10,542 matches
-
jignitoare gânduri (exprimate poetic) față de români, Vasile Alecsandri, le-a alăturat pe ale sale, la fel de tăioase (tot în formă poetică).1 Petőfi Sándor - poetul simbol pentru spiritualitatea maghiară - scria într-o poezie de slavă închinată lui Lehel (conducător ungur legendar, pomenit în raidurile de jaf împotriva Vestului, spânzurat le Regensburg în 955): „Neamțule [...], trăsnetul să nu te omoare,/ Maghiarului să-i încredințeze această treabă”.2 În poezia „Poporul maghiar”, publicată în iunie 1848, același poet declară că doar maghiarul trebuie să
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Mă preumblu printre semeni și mă simt mai bogat ca ei, deoarece port în suflet chipuri de basarabeni aleși, dar și întâmplări cu ei, ca pe niște icoane...”. O listă a acestor oameni e lungă, dar câteva nume tot voi pomeni: fratele meu mai mare Grigore Vieru, încă neașezat la locul lui între valorile spiritualității românești, apoi Nicolae Dabija, scriitor de talie europeană, încă necunoscut cum se cuvine, Mihai Cimpoi, un demn urmaș al lui George Călinescu, un ”Ceahlău” în critica
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică. Trăiește în Țara Zarandului ca o preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și culturii noastre contemporane, vine în linie dreaptă din
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
în care sunt puși la punct ereticii și dușmanii național-socialismului, Spengler, Thomas Mann ș.a., în care, într-o prelegere la Universitate, un italian "a arătat cum totul începe de la Mussolini, l-a descris pe Duce și n-a avut de pomenit nici un tânăr". Deși aflat la studii în Germania, Golopenția scria că "Trebuie mai ales atrasă atenția lumii de la noi asupra culturii, a stilului englez și anglo-saxon în genere. Un continent complet inexplorat de noi, terra incognita, în sensul cel mai
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
și cu mintea-ntreagă. Mâna-n colan că-i punea, după el mi-o arunca, sălta și zbura și el se-ntorcea prin negru întunerici, prin sfinte biserici. Sus, pe rămurele, cântau păsărele: Unde s-a văzut și s-a pomenit Ducă-și mort pe viu?! Sfetil Constantin ajunse la muma, acasă. în pragul porții apucă să strige: , - Maică, maica mea, deschide ușa și na-ți pe Voica, fecioreaua ta, surioara mea, ți-a rupt inima!" Vase de sticlă ciobite, cupe
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
făcea", iar Sfetil Constantin, ce barba-și lăsă ,odor la mormânt, sub negru pământ se duce, se duce cal să priponească, trup să putrezească, vac să văcuiască." Prin păduri, sub stele, vorbeau cucuvele: , Unde s-a văzut și s-a pomenit ducă-și mort pe viu?!" călare pe murgul care-i chiar sicriu.
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
cu care a supărat pe conservatorul profesor universitar și critic literar dr. György Kristof a fost piesa de teatru La sfârșit de septembrie în 1933. Poezia lui Kibédi a fost recenzată și elogiată de nume celebre ale epocii, dintre care pomenim doar numele lui Lajos Áprily, Jenö Dsida și Sándor Reményik. A figurat și în Lexiconul literar editat și îngrijit de către renumitul om de cultură, Marcell Benedek, în 1927, fiind prezentat și în binecunoscutul Lexicon Révai. Merită menționat și faptul că
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
vară curați precum pruncul din iesle ori copilul bălai ce înoată în valuri de grâu în valurile altui veac în unda altui râu Lalele roșii Lalelele se ivesc din pământ ca degetele unor copii roșii tremurătoare ca flăcările din infernul pomenit în groaznicele sudălmi ale bătrânului căruțaș ca flăcărui țâșnind din cărțile negre ale vecinului nostru diacul lalele roșii limbi de câini biciuiți de arșița anotimpului ori de dulăi îngropați mai demult în fundul grădinii. Le tai cu un cuțit de bucătărie
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
A cărui fibră colegial-pedagogică avea să se dovedească foarte fertilă, de neuitat, în acțiunea ei de a promova cu tenacitate debutanți de-a lungul deceniilor 1950-1960; evit să citez câteva din multele lor nume, fiind că ar trebui să-l pomenesc până și pe al meu.
