacea nu poate fi restabilită pentru mult timp. Consolidarea procesului de pace Acesta este un proces de durată ce
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pe care filosofia politică trebuie să se bazeze în această întreprindere nu sunt acele principii care formulează anumite viziuni comprehensive despre bine sau acele principii care definesc dreptatea ca ideal pur moral, ci principii referitoare la coerciția permisibilă. Chiar și "politizate" în acest mod, aceste principii rămân, totuși, principii morale și - la fel de important - principii morale la care filosofia politică nu poate, cel puțin în condițiile modernității, să renunțe 30. Singurii realiști care și-au asumat sarcina de a răspunde obiecției lui
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pondere politică, electoral vorbind, mare. Din această cauză, pretențiile ei de a juca roluri politice importante par, uneori, cu totul exagerate. Și într-o serie întreagă de cazuri precise, ele chiar sunt efectiv exagerate. Și, totuși, în ansamblu, clasa intelectual politizată (folosim acest termen în lipsa altuia mai bun) constituie un indicator civic esențial al nivelului noii societăți democratice în formare. Acești intelectuali analizează, critică, pun întrebări și discută idei. Sunt elementul esențial al culturii politice incipiente (care lipsește, încă, la noi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
incluși. Ca și cum un istoric literar n-ar fi avut dreptul la propria sa ierarhie și scară de valori. Istoria literară nu este bibliografie. Intimidată, editura a renunțat în cele din urmă la proiect. Și chiar forurile... Spiritul publicistic, actualist, profund politizat și-a spus din nou cuvântul. Poeții ignorați au făcut memorii etc. Ce a urmat se știe. Dar Dicționarul scriitorilor români? Și acesta, într-un fel, există. Avem, mai întâi, Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 al Institutului de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ale afacerilor și ale sindicatelor de către oficiali [Finer, 1962, 251 urm.]. Nordlinger face diferența dintre militarii moderatori, militarii gardieni și militarii guvernanți [Nordlinger, 1978: 51-57]. În primul caz, militarii au putere de veto; sunt un grup de presiune puternic și politizat, capabil să intervină pentru a destitui guvernul în funcție; obiectivul lor politic principal fiind menținerea status quo-ului și a ordinii. În America Latină, acest tip militar de regim, s-a transformat într-o alta, una din cele două menționtate mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
perspectiva naratorului omniscient fiind întreruptă de largi pasaje de monolog al personajelor. O lume patriarhală, a arhetipurilor, a supranaturalului, superstiției și fantasticului, este surprinsă în dezintegrarea ei sub presiunea istoriei. Personaje ale „lumii vechi” se strămută într-un citadin provincial politizat, hibrid și adesea absurd sau hilar. Profesorul Eupoteca, devenit șeful unei echipe de lucrători ai primăriei, pare o replică parodică a lui Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda. De altfel, posibile relații intertextuale sunt frecvente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
reținut decît ceea ce constituie o miză internațională importantă: dezvoltarea tehnologiilor de vîrf, acceptarea lor de către populație și mai ales elaborarea unui program european de cooperare științifică și tehnologică. Oamenii de știință au fost, de fapt, marginalizați în această structură extrem de politizată. MOTIVAȚIILE Motivele creării Grupului celor Zece anunțate inițial erau legate de relațiile știință/-politică, ideea fiind că o apropiere între aceste două lumi ar permite o mai bună înțelegere a pro-blemelor societății și o luare a deciziilor într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prin crearea, în 1939, a Centrului național al cercetării științifice. Dar știința intră în politică și devine un factor decisiv al raportului de forțe dintre națiuni abia odată cu al Doilea Război Mondial. Prin punerea la punct a armamentului nuclear, știința politizată ia amploare și se concretizează în politici ale științei. Punerea la punct a bombei atomice conduce la o foarte puternică mobilizare a cercetătorilor, monopolizează investiții importante și contribuie la stabilirea unei asocieri strînse între