1,093 matches
-
Ason, care a instituit un regim de teroare. Iberia a putut scutura după scurt timp stăpânirea pontică și a unificat toate ținuturile georgiene în afara Colhidei sub stăpânirea sa. În războaiele mitridatice, Colhida a fost ca provincie, Iberia ca vasal al Pontului antrenată în lupta împotriva Romei. Între anii 65 și 64 î.Hr. statele georgiene au fost cucerite de generalul Pompei. Colhida a devenit astfel provincie romană, Iberia protectorat al Romei. Statul Colhida a început să se destrame în decursul secolului al
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
de la Geneva (1949) și genocid (în special pentru masacrul de la Srebrenica). După 12 ani de sustragere, autoritățile sârbești au anunțat în 21 iulie arestarea sa, arestare confirmată de TPI. Se spune că serviciile de informații americane și britanice, în urma unui pont primit din partea serviciilor secrete germane, care, la rândul lor, l-ar fi primit de la Ratko Mladić, îl țineau de câteva luni sub supraveghere pe Karadžić, dar arestarea este urmarea deciziei noului guvern de la Belgrad, proocidental, care la numai două săptămâni
Radovan Karadžić () [Corola-website/Science/313214_a_314543]
-
cu sciții și elenizați, constituind „regatul Bosforului”, cu centrul de-o parte și de alta a strâmtorii Kerci („Bosforul Cimerian” - „bosfor” însemnând "strâmtoare" în limba greacă veche, de la "bous" sau "buzō" : « a strânge », și "poros" : « trecere ») care leagă Marea Neagră (atunci „Pontul Euxin” adică "marea primitoare") cu Marea Azov (atunci „lacul Meotid” adică "mlăștinos"). propriu-zisă era mai întinsă decât regatul, dar sub influența acestuia. Trecând, pe rând, între altele, sub stăpânirea Imperiului Bizantin, a Rusiei Kievene, a Republicii Genova, peninsula a devenit
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
era transportat în Grecia pe mare, traversând în trecere Hersonesesul Traciei. În decursul îndelungatei sale istorii, regatul a fost adesea aliatul, „clientul” sau vasalul altor puteri mai mari, precum Imperiul Persan, Imperiile elenistice care i-au succedat, Regatul grecesc al Pontului și Imperiul Roman devenit Bizantin, având relații comerciale cu populațiile scitice din stepa pontică; a durat până la regele Savromatis al VI-lea („savromatis”: "ochi de șopârlă" în grecește, poporul său apărând sub porecla de sarmați). Acest echilibru de lungă durată
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
asupra Senatului prin solicitările sale făcute cu sprijinul plebeilor, amenințând monopolul politic al oligarhilor din Senat. Moartea sa împarte Senatul în două facțiuni: Optimates și Populares. În 81 î.en., consulul-general, Sylla conduce o campanie împotriva regelui Mitridade VI din Pont. Marius, care a cucerit Numidia și i-a învins teutoni și cimbri, inițiază o reformă militară, înlocuind serviciul militar obligatoriu cu o armată de soldați profesioniști. Grație reformelor lui Marius, Sylla își formează o armată de soldați . Dar este destituit
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
încep să se constituie și formațiunile statale ale geților. Inscripțiile de la Histria menționează relații cu conducătorii geți Zalmodegikos și Rhemaxos (sec. III î.Hr.). Câtăva vreme, cetățile dobrogene se află sub stăpânirea perșilor, apoi, în perioada elenistică, se aliară cu Regatul Pontului, puterea dominantă în Marea Neagră, înainte de a trece sub stăpânirea Romei în anul 46, fiind incluse în provincia romană Moesia. În antichitate, Dobrogea era cunoscută sub denumirea de Sciția Mică (Scythia Minor, denumire romană). Începând cu secolul XX, unii istorici au
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
ca sclav la Callatis. Auzindu-i povestea, Burebista îl primește pe Calopor ca oștean în armata sa. Burebista află de la solii greci Acornion (marele preot de la Dionysopolis) (Alexandru Repan) și Mitran (prinț și sfetnicul regelui Mitridate al VI-lea al Pontului) că romanii vor să ocupe cetățile pontice grecești. În acest scop, generalul roman Pompei l-a trimis pe proconsulul Hibrida (Mircea Anghelescu) al Macedoniei, cu o armată de 10.000 de soldați din Legiunea Macedonica, să ierneze în cetățile pontice
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
geții vorbeau aceeași limbă cu tracii, dar și ca dacii vorbeau aceeași limbă cu geții. Dar, evident, Strabon nu cunoștea el însuși limbile respective. După el, singura diferență era strict geografică, geții fiind așezați pe cursul inferior al Dunării, spre Pont, iar dacii spre izvoarele Dunării, mai aproape de populațiile germanice. Poziționarea dacilor departe de Grecia și de cetățile din Pont i-au făcut pe scriitorii antici să nu-i cunoască suficient sau să-i ignore. Herodot consemnează date despre geografia teritoriului
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
