613 matches
-
trebuie vânat decât ursul sau rața sălbatecă. Practicanții acestui sport au purtat de-a lungul vremurile nume pe măsura epocii. În veacul abia trecut, unele dintre numele sub care s-au făcut admirați au fost enkadeviști, gestapoviști, comisari politici ori politruci. Nomenclatorul s-a schimbat și ne-am procopsit cu monitori, raportori și, bineînțeles, analiști principali. Sunt organizați după legea haitei. Pândesc, provoacă, sar la carotidă. Victima lor poate deveni oricine, atâta vreme cât instinctul de prădător este satisfăcut. Ce a fost inițial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
adapta texte clasice, sub forma unor montaje inedite. Nu l-am Întrebat de ce, dar explicația pe care mi-am dat-o singur a fost că astfel știa el să scape de cenzură. „Montajele“ lui abstractizate Îi puneau În Încurcătură pe politrucii neechipați să facă legături subtile. În tren, reîntorcându-ne spre țară, ciocneam ouă de Paști, și, odată cu Învierea, simțeam În noi o renaștere: vibrația Sfintelor Sărbători se prelungea În sentimentul născut din Întâlnirea cu acești căutători teatrali mistici, deghizați În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lung, slăbit, arătând ca un fel de apostol. Venea din India, unde fusese pentru un timp În contact cu un yogi renumit. Același fior mistic, ascuns ani și ani sub costumul cu vestă și cravată neagră, ca să treacă neobservat de politrucii polonezi, era acum mult mai vizibil În toată ființa sa. Stilul său de Înotător agil care se strecoară Împotriva curentului, pe care-l practica de o viață, a culminat atunci când, deși la apogeul succesului, Grotowski s-a hotărât să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dat hainele civile și ne-au spus că suntem eliberați. Dar spre surpriza noastră, iarăși am fost puși sub pază și încărcați în camioane și duși la altă colonie numită Coasta Galeș. Aici am mai fost ținut câteva zile, până când politrucul ne-a chemat și ne-a pus în vedere că dacă ne vom elibera, nu avem voie să spunem la nimeni unde am fost, cu cine am fost, sau să povestim ceva din viața de închisoare. Apoi ni s-a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
îmi cumpăr și să pregătesc mai întâi ceva ca să mă pot hrăni. Am coborât în birou, unde în liniștea singurătății mele puteam să cuget în tihnă asupra evenimentelor zilei; eram bucuros că reușisem, în ciuda situației obiective, create de stupizenia acestui politruc de tip stalinist, să rezolv problema trimisă de acasă, chiar la nivelul ministrului; bucuria era justificată de dorința mea de a răspunde corespunzător atitudinii umane a ministrului la situația creată de birocrații M.A.E. contra mea. Această bucurie se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dezbateri. Așa cum am spus de nenumărate ori că voi face, m-am întors la catedră și tocmai de aceea am tot dreptul de a critica ceea ce se întâmplă astăzi în educație. În fața omului de la catedră, nu poate fi credibil nici politrucul vopsit în sindicalist și nici cel al carui șezut nu mai suportă decât fotoliile călduțe ale unor sinecuri. Sunt omul de la catedră. E ceea ce nu am încetat vreodată să fiu indiferent de funcția pe care am ocupat-o efemer”. „Nu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pentru că oricum absentele le sunt motivate, cu sau fără temei, atât timp cât accepta că întro școală și în managementul acesteia părerea mediocrilor să conteze doar pentru că sunt în trena celor de la putere și câtă vreme accepta instaurarea sistematică a fricii față de politrucii înfipți în scaunele de inspectori, nimic nu poate să se schimbe în bine. „Dacă vă întrebați ce are de-a face un doctor cu învățământul o să vă răspund așa: sănătatea începe cu simțul responsabilității, atât al medicului, cât și al
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
schimbări de personal. Profesorul M. Mihăilescu a fost pensionat, iar dr. G. Dima și dr. M. Pavel au fost epurați. În locul profesorului M. Mihăilescu a fost numit medicul de oameni Gh. Vregoiu, proaspăt director de studii al facultății, (altfel zis, politrucul acesteia), iar În locul celor doi asistenți, proaspătul absolvent Macarie Iuliu, membru al biroului de partid din facultate. Știa de prezența mea la disciplină. M-a prezentat noului titular și mi-a propus să cer decanatului ocuparea postului de preparator, care
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
24, când se cânta stingerea. Cei care ațipeau erau treziți de clarinetul lui Horea. În luna aprilie a Început munca de lămurire pentru a ne activa. Dacă eu eram la un liceu veterinar, ceilalți colegi erau cadre didactice universitare. Ofițerii politruci, În frunte cu dr. Varachiu Nicolae, pe atunci În Marele Stat Major, discutau cu fiecare dintre noi, zile În șir. Toți făcuserăm cunoștință cu atmosfera militară și promisiunile “cu carul” nu ne-au putut lămuri. În luna mai am susținut
