334 matches
-
Într-o casă de nebuni cu titluri științifice. - În linii mari ai dreptate, a spus calm Howard. Ar exista și exprimări mai nuanțate, firește; ideea ai prins-o Însă. Ai fi și mai aproape de realitate dacă te-ai debarasa de poncifele gândirii comune: masonerie, terorism, criminalitate... Sau dacă ai admite că ele pot avea și alte conotații decât cele puse În circulație În zilele noastre din rațiuni politice sau morale circumstanțiale. Perfect adevărat din tot ce-ai spus este un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe o realitate ostilă, unde eram obligat să trăiesc departe de părinți, de sora mea, de foștii mei colegi de la școala primară din Lisa și de Calea Secii. Pe la cincisprezece ani, am scris cam o jumătate de roman, după toate poncifele sămănătorismului, pe care, mai târziu, am aruncat-o în foc. Căci, pe măsură ce complexele mele s-au mai atenuat, n-am mai suportat nici spectacolele cu țărani de carnaval sau de operetă, nici acadelele folclorice, în fapt, aveam aproape toate datele
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
constructive” să dispară. Ștefan Tita se exersează în noul mod de a scrie în litera ideologiei oficiale, croind un „portret” al „ziaristului zilelor noastre”, M. Vescan urmărește Drumul artiștilor instrumentiști. Singurul articol mai echilibrat , Creator și operă, eliberat de puzderia poncifelor ideologice, îi aparține lui Ion Biberi. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287073_a_288402]
-
CUGETAREA, publicație lunară a Asociației Române „Cugetarea”, apărută la București în iulie și august 1990. Redacția se află la Târgu Jiu, redactor-șef fiind Ion Mocioi. Revista se consideră o „publicație independentă”, dar este dependentă de poncifele la ordinea zilei. Poezie semnează Adrian Frățilă, Victor Barbu, Ariana Bălașa, Ion Cănăvoiu, Ana Smântânescu, Spiridon Popescu, Ion Popescu, Alexandru Ștefănescu, Dumitru Dem. Ionașcu, Mariana Popeangă-Cornoiu; sunt tipărite versuri inedite de Radu Gyr. Proză nu se publică, în schimb e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286556_a_287885]
-
mozaic de citate, rezumate, comentarii, amintiri și dialoguri, unde, fără a emite pretenții de istoric literar, P. mizează pe o cunoștere empatică a poetului. Totuși, pe lângă pasajele memorialistice sau pur ficționale, sunt de notat tentativa autoarei de a disloca vechile poncife suprarealiste (dicteul automat, hazardul obiectiv, umorul negru etc.) prin reabilitarea unor noi teme (plictisul, solitudinea, senzorialul, corporalitatea, copilăria), precum și prin aflarea unor punți stabile de contact între suprarealism și postmodernism. În primul său articol cu caracter programatic (Sensul poeziei, astăzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
seară de noiembrie anunță cealaltă axă de evoluție a prozatorului, care se va orienta către satira corozivă și sabotarea sistematică a clișeului, concretizate deocamdată prin persiflarea zeloșilor agenți ai regimului (în fapt, măcinați de frustrări și resentimente) sau prin parodierea poncifelor realist-socialiste. Probând afinități vădite cu scrierile lui Teodor Mazilu sau ale lui I. D. Sârbu, această componentă caricaturală atinge un nivel superior în culegerea de schițe Făpturi neînsemnate (1978) și în romanul Micelii (1981), din care cenzura a suprimat un capitol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
discursul istoric comunist și post- comunist, plecând de la adecvarea sau nu la un pretins model occidental, reprezintă, de fapt, o discuție riguroasă cu privire la miza Tradiției în cultura română 1. Radiografia istoricului Alexandru Zub, în ansamblul ei, pertinentă, este redevabilă unor poncife care trebuie demontate: în primul rând, "ortodoxismul ca formă interbelică a vechiului tradiționalism" este un concept total inoperabil pentru simplul motiv că dezbaterea din perioada interbelică se purta asupra relației dintre Ortodoxie și națiune; în al doilea rând, a discuta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prigoanei comuniste conține câteva studii de caz extrem de profitabile pentru ceea ce înseamnă sau ar trebui să semnifice raportul dintre autoritatea ecleziastică și cea a statului. Textul lui Dragoș Petrescu "Biserica Ortodoxă Română sub comunism: o abordare instituțională" demolează multe dintre poncifele marxiste și post comuniste ale legăturii dintre Ortodoxie și comunism. Aceste stereotipuri vizând o anume mentalitate nedemocratică a națiunilor "ortodoxe" au fost alimentate și de comportamentul ezitant al unora dintre ierarhii BOR care nu au inițiat o abordare responsabilă, autocritică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unei alte alme/ ducând prin fum și chiu elipsa/ spre vinurile reci și calme". Numeroase texte de maturitate artistică ale lui Valentin Talpalaru păstrează, ca și aici, pecetea demnă a obiectivării, a detașării (auto)ironice, pe care o