stat, universitate și industrie, demonstrînd că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru CESTA, așa cum îl vedea Yves Stourdzé. Ceea ce conta pentru el și Jacques Attali era pregătirea sommet-ului de la Versailles, apoi conceperea proiectului EURÊKA, acesta avînd drept obiectiv să conducă la o cooperare tehnologică europeană. CESTA a constituit o structură foarte politizată, supusă rivalității și tensiunilor, inerente în apropierea puterii. Mizele erau de ordin politic: stăpînirea tehnologiilor de vîrf constituia un element primordial în raporturile de forță dintre națiuni, iar CESTA s-a orientat pe această cale. Chiar dacă această componentă făcea parte
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de a impune propriile sensuri. Limbajul politic oficial are valoare normativă, impunând limitele manifestărilor discursive și prescriind conținuturile comunicărilor politice ulterioare. Pe această linie de interpretare, politica se caracterizează în mare măsură printr-o serie de raporturi simbolice: În societatea politizată în care trăim, tranzacțiile politice presupun cu siguranță forța, dar se realizează fără recursul explicit la forță în aceeași măsură în care tranzacțiile financiare se realizează fără recursul la aur"35. Într-un studiu dedicat justificării întemeierii "tipului" de text
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
n-a dispărut ca obsesii și mentalitate. RS manierist și lozincard poate fi asimilat P. Dar În vremea atotputerniciei RS, Împotriva operelor de acest gen s-a exercitat o permanentă critică. Căci adevăratele opere realist-socialiste trebuiau să fie: partinice, tendențioase, politizate, cu foarte mult potențial combativ și revoluționar, cu o mai mare capacitate de instigare la ură și la lupta de clasă, astfel ca, pe terenul eliberat de „dușmănoasa ideologie burghezo-moșierească”, aceeași operă, mistificând realitatea, părăsindu-și statutul de pură expresie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
origine german?. A scris articole, a ? inut prelegeri ? i a publicat o carte despre �Leg? turile latine ale familiei regale�, accentu�nd asupra leg? turilor acesteia cu familiile Beauharnis ? i Murat. Cartea aceasta constituie un bun exemplu de �istorii contemporane� politizate scrise de Iorga. �i putem considera oare pe Hohenzollerni drept latini? Faptele prezentate de Iorga �n studiul s? u s�nt incontestabile, dar impresia pe care �ncearc? s? o creeze nu are nimic ? tiin? ific �n ea. Iorga ? tia c? familiile ragale europene
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de zile�. L?a asigurat pe Br? tianu c? nu era timp de politic? �n �mprejur? rile acelea ? i c? va sprijini orice guvern na? ional, fie el conservator sau liberal 72. �ntre timp, Iorga �? i continua activitatea pe linia unei istorii politizate, explic�nd ? i interpret�nd aspiră? iile na? ionale ale rom�nilor. Adusese cu el de la Bucure? ți manuscrisul c? r? îi L�Histoire des relations entre la France et leș Roumains că s? fie publicat? la Ia? i, unde
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
it s? între �n conflict cu ei �n mai multe privin? e. Urm? torul Congres Internă? ional de Istorie s? a ? inut la Cambridge (Anglia), �n prim? vara anului 1930. Conferin? ele Internă? ionale de Istorie erau (? i s�nt ? i acum) destul de politizate, astfel c? Iorga le consideră �ntotdeauna ca fiind importante. Putea oric�nd s? fie cu asemenea ocazii (�n fă? a reprezentan? ilor profesiei sale) purt? torul de cuv�nt al Rom�niei. �n perioadă interbelic? , Iorga a ? inut numeroase conferin? e peste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
atacuri erau mai apropiate de g�ndirea lui Samuel Johnson, pentru care lumea lui Iorga ar fi fost de neconceput. Literatura ? i critică literar? erau extrem de importante �n ochii lui Iorga ? i inseparabile de na? ionalismul s? u cultural, fiind deci politizate. S?m? n?torismul era inseparabil de mi? carea literar? cu acela? i nume. El �? i subordonă conceptele estetice celor politice ale S? m?n? torismului. (Din fericire, acest lucru este mai pu? în adev? raț �n privin? a istoricului Iorga). Drept urmare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în celelalte religii. A devenit semnificativ numărul credincioșilor care nu numai că admit validitatea, culturală sau chiar spirituală, a altor credințe, dar integrează această diversitate în modul cum își concep propria credință. Epoca noastră nu e numai scena ascensiunii fundamentalismelor politizate, agresive. Ea se caracterizează și prin fenomenul cu totul nou al deschiderii conștiințelor către diversitatea religioasă, către legitimitatea și beneficiile ei spirituale. Există analiști care înclină să califice această deschidere ca relativizare postmodernă a credinței. A admite că și alte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