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
forțe armate avea să treacă pe sub Arcul de Triumf din București, iar apoi pe Calea Victoriei, prin fața unei tribune amenajate în dreptul Palatului Regal, de unde însă Regele Mihai, aflat în grevă regală, lipsea. Era însă prezent primul ministru Groza însoțit de ceilalți politruci și trădători din guvernul comunist instalat pe 6 martie. "Ora H: 124 avioane se pun în mișcare povestește Dan Vizanty. Legătura radio între mine și comandanții de unități și sol perfectă. O ultimă verificare a motoarelor la cale. Totul în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
însemna, înainte de toate, frica viscerală de ruși (acest visceral avea să ne fie atribuit mai târziu, în Franța, când refugiații care denunțau sistemul pe care-l cunoscuseră din interior se trezeau taxați de anticomuniști viscerali). Comunismul însemna agenții sovietici și politrucii aduși de la Moscova în furgoanele armatei sovietice, care instalaseră la putere un partid inexistent până ieri și instauraseră un regim de teroare; era frica pe care o inspira o putere fără chip propriu, era necunoscutul ce plutea deasupra noastră... Un
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
epoca stalinistă, ca de pildă descrierea condițiilor materiale excepționale ale scriitorilor la Lindsay, dându-l ca exemplu pe Zaharia Stancu pe care l-a vizitat la vila "Maxim Gorki" a Uniunii Scriitorilor, la Sinaia în anii '50, unde trona alături de politruci precum M. Zinca (care tocmai scrisese ceva despre sistemul de spionaj american în România) sau Dumitru Mircea (autor al unui roman despre colectivizare, pe care Lindsay îl descrie în amănunt), cu toții exponenți ai unei literaturi ancorate în realitățile istorice și
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de convulsii sociale. Este un adevăr, față de ceilalți doi președinți, pe care i-a avut țara noastră până în momentul actual, Ion Iliescu este singurul politician de meserie! Studiile sale moscovite au fost un fel de paravan al pregătirii sale ca politruc și om al sovieticilor. Să nu uităm, Ion Iliescu a avut un cult pentru Marea Țară de la Răsărit, ca absolvent al Institutului Energetic de la Moscova, a publicat un articol în ”Scânteia” intitulat ” Fericirea de a studia în Uniunea Sovietică”. Deși
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o a doua carieră, Încă o dată Într-un aer politic ostil mie, dar... de data aceasta, eram eu acela care-mi provocasem destinul. Nu mai eram tinerelul confuz, tembel, jucărie a tartorilor politici ai liceului lugojean, ai UTM-ului, ai politrucilor așarnați de la Uniunea Scriitorilor, plutind uimit, speriat și, cumva, inconștient, pe toate valurile acelui timp aspru pentru România, când temnițele gemeau de elita politică, financiară și culturală a țării, când generații de tineri trebuiau să-și plece grumazul sub lozincile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a fi acceptat, Într-o perioadă de semi-liberalism industrial și cultural, să conduc România literară și de a fi luptat, ca membru al Biroului Uniunii - unde i-am propus pe prietenii mei Cezar Baltag, Matei Călinescu și Nichita Stănescu -, contra politrucilor de la partid, inclusiv contra oportuniștilor culturali din c.c. al partidului și din rândurile Uniunii Scriitorilor, care serviseră slugarnic și În dauna multor mari scriitori interziși și calomniați În anii ’50. Păcatul meu a fost acela de a-l fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
printre primii admiși. La puțin timp după schimbul puțin amabil de cuvinte avute cu inspectorul școlar și rezolvarea legală a litigiului la Școala Pedagogică are loc o ședință maraton care a ținut de la șapte seara până către patru dimineața. Directoarea politruc, aceeași care mă aranjase la șef și aranjase pe foarte mulți pe la organele de partid și de stat, este anchetată și cei care veniseră în anchetă au avut mult de lucru în clarificarea situației din acest select colectiv didactic. A
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
am muncit și ce rezultate excelente au obținut cei redresați, a avut cuvinte de maximă apreciere a muncii mele. În acel moment nu-mi doream mai mult decât un loc demn alături de colegii mei de la Școala Pedagogică! La schimbarea directoarei politruc, întrebat fiind, mi-am spus părerea că ar fi bine ca în viitor oamenii ca ea să nu mai primească munci de răspundere! Fără să vreau comparam specimenul detronat cu foștii mei directori I. Chiriceanu, Paul Constantinescu și, mai ales