tribali și rănit, iar pradă de război este pierdută. Rontinus, în Stratageme, susține că tribalii au participat la expediția împotriva sciților și, având pretenții la pradă, nu au primit-o. Filip avea un interes politic major , dorind să controleze zona Pontului stâng. În 335 i.en., geții sunt menționați de Arian, autor grec din Bitinia, în lucrarea "Anabasis-Expediția lui Alexandru Macedon". Ca urmare a răscoalelor provocate de tribali și ilyri, Alexandru a organizat o expediție punitiva. A înaintat prin Munții Balcani
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
A treia expediție macedoneană în zona Dunării a fost condusă de generalul Zopyrion, despre a cărei informații este găsită la Curtius Rufius și la Trogus Pompeius, precum și la Macrobius. Între 331-326 i.en., cănd Alexandru se află în India, guvernatorul Pontului, Zopyrion a organizat o expediție împotriva geților sau sciților cu o armată de 30.000 de soldați. Boristhene (Olbia) este asediat, insă locuitorii rezista și resping invadatorii. La întoarcerea din expediție, Zopiryon, împreună cu toata armata, au fost zdrobiți din cauza unei
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Traciei. În 146 i.en., Grecia este transformată în provincie română. Romă primește că moștenire Regatul Pergamului în 133 i.en. și îl transformă în provincia română "Asia" în 129 i.en. Se desfășoară o serie de conflicte cu regatul Pontului condus de Mithridates al VI-lea Eupator. La sfârșitul secolului al II-lea i.en., dacii sunt consemnați de Frontinius, care în Stratagemele, arată că generalul Minucius Rufus, proconsulul Macedoniei, copleșit de scordisci și de daci, a recurs la o
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
aceștia, iar după înfrângerea lor, "geții urmară restul armatei persane". Un alt scriitor grec, Tucidide, ne relatează în opera să "Războiul peloponesiac" despre teritoriul locuit de geți. Asemenea lui Herodot, acesta îi plasează pe geți dincolo de munții Haemus (Balcani), până la Pontul Euxin (Marea Neagră), învecinându-se cu sciții. Acești geți se aflau sub autoritatea regelui odris Sitalces, căruia îi furnizau călăreți. Statul odris se întindea până la gurile Dunării, închizându-i pe toți geții din Dobrogea și de la sud de fluviu. Este foarte
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
la Appian, acesta din urmă făcând diferența dintre cursul superior și mijlociu unde fluvial este numit Danubius și cursul inferior al fluviului, numit Istru. Strabon menționează și diferența de nume, unii autori numindu-i geți pe cei care locuiesc "spre Pont și răsărit" și daci pe cei care locuiesc "în partea opusă, spre Germania și izvoarele Istrului". Rezultă astfel că ei sunt un singur popor. Strabon nu ne ofera prea multe detalii despre teritoriul geților. Totuși, el menționează râul Marisos (Mureșul
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
și Astion. Acestia au fost omorâți (anul 290) la ordinul comandantului militar al provinciei Scythia Minor, Latronianus După 297, pe teritoriul provinciei romane "Scythia Minor", între malul drept al Dunării de jos și Tomis (cetate grecească de pe litoralul apusean al Pontului Euxin), se aflau cei mai numeroși creștini martirizați din întreg Imperiul Roman. Astfel, Episcopul Efrem a fost ucis în 304, în ziua de 7 martie, la Tomis. El a fost urmat de nenumărați alți martiri, mai ales în timpul marilor persecuții
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
decât Regatul lui Burebista (82-44 î.Hr.) - cuprinzând Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul și sudul Moldovei, noul stat era mai puternic și mai bine organizat. Limitele statului dac in timpul lui Burebista (82-44 î.Hr.) au fost: în nord, Carpații Păduroși; în est, Pontul Euxin; în sud, munții Haemus (Munții Balcani); în vest, Dunărea Mijlocie. Progresele înregistrate în acest timp de societatea dacică erau multiple și importante: o populație numeroasă și grupată în jurul multor "dave" în care pulsa o vie activitate economică, legături comerciale
Decebal () [Corola-website/Science/296674_a_298003]
-
a început pe 16 iulie, la inițiativa unui antreprenor privat, Palloy, care a vândut o parte din pietre ca suveniruri (după ce sculptase pe ele o miniatură a Bastiliei). Majoritatea pietrelor au fost folosite pentru a construi un pod peste Sena, "Pont de la Concorde". În dimineața zilei de 14 iulie 1789, după ce au intrat cu forța în Hôtel des Invalides procurându-și armele necesare, revoluționarii francezi s-au îndreptat spre fortăreața Bastille pentru a-și face provizii de muniție (praf de pușcă
Căderea Bastiliei () [Corola-website/Science/321019_a_322348]
-