reformeze pe larg Curtea conform unui aranjament anume după lovitura de stat din 199215, dar un număr spectaculos de judecători, inclusiv câțiva magistrați de la Curtea Supremă, au primit mită sau favoruri de la SIN-ul de după 1992 (Conaghan, 2005: 167). Curțile politizate au servit ca "un scut pentru prietenii regimului și ca o armă pentru împotriva dușmanilor săi" (Durand, 2003: 459). Autoritățile judiciare și fiscale au devenit "unelte ale persecuției" (ibidem: 463), țintind către politicienii opoziției, oameni de afaceri, jurnaliști și proprietari
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
avansarea unei circumspecții morbide, Însoțită de acuzații, de superiorități imaginare și de tendințe recriminatorii. Românii și românii din America s-au redescoperit În 1990 și, după o tatonare prelungită În mod intenționat, Întreținută de vechi clișee potrivnice, dar și de politizatul orizont de așteptare al celor dintîi, s-a ajuns la conturarea unui dialog ce a depășit, treptat, o confruntare artificială. Așa cum era de presupus, componenta oficială a unui asemenea tip de comunicare - Înțelegînd prin aceasta inițiativele guvernamentale bucureștene - s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
starea latentă a conflictelor. Concepția "absolutistă" a lui Foucault despre raporturile puterii-cunoaștere provine și din ipostaza sa de mare luptător, al doilea după Nietzsche, împotriva marelui mit occidental, cum numea gânditorul francez antinomia platoniciană cunoaștere-putere. Cu toate că societatea modernă este una politizată și docilă cunoașterilor disciplinate de către instituțiile social-politice, există multiple posibilități de a crea cunoaștere în afara puterii politice, iar multe forme și conținuturi de cunoaștere scapă acțiunii limitate a Politikului. Cunoașterea-putere este valabilă doar în cadrul instituțiilor și mecanismelor social-politice, unde este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
deloc de domeniul trecutului, ci aflate în prezentul timpurilor noastre. Tehnologiile lui Foucault sunt practici curente în sferele puterii-cunoaștere. Expresia acestor tehnologii ale puterii-cunoaștere sunt psihologia, psihiatria, dreptul penal, a căror practică se ocupă de sufletele-problemă, într-un spațiu insular, politizat și securizat; un spațiu ce este compus din spitale, azile, închisori. Un spațiu unde omul, devenit element de prelucrat, suportă aceste tehnici și tehnologii ale sinelui/sufletului, nu atât pentru recuperarea sa morală, cât pentru modelarea sa mentală în acord
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politice, este fenomenul prin care statul a devenit necesitate umană și cum aceasta a definit realul. Astfel, realul nu e definit pe baza unor considerente istorice, ci pe baza unor "necesități umane", deopotrivă ale politicienilor și civililor. Definirea politică și politizată a realului ne ajută să înțelegem fenomenul modern al politizării istoriei, devenită disciplină universitară și de instrucție publică tocmai pentru că are în ea acest efect taumaturgic de a-l "orienta pe om" în perspectiva sa existențială. Miza socială a acestor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
History of Civil Society (1767). Istoria și structurările social-politice nu au nimic în comun cu vreun hazard biologic. Astfel că nu este deloc o întâmplare inexistența unor societăți civile cu drept de veto în fața Politikului. Trăim în societăți politice și politizate excesiv prin așa-numitele instituții "civice" (universitățile, centrele de cercetări, administrații, televiziuni etc.). Doctrinologia modernă este o formă intelectuală de religie laică. Posibil ca această religie intelectuală să fie și un substitut în ființa modernă la reculul dogmelor creștine. În loc de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]