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
neamț! Când s a luminat, victoria rușilor era deja clară. Nici nu au mulțumit populației locale care îi ajutaseră. Scopul și interesul lor era să ajungă la Berlin. Cuvântul, unde-i Berlinul, era preocuparea lor de bază. Așa le spuseseră politrucii la orele de educație ostășească, așa gândea, în numele lui Stalin, orice ostaș sovietic. În ce mă privește, după o muncă istovitoare, de trei săptămâni, de sudoare - cât a durat repararea capătului de pod, de cale ferată și de șosea, cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
adusă de UCINefilul domn Damian, urlă distins : Ce-i cu Marele Premiu pentru Puiu ? ! Adică ăsta ne-njură și noi să-l premiem ! ? !, și hârșt, îl taie de pe listă. Omenește, cum să nu-l înțelegi ? Numai că, iată, de la un politruc cu vechi ștate ca domnul M.G. te-ai aștepta la mai multă diplomație : de ce să nu eviți un scandal, dacă-ți stă în putință ? Ce-l costa să-i lase lui Puiu Marele Premiu, pentru că oricum nu s-ar fi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
altul al Europei în detrimentul statului-partid și domniei terorii. Capitalismul bazat pe tandemul cerere-ofertă și economia de piață se dovedise un sistem socioeconomic viabil în raport cu artificialitatea economiei socialiste planificate. În lipsa personificării Răului, conflictul ideologic se atenuează, lipsind de obiectul muncii numeroși politruci sau analiști, unii dintre ei căzând într-o akedie existențială postcomunistă. Triumful Binelui în viziunea occidentală marca nu doar sfârșitul Războiului Rece, ci și sfârșitul istoriei ca atare, anunțat cu tam-tam din think tank-urile americane de un profet postmodern, adică
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
și trecea prin ciurul a nenumărate foruri și cenzuri. Deși mi-a publicat romanul, la insistențele lui Geo Bogza, el însuși „pisat” de Nichita Stănescu, față de care avea o mare slăbiciune poetică - Bogza se voia în primul rând poet! -, Gafița, politruc și probabil informator al securității (după vreo zece ani, M. Preda, directorul Cărții Românești, unde-l avea adjunct pe Gafița, cu care era prieten, mi-a arătat o notă informativă a acestuia față de unele „foruri”, în care se dădea raportul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ocupă nici o funcție în aparatul cultural, deși cărțile mele, apărute după lupte dificile și așteptări de ani, se epuizau, cum ușor se poate bănui, instantaneu. Ba Aurel Martin, fie iertat, directorul prestigioasei și populare colecții „Biblioteca pentru toți”, critic și politruc ce-și îneca vagile contradicții interne în cantități apreciabile de alcool, mi-a reziliat, în scris, după ’72, contractul pe care-l semnasem înainte „de plecare”, pentru În absența stăpânilor, sub motivul că „acest roman nu se ridică la nivelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Dar e condamnat trei ani pentru altă culpă imaginară. Un profesor, Ion Mincu, forțat să predea I. PăunPincio în locul lui Eminescu, acceptă și ajunge chiar să scrie o lucrare despre opera lui Ion Amăicălițului. Acesta e un scriitor troglodit și politruc care visează să își ucidă confrații cu ciomagul, anticipând personaje reale contemporane nouă. Comunismul frânge opera unui profesor de filosofie concediat de la catedră de caloriferistul universității, devenit secretar de partid. Alt erou al lui Marin Preda care eșuează este Niculae
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în jurnalul ei e inteligentă, cultivată și pustiitoare. Femeie singură și acră, de origine modestă, ea și-a asumat rolul persoanei fără iluzii, care vede lucrurile așa cum sînt : sistemul de învățămînt nu e un instrument al reformei sociale (așa cum pretinde politrucul de director al școlii), ci o armă de control al mulțimilor ; rolul școlii nu e să permită accesul prolilor pubescenți din cartier la alte paliere sociale, ci să-i mîne în ordine spre platoul unei mediocrități noninflamabile. Ce-o face
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fost, bineînțeles, subordonarea actului cultural de orice fel directivelor de partid. Foștii deținuți politici ce se doreau publicați, proletcultiștii ce simțeau că pierd teren, noile valuri de tineri scriitori, actorii, artiștii, muzicienii, dar și valurile de impostori, de mediocri și politruci sunt toți parte dintr-un proces ce va degenera în odiosul cult al lui Ceaușescu. Această generalizare a servilismului este cu atât mai curioasă cu cât spectrul închisorii și al Canalului nu mai plana asupra intelectualului român. Dacă în unele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]