329 matches
-
neapărat.. să vorbesc. Cu picioare tremurătoare, mă grăbesc spre colțul curții, destul de departe ca să nu mă audă. — Jemima, mi-ai promis că nu faci nimic ! șuier. Nu-ți amintești că ai jurat pe geanta ta Miu Miu din piele de ponei ? — Nu am nici o geantă Miu Miu din piele de ponei ! mi-o Întoarce triumfătoare. Am o geantă Fendi din piele de ponei ! E nebună. Nebună de legat. — Ce-ai făcut, Jemima ? Îngaim. Spune-mi ce-ai făcut. Îmi bubuie inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
curții, destul de departe ca să nu mă audă. — Jemima, mi-ai promis că nu faci nimic ! șuier. Nu-ți amintești că ai jurat pe geanta ta Miu Miu din piele de ponei ? — Nu am nici o geantă Miu Miu din piele de ponei ! mi-o Întoarce triumfătoare. Am o geantă Fendi din piele de ponei ! E nebună. Nebună de legat. — Ce-ai făcut, Jemima ? Îngaim. Spune-mi ce-ai făcut. Îmi bubuie inima să-mi sară din piept de teamă. Te rog, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nu faci nimic ! șuier. Nu-ți amintești că ai jurat pe geanta ta Miu Miu din piele de ponei ? — Nu am nici o geantă Miu Miu din piele de ponei ! mi-o Întoarce triumfătoare. Am o geantă Fendi din piele de ponei ! E nebună. Nebună de legat. — Ce-ai făcut, Jemima ? Îngaim. Spune-mi ce-ai făcut. Îmi bubuie inima să-mi sară din piept de teamă. Te rog, Doamne, să nu-mi spună că i-a zgâriat mașina. Te rog. — Ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
timidă, dar și cu un soi de mândrie. Mi se făcea rușine numai când ziceau chestii de genul „Locul ăsta ar trebui văruit. E aproape la fel de rău ca la noi acasă“. Am salvat-o pe mama de la o alunecare pe poneiul de jucărie al lui Michelle. E cineva faimos pe-aici? mi-a șoptit Helen. Momentan, nu, am răspuns cu nonșalanță. Spre marea mea ușurare, Helen n-a spus decât: — Fir-ar al dracului! Și asta a fost tot. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
opt-zece săptămâni, punea la cale și regiza episoadele de masturbare. Imaginația nu-i era cine știe cât de debordantă, dar nu e nevoie să râdem de regimentele de negri, priapici și rânjitori, sau de don juanii latino, care veneau spre ea călărind poneii înspumați pentru polo și care descălecau doar pentru a încăleca din nou... pe Carol. Cum se jucau degetele alea! Și cum se descoperea Carol pe sine; harta propriilor zone erogene era cartografiată milimetru cu milimetru. Ce ciudat că Dan, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
distribuit autorilor neinspirați de articole neinspirante sub forma unui cartonaș plastifiat cu cinci idei. De bază era cea de-a treia: „Nu Prescriem, ci Descriem. Arta oglindește viața“. Directorul avea, de asemenea, pretenții stendhaliene: își botezase fiul Julien și pe poneiul acestuia Sorel. Imediat ce directorul plecase, Bull o sunase pe Juniper. Și ea scria regulat articole pentru Get Out!. Se culcase de vreo câteva ori cu Bull, numai că aceste „câteva ori“, deloc puține, avuseseră importanță doar pentru el. Juniper făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
piele... În noaptea asta, prin cvartalele de locuințe sociale (parcă tranzistorul lui Dumnezeu, uitat deschis, s-ar auzi peste tot orașul), prinde contur un experiment, se încearcă o breșă în vandalism. Dintr-o dată, copiii găsesc o mare plăcere să ducă ponei cu liftul la etajele de sus și să-i călărească pe coridoarele și gangurile blocurilor de locuințe sociale, având ușile de la intrare și ferestrele de o parte și un zid scund și cerul nopții de cealaltă. E adevărat. De unde fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
la etajele de sus și să-i călărească pe coridoarele și gangurile blocurilor de locuințe sociale, având ușile de la intrare și ferestrele de o parte și un zid scund și cerul nopții de cealaltă. E adevărat. De unde fac rost de ponei? Din grădinițele dintre blocuri, din canale? Drept în sus se duc, turnurile perversiunii. Și nici nu pare a fi o mare distracție. Lua-o-ar naiba. Cândva am fost și eu vandal și știu că e greu de găsit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai bună. Vandalismul e o distracție de milioane... E rău pentru locatari, să suporte spaima animalelor. rău pentru animale, ale căror gene nu s-au putut niciodată târgui în legătură cu acest gen de viață de noapte, cu cercurile astea înalte. Dar poneii n-au cum să se plângă. Ei trebuie să ia lucrurile așa cum sunt, cot la cot cu noi, toți ceilalți. Trebuie să se adapteze, să suporte anumite mutații. Nu se pot ascunde. Nimeni nu poate. A venit într-adevăr vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