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
de fețe simandicoase, vițe domnești, în chervane, calești. Săltam pe hurducate șosele, înnegrite, putrezite, nesupuse și zvăpăiate, puse parcă pe-ncăerate, gata-gata să zburăm din caleașcă. (...) - De ce nu pardosiți ulițele cu piatră să vă fie Cetatea de Scaun curată? m-am pomenit că rostesc peste obrazul domnesc, unde m-am trezit aruncat, pînă-n măruntaie zdruncinat. - Vai... vai! a suspinat înălțimea Sa mîngîindu-și îndurerat barba, jucînd pe genunchi mătăniile, "prinzînd" cu nesaț mirodeniile, făcînd ochii mici tot mai mici, ca niște licurici, între
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
pătrunde în casă, un om este obligat să folosească ușa, mai ales dacă locuiește la etajul al doilea. - Cioburile ar fi putut să cadă peste cineva în stradă, mai continuă femeia, am avut noroc mare, continuă femeia: puteam să ne pomenim cu cine știe ce pocinog și mai mare! "Norocul mă-ti!", mai scrâșni din dinți Oskar și hotărî să nu mai vorbească, până mâine, nici un cuvânt cu soția. Fără să se uite măcar la ea, cotrobăi în debara, își luă cleștele și
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
o vor fi ascultat probabil cu bunăvoință. Aici în Franța, am fost izbită de noțiunea de "charme slave" și am auzit oameni eminenți spunînd despre ruși "c'est un grand peuple", în sensul tocmai ai înaltelor valori morale de care pomenea scriitoarea. Pentru mine, care am trăit în România și totodată am citit și marii scriitori ruși, farmecul și măreția puternicii țări vecine din răsărit rămîn noțiuni în parte tulburi și contestabile. Situația geografică și experiența istorică mă fac să mă
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Radioficare a Bacăului. (Mare instituție și asta, n-ai treabă! I se zicea și "Radiofrecare"). Nu am considerat acest "transfer" al meu cine-știe-ce eveniment, treburi de astea mi s-au tot întâmplat, din care cauză nici nu l-am mai pomenit vreodată până acum, dar din dialogul cu Florin Mugur, de sub prelata "Gaz"-ului, în timp ce eram bine hurducați și realmente ninși de praful drumului, am ținut minte pe totdeauna o încurajare a sa: Și literatura este un blestem, precum acela al
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
filozofii" de mahala, dar își și declară fățiș imensa părere de rău că nu toți evreii lumii au fost arși de vii în cuptoarele de la Auschwitz-Birkenau. Deși sânt convins că, de atunci de când ne-am cunoscut, nu mi-a mai pomenit niciodată numele, eu m-am întrebat, totuși, ce ar fi făcut Norman Manea astăzi, aici, în această țară săracă dar bogată în scandaluri în care a fost pusă în funcțiune noua mașină politică, originală prin faptul că îmbină armonios design
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
prin bunăvoința profesorilor! Am avut recent onoarea de a relata fapte similare profesorului acad. Rosetti, în cadrul unei convorbiri particulare. Nu știu cine m-o fi pîrît (eu bănuiesc în primul rînd pe asistenta de la latină), că într-o bună zi m-am pomenit invitat la cancelaria susnumitului academician (șeful catedrei de limba română). Prezentîndu-mă în ziua și la ora fixată, academicianul m-a supus unui interogatoriu savuros (de ce am venit la filologie, ce impresie am asupra facultății, de unde sunt, cîți ani am, ce
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
profesor (ademeniți de școală mai degrabă ca să evite gospodăriile agricole de stat, corvezile și servituțile activității „de teren”), care-și desfășurau programul între două trenuri, grăbiți să termine mai iute orele, să fugă, făceau o figurație deplorabilă; în recreații mă pomeneam cu câte unul în cabinetul directorial (cu totul cinci profesori), mă salutau cu reverențe penibile, mă lingușeau fără măsură, mă informau asupra propriilor realizări cu o pudibonderie confecționată, apoi treceau la subiect, ar fi dorit, dacă se poate bineînțeles, să
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
literatura, cultura în general, se dedurizează, devine permeabilă la farsă și se apropie doar indirect și ca din întîmplare de lucrurile grave, de temele fundamentale etc. Textul cîștigă astfel în accesibilitate și, în mod paradoxal dacă vreți, în profunzime. Voi pomeni acum o noțiune controversată: mistficare - joc deliberat cu referința textului și regulile lui, conex pastișei, parodiei, (auto)ironiei. Complicate puneri în scenă ale comédiei literaturii pentru a le scutura de praful persistent al poncifelor și al ideilor primite. Acesta este
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
