948 matches
-
dintre ele secând în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu Apă din Valea
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu Apă din Valea Leșului (Acre), Toplicioarei (Întorsuri
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu Apă din Valea Leșului (Acre), Toplicioarei (Întorsuri). De semnalat este și prezența unor lacuri temporare, formate mai ales
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
a pâraielor zglobii, putând întâni o serie de peșteri (Acre, Chivadarului, Întorsuri, Ponoraș, Toaia, Peștera din Dealul Berii etc.), avene (Poșiștăul din Glimeia Mică, Groapa Sturzului, Poșiștăul lui Toderea Haiului, Poșiștăul Ministerului, Poșiștăul lui Pașcalău, Poșiștăul din Piciorul Gol etc.), ponoare (Toaia, Munău, Întorsuri, Peșteruță, Acre, Ponoraș), izbucuri (Dămișenilor, pe valea Brătcuței) ș.a. De asemenea, având în vedere distanța relativă redusă, din Damiș se poate ajunge ușor în orașele Oradea, Aleșd, Beiuș (la tradiționalul târg de joia), la peșterile Meziad, Urșilor
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E85 se află rezervația floristică Ponoare unde există dediței (Pulsatilla patens și Pulsatilla montana), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa și Iris sibirica), bulbuci (Trolius europaeus) etc. Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa și Iris sibirica), bulbuci (Trolius europaeus) etc. Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara, se află rezervația floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar și cu alte plante rare, printre care vinețelele (Centaurea marclialliana). În Parcul Profesor Ioan Nemeș din centrul orașului, lângă clădirea Muzeului de Științele Naturii, se află un exemplar de fag roșu (Fagus sylvatica v. antropurpurea). Pătura
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și se întinde pe o suprafață de 500 hectare. Aria naturală reprezintă o zona montană constituită din ponoare, izvoare carstice ("Fântână Stanchii"), văii (Cisla, Șesuri, Vulcănescu), abrupturi calcaroase ("Cearcănul, Stana Sasului, Podul Cearcănului") și căldări glaciare (partea nordică a "Vârfului Jupania"), cu sectoare de pășuni de munte, păduri de conifere și jnepenișuri ("Cornul Nedeii, Cearcănul Mestecăniș"); cu o
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
Cernei. Aceștia susțin că șoseaua care ar urma să tranziteze aria protejată printr-o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Parcul național reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Coronini - Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna - Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
dispar , Callimorpha quadripunctaria"), calul-dracului (o libelulă din specia "Cordulegaster heros"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate semnalate în arealul parcului: fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvila
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
lapte). Așa ceva nu se cunoaște în zonă. Mâncarea făcută din ouă bătute, cu slănina fripta, ceapă verde și brânză o numesc păpăraie. Peșteră este o străpungere hidrologica a fâșiei de calcare tithonice în extremitatea vestică a Masivului Bedeleu. Trei pâraie (Ponor, Poieni și Seaca) își unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² și se pierd în masivul de calcar la Vânătările Ponorului. Această arie cumulează caracteristicile unei polje dar specialiștii în domeniu încă nu au clasificat-o ca atare
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
este o străpungere hidrologica a fâșiei de calcare tithonice în extremitatea vestică a Masivului Bedeleu. Trei pâraie (Ponor, Poieni și Seaca) își unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² și se pierd în masivul de calcar la Vânătările Ponorului. Această arie cumulează caracteristicile unei polje dar specialiștii în domeniu încă nu au clasificat-o ca atare. Cele trei pâraie au fost cândva tributare bazinului hidrografic Rîmeț, dar au fost captate subteran și mutate bazinului hidrografic Arieș. Apă ce dispare
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
arie cumulează caracteristicile unei polje dar specialiștii în domeniu încă nu au clasificat-o ca atare. Cele trei pâraie au fost cândva tributare bazinului hidrografic Rîmeț, dar au fost captate subteran și mutate bazinului hidrografic Arieș. Apă ce dispare în Ponorul Vânătare, apare în partea terminală a peșterii după numai 15-18 m. și după ce parcurge pe galeria activă un traseu S-N de cu o cădere de apare la lumină printr-un gigantic portal. Intrarea, la altitudine absolută de orientată N-
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
lingurițe iar podeaua este acoperită cu pietriș rotunjit, dovada unui curs foarte lung. Sifonul poate fi depășit de o echipă bună de scufundatori cu echipament adecvat. Apă ce apare din acest sifon are cu totul o altă origine decât Vânătările Ponorului. Continuând explorarea pe galeria principala în amonte, după se ajunge La lanțuri, o verticală de . Odată urcata această verticală, se pătrunde într-o galerie largă și împodobita cu scurgeri parietale. Ea se termină după , deasupra unei verticale de care dă