au cum să se plângă. Ei trebuie să ia lucrurile așa cum sunt, cot la cot cu noi, toți ceilalți. Trebuie să se adapteze, să suporte anumite mutații. Nu se pot ascunde. Nimeni nu poate. A venit într-adevăr vremea ca poneii să termine cu trecutul și să-și joace rolul care le revine în secolul douăzeci. Eu sunt un lucru compus din decalaje temporale, șocuri culturale și schimbări de fus orar. Ființele omenești nu au fost proiectate să se agite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Încă să le inventeze. Rătăcim dintr-o dumbravă În alta. Una spre sud este acum Împrejmuită de un țarc, pentru că Societatea pentru Conservarea Naturii dorește să observe ce efect va avea Împiedicarea pășunatului oilor de Moorland, a boilor și a poneilor sălbatici. Vegetația la nivelul solului este mai deasă, cu mai mulți arbuști; probabil că În urmă cu secole așa arăta pădurea, Înainte ca vitele să fie purtate de colo-colo la păscut. Totuși, acum pare artificială - necesară din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
interior, o groază de afaceri interesante, demne de a fi cândva istorisite pe cearceaful dintr-un cinematograf. Rămâne același tip ascultător și discret, se îmbracă cuviincios, câștigă îndestulător. 170 DANIEL BĂNULESCU Pe Calea Victoriei, trăsuri, blagoslovite multe cu doi până la patru ponei, se lasă-n genunchi și cuprind, în căușurile lor articulate, doamnele în pantofi de mătase. Moștenitori, mutilați, pești, cartofori, primadone, fanfaroni, parașute, tiribombe de lux, crupieri și galanți înăbușe locul. La Pielea Goală, celor ce cred în salvarea lumii de către
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
când În când trupul robust (de Balenă eșuată așa o „alintam” uneori, fără Însă ca ea să se supere) cum se balansa greoi În timp ce vorbea, provocându-mi o vaga senzație de amețeală. Nasul mic, fluturat, semăna cu o șa de ponei și această găselniță mă făcu să zâmbesc, fapt pe care mama Îl sesiză și Înțelese că nu o ascultam. Se opri din povestire, sfârșind prin a sorbi gălăgios cafeaua aproape rece din cana Înaltă, de pe masă. Unde te-ai lovit
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
gură. Nu e pâine? Nu ai voie să mănânci ou de Paște... Păi, tati nu trebuia să-ți spună asta. Nu sunt groaznică. OK, să mergem. Prima zi de școală după vacanță și copiii sunt la fel de agitați și febrili ca poneii Înainte de un concurs hipic. Emily vorbește peltic și stâlcit ca un bebeluș, ca de fiecare dată după absența mea sau Înainte de a pleca din nou. Mă Înnebunește. —Mama, de cine-ți place cel mai mult din Ursu’ și casa mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
orice rufă de călcat de la copii sau nepoți fără să stea jos vreo clipă dacă puteau fi de ajutor. Era ca și cum s-ar fi definit În raport cu ce făceau pentru ceilalți, iar pierderea acestei definiții le lăsa confuze, năuce; ca acei ponei de mină care-și păstrează capacitatea de a vedea În tuneluri și la mult timp după ce au fost eliberați pe câmp. Pentru generația mea, care a cunoscut-o mai târziu și uneori prea târziu, maternitatea a fost un șoc. Sacrificiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
e acel Doodle, devenit nume propriu Într-o altă variantă a cântecului (un pierde-vară, un Împopoțonat - scriu dicționarele despre doodle), nu vom ști niciodată. După cum nici de ce yankeul priceput la muzică și la fete intră În oraș călare pe un ponei, cu o pană Înfiptă În pălărie, și are, pe deasupra, habar de Macaroni. Cel puțin așa sună următorul refren, compus cam tot pe atunci: „Yankee Doodle came to town/ Riding on a poney,/ Stuck a feather on his hat/ And call
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