preferă oricând poncifelor atitudinale și retoricilor desemantizate, dar bombastice. O schimbare decisivă de tematică și tonalitate poetică înregistrează scrisul său în Poemele Deltei. Rodion (Editura Opera Magna, Iași, 2012). În fapt, un macropoem parabolic, cu nervuri mistice și bătaie intertextuală, care brodează, pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu simți pulsul literaturii, dacă nu-nțelegi nimic din poezie sau din proză, dacă n-ai mai citit o carte de decenii e mai bine să te lași păgubaș. Altfel ai să intoxici generații de copii cu străvechi și moarte poncife, cu "comentarii" care nu comentează nimic și cu citate din critici potrivite forțat după metoda milițianului puternic. În consecință, elevii tăi vor ajunge să urască și ei literatura, după chipul și asemănarea ta. Va fi singura ta realizare obiectivă. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
obliterată de spectacolul național-comunist al unității întregului popor, vădește o surprinzătoare reziliență. Spontan sau provocat, segmentele conservatoare ale societății regăsesc în memoria lor latentă teme pe care educația elementară din anii copilăriei le sădise mai durabil decât se putea imagina: poncife și falsuri propagandistice despre "partidele burgheze" care spoliaseră poporul și înăbușiseră, invariabil "în sânge", revolta maselor. Un caz clasic este cel al mitologiei referitoare la răscoala din 1907: imaginea dramatică inventată de Zaharia Stancu în romanul Desculț intens studiat la
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
par, că traumele sunt trecătoare, și că noul de care se tem atât de tare e doar o aparență. Utilizarea acestui stil formular tipic pentru ședințe, care pare inteligibil și simplu, dar e foarte adesea vid, înșiruind o sumă de poncife fără miez, reunite nu prin logică, ci prin alunecări retorice, construiește constant un discurs vacuu ce nu solicită atenția auditoriului, dar traduce într-un limbaj aparent familiar și patern un mesaj de putere imuabilă și sigură de sine al cărui
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
unei fotografii cu Marilyn Monroe. Text provocator, ca toate celelalte, Corpuri de iluminat - scris după Playback, dar publicat înainte de acesta - s-ar fi putut numi la fel de bine Romeo, Julieta și întunericul. Antiroman de dragoste, dinamitează metodic - prin deriziune și ridicol - poncifele romanțioase ale genului. Julieta lui T. viețuiește în lumea cu orizontul obturat a blocurilor-dormitor din ghetoul socialist, redusă la stereotip de farsa adevărată și lipsită de măreție sau de tragism în care e distribuită din oficiu într-un rol de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
mult cu energie și gândire pozitivă decât cu medicamente sofisticate și ustensile de mileniul trei, mai că aș spune: halal medic. Primar. De Iași! 27 ianuarie 2011 Scriu rar despre faptele diverse și, într-o lume mediatică strâmbă - dominată de poncife și stereotipuri comerciale - evit să vorbesc despre tragedii. Simt acum nevoia să fac o excepție. Cu câteva zile în urmă, o studentă a Facultății de Drept de la Universitatea "Petre Andrei" din Iași, care trecea prin campusul studențesc "Tudor Vladimirescu", a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
noaptea cu telefoanele pornite ca să se împărtășească cultural și rudele de la bulău), Cătălin Ștefănescu a făcut o pledoarie a dreptului la existență al manelelor ca fenomen social. De acord, firește, dar aici intrăm în alt orizont de discuție, unde adie poncifele și insurgențele de blog ale stângii intelectuale. Grup politic din care, mă grăbesc să mărturisesc, face parte, în Occident, majoritatea zdrobitoare a celor care ar trebui să constituie pentru noi parteneri de dialog privilegiați: ei iubesc literatura, promovează deschis dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de scriitori care, deși au refuzat cenzura și, în general, ordinea comunistă, înțelegeau să acționeze, în primul rând, pentru salvarea unor texte pur literare sau predominant literare. Rezistența lor a constat în încercarea de a salva literatura de instrucțiuni, normative, poncife pe linie, din refuzul culturii dirijate, propagandistice, din a milita mai ales pentru principiul libertății de creație și expresie. Ostinato de Paul Goma, care a deschis seria, a reprezentat, dacă nu mă înșel, cazul cel mai caracteristic al acestei categorii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să-l rad ca pe un crap. G. CREȚEANU, M. ZAMPHIRESCU G. Crețeanu (1829-1887), autorul popularului "Cîntec al străinătății" ("Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea"), e un făcător de goale versuri, moralizatoare și pline de poncife, sau, când sunt erotice, cântând cu dignitate "copilițe rumeioare" și pe "gentila dona". Nici Mihail Zamphirescu (1838-1878), amintit mai ales pentru "bufoneria literară" Muza de la Borta rece, împotriva "Junimii", nu era mai talentat. Acesta cultiva o poezie pesimistă, de genul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în surtuc sau cu o pelerină pe umeri, vara își pune opinci în picioare și cu bocceaua la spinare și într-un costum neverosimil o ia la picior spre munți. În proza sa nesigură și genială se văd urmele profesorale, poncifele. Toate figurile din poetică sunt puse la contribuție, dar mai ales se recurge la elementul livresc. Gluma miroase a catedră, și prietenii de la Viața românească, prinzîndu-i mecanismul, îi trimiteau scrisori cu titluri de fantezie: "Bătrînule Fakir și delicioasă scrumbie", "Ilustrule