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Aici este finalul peșterii, în "Lumea Frământata". Pe dreapta, se poate cațără un horn ce duce până la 123 denivelare pozitivă față de intrarea peșterii. La baza peretelui terminal, apa apare printre imense stânci prin fisuri impenetrabile. Până la lumina zilei, la Vânătările Ponorului, mai sunt . Temperatura aerului în coridorul principal este cuprinsă între , iar în Sala Minunilor de la 13 până la peste 20. Peșteră a fost amenajată pentru vizitare în 1986 dar amenajarea a fost distrusă în întregime de viituri. Nu are ghid și
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
dar amenajarea a fost distrusă în întregime de viituri. Nu are ghid și vizitarea ei poate fi făcută numai de speologi foarte experimentați. Peșteră este o capcană care poate surprinde vizitatorii în caz de ploaie torențiala în poljia de la Vânătările Ponorului sau topirea bruscă a zăpezii. În anul 1980 o echipă de la Polaris Blaj condusă de Viorel Ludușan este surprinsă de o viitura cauzată de topirea zăpezilor în Labiritul Ludușan pe care tocmai îl descoperiseră. Reacția rapidă a speologilor, buna lor
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă dopul format și să inunde peșteră și Valea Morilor. Totul durează câteva ore, apoi se revine brusc la normal. Fenomenul este
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba și Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Cricău, Galda de Jos, Întregalde, Ighiu, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara, Mihai Viteazu, Moldovenești, Petreștii de Jos, Săndulești și Tureni. Aceasta este străbătută de drumul național DN75, care leagă Turda de Câmpeni. Situl „Munții
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpină a laturii sudice a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală a culoarului depresionar de pe cursul mijlociu al Mureșului) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief (carstic
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală a culoarului depresionar de pe cursul mijlociu al Mureșului) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief (carstic și exocarstic) diversificate: vârfuri, cheiuri, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, peșteri; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și granit. La est de localitatea Doman se evidențiază culmea calcaroasă a Ponorului (808 m.) care se pierde spre sud în podișul carstificat al Iabalcei, de pe dreapta Carașului. Între văile Carașului și Minișului se desfasoară mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele. Cele mai importante, în succesiunea lor de la vest la est, sunt urmatoarele
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
m), se bifurcă: în vest prin culmea Tâlva Predilcova (891 m.) - Iudina (704 m.), iar în est cu Dealul Zăbalul Mare (835 m.). Între aceste culmi se află mai multe podișuri carstificate dintre care amintim: Râvniștea Mare, Colonovăț, Ceresnâia, Cârneala, Ponor și altele. La sud de valea Minișului culmile sunt mai puțin numeroase, dar aici se află cele mai mari înalțimi din Munții Aninei. Astfel, în vest se desfașoară culmea Cuniuma (1046 m.), iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
primește pe stânga pârâul Poneasca. Ceilalți afluenți, mai puțin importanți, sunt: Valea Rea și Beul cu Chichiregul. Toți însă străbat numai calcare și formează chei sălbatice. Din pricina calcarelor rețeaua hidrografică a fost dezorganizată, multe ape pierzându-se în adâncime prin ponoare. În cursul lor subteran au dat naștere la numeroase peșteri, unele din ele constituind importante atracții turistice. Deși Munții Aninei nu au înălțimi prea mari, în cadrul lor se observă etajarea principalelor elemente climatice, ca o consecința a interdependenței condițiilor de
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
aval a râului Korana; punctul cel mai înalt este muntele din masivul Mala Kapela cu vârful la altitudine. Rocile carstice formează în principal dolomite și calcare, iar relieful este astfel punctat de formațiuni cum ar fi dolinele, uvalele, poliele și ponoarele Relieful a rezultat concomitent cu formarea Alpilor Dinarici, dar a fost și modelat permanent de apa care erodează mecanic și chimic, pătrunzând în roci, formând grote, lacuri și căderi de apă. Apa, combinată cu dioxid de carbon din sol, formează
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
mutat și biserica cladind-o din nou pe locul de azi, în proporții mult mai mici, se cunoaște de pe catapeterasma care nemaiîncăpând au așezat-o în linii franțe. Astăzi se mai cunoaște locul fostului cimitir al satului, aflat pe coasta ponoarelor la nord de sat și o piatră mare, probabil pe locul unde a fost Sfântă Masă a bisericii vechi. În anul 2003 s-a ridicat aici un monument care să amintească peste veacuri de existența acestui schit. Biserică este construită
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]