caricaturi - o lucrare dintr-un mare muzeu londonez -, am da răspuns și uimirii din prima pagină a cărții noastre. Nu Înțelegeam atunci ce legătură putea fi Între yankeul Doodle care intră În oraș În chip de dandy, călare pe un ponei, cu pana Înfiptă În pălărie, și Macaroni. Oricât ar părea de ciudat, Între stupidul cântecel Yankee Doodle, cuvântul macaroni și caricatura din 1772 (văzută de noi doar pe Internet) e mai mult decât o legătură: e de-a dreptul o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În după-amiaza aceea de sâmbătă. Blocurile cenușii sunt blocuri cenușii, fie că sunt acoperite sau nu de zăpadă. Totuși, plini de emoție, ne-am târât picioarele Încălțate cu cizme solide, pentru zăpadă, de-a latul pistei de concurs, plină de ponei care săreau brusc În lături prin zăpadă și de harnașamente pentru cursă. Când am ajuns, În cele din urmă, la terenul de polo, locul s-a dovedit a fi departe de priveliștea romantică, În genul Anna Karenina, la care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
care alunecase discuția. Simțind strâmtoarea În care mă aflam, Lauren i-o reteză lui Valerie, spunând: „Au Început! Repede!“ și se năpusti spre balconul de unde se putea privi afară, care deja se umplea de lume. Am privit cu toții cum opt ponei lucioși de polo - câte patru de fiecare echipă - au ieșit În galop pe terenul Înzăpezit. Echipa Mercedes Moscova juca Împotriva echipei Cartier General Four. —Uite-l acolo, nr. 3, spuse Lauren, arătând spre un bărbat care galopa cu viteză pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
e-nii.“ Asculți? Și continuă strecurând comentarii proprii, cum făcea mereu: „Aflați dar că mar-ți-e-nii nu mănâncă carnea de animale, dar se servesc de ma muți ca animale de transport. Caii lor sunt mari cât po-ne-ii noștri“. Cât po-ne-ii noștri? Care ponei? „Boii lor sunt mai mici - adică noi avem boi mai mari - și au un singur corn. Mar-ți-e-nii au vederea foarte pă-trun-ză-toa-re. Au învățat să sboare, dar numai la distanțe mici. Umblă pe apă cu aceeași ușurință ca pe uscat. Orice
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
vagabonzi alergau În jurul ringului, urmăriți de un recepționer care se tot apleca și culegea pălăriile și bastoanele aruncate-n arenă și le arunca Înapoi În Întunecime. Se aprinse lumina În patio. — Eu mă duc să mă cațăr pe unul din poneii ăștia cât Îi aduni tu pe copii, Îi spuse Zurito. Din spate se auziră clopoțeii de pe catârii aduși să care taurul mort afară. Membrii cuadrillei, care urmăriseră spectacolul burlesc de pe coridorul dintre barrera și primele locuri se-ntorseseră și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
însă rămase cu gestul la jumătate când el nu deschise cotul, să-i facă loc. Dar avusese dreptate. La Moși era lumină și în jurul beculețelor colorate se adunaseră pâlcuri de oameni. Se opriră la călușei. Aurica se cuibări numaidecât pe poneiul ei roz și râse. Nu m-am mai dat în călușei de când eram mică... Noi stăm la bloc, nu prea m-am jucat. Erau niște leagăne ruginite, dacă nu erai atent, se dădeau peste cap. Pe-ai mei i-au
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
continuăm lunga călătorie spre Jehol. Sunt tristă și amărâtă când mă gândesc la pretextul „vânătorii“ soțului meu. Miniștrii și prinții, în haine minunate, sunt purtați în palanchine bogat decorate pe umerii cărăușilor care înaintează cu greu, în timp ce gărzile patrulează pe ponei mongoli. Psalmodiul cărăușilor a fost înlocuit de o tăcere adâncă și chinuitoare. Nu mai aud târșâitul picioarelor în sandale peste pietrele instabile. În schimb văd, durerea dată de bătături întipărită pe chipurile posomorâte și pline de sudoare. Deși am intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vor cânta într-o dimineață de vară")// dar putred se înalță masculul destinului (și/ deflorând chipul fără margini numai că dispare/ pe veci) se va naște "cel" denumit: în dimineața/ de fosfor alergând: cu zăbale de aur: în travesti/ (cal; ponei; hipopotam)/ să mă trezească...". Din avalanșa năucitoare de versuri asemănătoare acestor liminare Concluzii la regele Thanatos se încheagă, în orice caz, o mitologie barocă a textului conceput din cuvinte care, odată zămislite, "se preschimbă în/ adâncuri", adâncuri de care scribul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Gift venea de pe pistele din Chicago și avea un istoric de medalii de neegalat. Provenea dintr-o herghelie foarte bună și, pe când m-am apropiat de geam, era evident că acest cal rasat nu putea fi întrecut de nici unul dintre poneii din cursă. Dar țineți seama de faptul că performanțele trecute și rasa nu reprezintă o garanție. Calul meu a ieșit al patrulea și a fost ultima cursă la care am pariat. Mai degrabă mi-aș încerca șansele și aș paria
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]