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
romancierul Lovinescu "uzează de o dialectică proprie aparatului critic" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 297). 47 Ligia Tudurachi, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, vezi capitolul " Ponciful și geneza romanului", pp. 106-110. În opinia exegetei clujene, pe care o justifică și sensul argumentației din paginile de față, "[...] plecând de la clișeu, romancierul întrevede posibilitatea unei scriituri uniforme și în același timp a unei scriituri mecanice, care nu riscă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
colectiv, reușesc să-l trezească la viață și să-i dea un contur distinct printr-o evoluție în doi timpi, de la imitație la "diferențiere". 233 Lovinescu își inventează un discurs mitologizant despre geneza operei, ca și Rebreanu. Vezi Ligia Tudurachi, "Ponciful și geneza romanului. Mărturisiri literare", în op. cit., pp. 106-110. 234 Vezi Ligia Tudurachi, capitolul Sugestivitatea și posibilitatea unei "traversări" a sensului, în op. cit., pp. 59-65. 235 Ligia Tudurachi, capitolul "O "formă simplă"", pp. 89-93. Cercetătoarea clujeană analizează foarte subtil și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tineretului” în 1947, continuând să colaboreze la „Urzica”, „Almanahul literar” scos de Asociația Scriitorilor din București, „Luceafărul”, „Cronica” ș.a. Semnează și Horia Salem. Prima carte a lui S., romanul La poarta nr. 3, apare în 1961 și ilustrează mai toate poncifele realismului socialist. Autorul trasează evoluția protagonistului, Anghel Dușe, electrician la Uzinele Sinești, comunist în devenire în anii imediat următori celei de-a doua conflagrații mondiale: experiența închisorii, implicarea în viața sindicatelor, politica vremii ș.a.m.d. Personajele, mai toate schematice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
și filme anterioare. În Ana, regizorul lucrează într-o cheie cu totul nouă. Povestea ca fapt de viață este dramatică și zbaterile violente, furia neputincioasă și urletele ridicate până în ceruri ar fi fost întrutotul la locul lor. Alexa refuză însă poncifele, modalitățile lesne și cel mai adesea uzitate și optează cu o impecabilă știință a dozajului pentru o manieră impresionistă. Nu lipsește nimic ca să empatizăm cu ecranul, dar asta fără să ni se bage degetele în ochi și fără să ni
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și exuberant: în propriul vernisaj, travestit în enigmatica Mona Lisa, rămîne cîteva ore... înrămat, în timp ce invitații săi își consumă, relaxați, șampania și pișcoturile. Ascultînd, mai alaltăieri (cu ce efort!), placa iliesciană cu diviziunea muncii, bla-bla. bla-bla, și cu alte asemenea poncife marxiste, ingurgitate nemestecat în junețea răsăriteană, constați cîtă inadecvare opacizează această minte în perspectiva iminentei "civilizații digitale". Cîtă nenorocire a adus omenirii "grija" dirijată pentru flămînzii lumii! Ce eșec sîngeros a însemnat grijuliul comunism, agonizînd acum în formulele... social-democrației (de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
drogat sub permanentul control al conștiinței". Mintea lucidă și curioasă a secolului. Acum, doar două flashuri jüngeriene despre... culoare. Ale celui căruia, în paradigmă goetheană, nimic din ce e omenesc (inclusiv științele exacte) nu i-a fost străin. Deci. Ocolind ponciful arhibătut, zice frumos: "Albul nu este lipsit de culoare, ci refugiul universului colorat". Și, într-o picantă juxtapunere: "Cînd "negrul", despre care vă voi vorbi, și-a întrebat prietena, pe care tocmai o dezvirginase, cum a fost, ea a răspuns
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un motiv la altul, asumîndu-și, finalmente, un ansamblu unic. Prea grav în aventură totală, pentru a-l minimaliza noi prin eticheta frivolității. (Singura frivolitate în care catalanul s-a plasat prost a fost cea a confecționării porumbelului păcii, servind, nedemn, poncifelor sovietismelor la modă. Apropo, episodul coridei e, poate, singurul care mă așază dincolo de însîngerata arenă a lui Picasso, gîsindu-mă în tagma iată, din ce în ce mai numeroasă a desființării sangvinarului cinism. E de ales, mai degrabă, nu? cealaltă arenă spre care fug acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]