consideră supraom, în sensul că se crede liber și nu vrea să servească nici o cauză. În realitate servește burghezia care tocmai asta dorește, ca el să nu servească nici o cauză". Preda vede cum trăiau scriitorii care nu se înregimentau politic, pomenește cazul Hortensiei Papadat-Bengescu. Călinescu, pe care îl vizitează, îi vorbește în lozinci; criticul nu-și deconspiră opiniile în prezența unui scriitor considerat al vremurilor noi, din prudență probabil. Ce-i rămâne unui scriitor încă neafirmat de făcut? De altfel Preda
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
cu publicul, respins de edituri, C. Călinescu ajunsese un prizonier în lanțuri. Ele nu săreau imediat în ochi fiindcă aparențele erau trucate, ca răsplată pentru gesturi de genuflexiune și pentru asumarea unei prezențe decorative la ceremoniile oficiale, de care am pomenit, dictatura îl lăsa să întrețină un panaceu de autoritate pe o mică parcelă bine hașurată. Era o perfidie fiindcă tratamentul care i se acorda cu o ipocrită stimă marca dependența și subordonarea. În jur rândurile intelectualității se răreau, se adevereau
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
prin intermediul oricărui motor major de căutare (Yahoo, Google, Lycos) și arhivată de un cache al adresei http://www.namedifusion.net/dossier/576.htm, este oferită de un mail al Danei Diminescu din data de 9 aprilie 2001, în care aceasta pomenește de o prezumtivă sinucidere a autorului: Atunci, mai mult decît înainte, mi-am adus aminte de Monciu-Sudinski, un sociolog român, autorul unor volume de literatură orală, sorte de «decupaje» autobiografice ale unor personaje ieșite direct din cultura realismului care ar
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
ca "activitate a spiritului și metodă de cunoaștere". Se poate spune așadar că ideile lui Busuioceanu despre poezie și artă în general au pătruns adânc în mediile artistice de limbă spaniolă, unde încă dau roade, deși numele autorului lor este pomenit din ce în ce mai rar. Iată însă că cineva ( cineva cu greutate în lumea literelor) își amintește totuși în Spania de astăzi (octombrie 2002) de Alexandru Busuioceanu. Această surpriză extrem de plăcută ne-o oferă numărul 670 al revistei madrilene Insula, consacrat poetului spaniol
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
Serreau, Jacques Lemarchand, Jean Follain, Robert Postec. O dramă a singurătății însumată, străbătută de o tristă ironie: "Mulți dintre prietenii care mă-nconjurau erau mai tineri ca mine, speram să-mi supraviețuiască, dar m-au părăsit. E neplăcut să te pomenești din ce în ce mai singur. Aproape caraghios. Ca și cum ai merge pe drum între două șiruri de oameni care te ascultă, te privesc și, brusc, dispar; comic, nu?" Ionesco par lui-même Alternare de notații din anii ’30-’40 și reveniri din 1967, împărțite în
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
ziaristului sînt deficitare și că utilizează "cazul" pentru a lovi altă țintă, pe G. Călinescu și, mai ales, pe G. Ivașcu. Acesta, cu "Manifestul" său, e vizat și în alte "însemnări" publicate în numerele următoare 24, în care se mai pomenește doar în treacăt de Sorana Gurian. Fie și într-o formă indirectă, menționînd o activitate "bolșevică" în etapa ieșeană, articolul din "Moldova" pare să adeverească în parte declarațiile tardive ale celei urmărite de poliție. O infirmare vine însă din alt
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
drum, două treimi din cele ajunse-s proaste, dar restul, Doamne, restul, etc..." "Bine, mi-ar tăia caimacul Dumnezeu, du-te tu Brumarule, puțin în iad și continuă să scrii zilnic, nu te lăsa, completează-ți Opera!" V-am mai pomenit de gîndul meu de-a supraintitula scrisorile: Recviem pentru Scămoșilă. Un alt titlu ar fi: Ruina unui samovar. Pentru Ruina unui samovar visez scrisori construite numai din citate! De preferință, din clasicii ruși. Un fel de colaje, eventual și niște
Drept care, cu această scrisoare, încep numerotarea! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14107_a_15432]
-
loc, așadar, în urma "demascării" din "Luptătorul". {i dacă efectele n-au fost mai drastice și imediate, faptul se datorează probabil "relațiilor" pe care scriitoarea le avea încă în rîndul celor instalați la putere (unii cunoscuți la Iași, precum Al. Voitinovici, pomenit aluziv în Les Mailles du filet), ca și acelora pe care și le face printre reprezentanții Uniunii Sovietice la București. (Trebuie menționat aici că, datorită acelor relații, ea s-a sustras și "repatrierii", măsură aplicată de victorioasa Uniune Sovietică, în
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]