începutul secolului al II-lea î.Hr. și celui de-al II-lea d.Hr., atât Colchida cât și Iberia, (ca și regiunile înconjurătoare de altfel) au devenit teatrul de luptă dintre puterile vremii: Imperiul Roman, Armenia și efemerul Regat al Pontului. Ca urmare a campaniilor strălucite ale lui Pompei și Lucullus, regatele georgiene Colchida și Iberia au trecut sub controlu direct al Romei. În timpul împăratului Traian, Iberia Caucaziană a devenit unul dintre cei mai de nădejde aliați ai Imperiului Roman. Fostul
Georgieni () [Corola-website/Science/306732_a_308061]
-
sau Ponțiu Pilat (în ), originar din Pontul Asiei mici, a fost al cincilea prefect (guvernator roman) al Iudeei între anii 26 - 36, în vreme ce la Roma era împărat Tiberius, fiu adoptiv (14 - 37) al lui Octavian (31 î.Hr. - 14). Sub domnia acestuia s-ar fi făcut recensământul „în
Pilat din Pont () [Corola-website/Science/302794_a_304123]
-
la traininguri și workshopuri pe teme de public spreking, limbaj nonverbal, influență și parsuasiune ș.a. dar mai ales ne gândim și la unii din cei mai buni traineri din aceste domenii veniți special pentru a ajuta studenții în a obține ponturi specifice oratoriei. Dupa cum spune și sloganul, Oratorica își pregătește participanții să ia cuvântul. Este un eveniment realizat pentru prima dată în anul 2008-2009 și pentru că s-a dovedit a fi unul de succes, va fi susținut și pe viitor
Asociația Studenților în Contabilitate și Informatică de Gestiune () [Corola-website/Science/316884_a_318213]
-
foarte strâmte și strategice. Vechii greci o numeau Propontida (în greacă Προποντις -ιδος adică Propontis -idos). Numele provine de la termenul "pro", adică "înainte" și "pontos", adică "mare". Aceasta deoarece pentru grecii veniți din Marea Egee, această mică mare se afla înaintea Pontul Euxin. Numele de Marmara provine tot din limba greacă, de la vechiul termen "Marmaros" sau"marmaron" care desemna marmura albă cu granulații, sau cu vinișoare bleu, marmură foarte abundentă în insula Prokonnesos ("nesos" - insulă și "prokos" - căprioaară), denumită mai târziu Insula
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
petrecută de Simenon la "Gazette" l-a acomodat pe acestă cu arta scrisului constant și spontan. În această perioadă Georges Simenon a redactat mai mult de 150 de articole sub numele de "G. Sim". Primul român al lui Simenon , "Au Pont des Arches" a fost scris în iunie 1919 și publicat în 1921 sub pseudonimul "G. Sim". De asemenea, între noiembrie 1919 și decembrie 1922 au văzut lumina tiparului mai mult de 800 de piese umoristice ale tânărului scriitor. Timpul liber
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
a Președintelui Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, a fost surprinsă de deschiderea podului. Barja "Gladys", pe drumul către Docurile St. Katharine, a ajuns conform orarului și podul a fost deschis la timp pentru ea. Aflat pe drumul de întoarcere de la restaurantul "Le Pont de la Tour" situat pe malul Tamisei, cu prim ministrul Tony Blair, președintele Clinton a fost mai puțin punctual și a ajuns chiar în momentul în care podul se ridica. Podul a împărțit mașina prezidențială în două, spre consternarea membrilor echipei
Tower Bridge () [Corola-website/Science/320874_a_322203]
-
în provinciile de est cât de repede a putut (254 sau 255) și a restabilit ordinea treptat. Cu toate acestea, în curând el a trebuit să se confrunte cu o invazie gotică navală în nordul Asiei minor. Goții au devastat Pontul și s-au mutat spre sud în Capadocia. Valerian și armata sa au încercat să intercepteze trupele gotice în Antiochia, dar încercarea a eșuat din cauza ciumei. În timp ce armata sa a fost slăbită, Shapur a invadat nordul Mesopotamiei, în primăvara anului
Bătălia de la Edessa () [Corola-website/Science/334522_a_335851]
-
amintirea lui Antonio Canal, care începe să fie numit ""Canaletto"", care va reda în tablourile sale acea atmosferă de frumusețe și eleganță. În jurul anului 1717, Canaletto lucrează împreună cu tatăl său la decorurile unor opere ale lui Vivaldi, "Arsilda, regina din Pont" și "Încoronarea lui Darius". În același timp își încearcă talentul și ca pictor de șevalet și pictează vederi din Veneția, influențat de Marco Ricci și Carlevaris, prcursori ai "vedutelor" (vederi citadine ) venețiene. În anul 1719, Canaletto va pleca la Roma
Canaletto () [Corola-website/Science/304143_a_305472]
-
cuprins între Colchida și regatul sarmaților, Iberia, munții Moschici (astăzi munții Caucazul Mic) și Armenia. Totodată, frontiera de sud a Colchidei varia potrivit autorilor clasici: astfel,potrivit lui Strabon Colchida începea la Trabzon / Trebizonda, în timp ce potrivit lui Ptolemeu, pe de altă parte, Pontul se întindea până la râul Phase (actualul Rioni). Astăzi se știe că Pițunda se afla în spatele cetății cochice situate în nordul țării. În această regiune s-au născut legendele lui Iason și ale argonauților, care s-au dus acolo pentru a
Colchida () [Corola-website/Science/333150_a_334479]