319 matches
-
și satul ei de reședință au luat în 1949 denumirea de "Generalisimul Suvorov", iar în sat a fost ridicat un monument în memoria generalului rus Alexandr Suvorov. Comuna Dragosloveni a fost la un moment dat desființată, fiind împărțită între comunele Popești și Generalisimul Suvorov. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1964, s-a renunțat la denumire de "Generalisimul Suvorov", comuna fiind
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
cu orașul Aleșd, la sud-vest cu comuna Brusturi, la vest cu comuna Derna, iar la nord-vest cu comuna Tăuteu. Ca specific, în localitățile Budoi și Vărzari trăiesc importante comunități ale slovacilor din România. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Popești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,25%). Principalele minorități sunt cele de slovaci (12,93%), romi (4,46%) și maghiari (4,35%). Pentru 4
Comuna Popești, Bihor () [Corola-website/Science/310206_a_311535]
-
cu Baxanii, iar dinspre apus cu apă Căinarului”. Mențiunile de mai tîrziu sînt destul de frecvențe. La 8 mai 1614 satul e amintit cu prilejul confirmării de către Ștefan Tomșa diacului Petru din Bulboci “a lui dreapta moșie cu tot venitul”, sătul Popeștii de pe apă Căinarului. La 17 aprilie 1644 Vasile Voievod confirmă lui Gavril, pîrcălab de Suceava, părți din moșia satului Bulboci, cu iazuri și cu loc de moară în apă Căinarului. Mai tîrziu satul și moșia Bulboci devin în întregime proprietatea
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
conifere și mai puțin în cele de fag" viețuiesc forfecuța (Roxoia curvirostra), pasărea de jir (Melancorypha leucoptera) și corbul - ocrotit (Corvus corax). Mierla neagra - sau sură (Turdus merula) și ce de padure - sau gulerată (Turdus torquatus), precum și cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul (Cervus elaphus) - în special în pădurile de fag, jderul (Maries martes), lupul (Canis lupus) - ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de alun
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
celor trei copii ,anume Ioana născută la 27 mai 1911, Ion ,tatăl deputatului,născut la 6 august 1912 și Dumitrache născut în 1913 . Tudorache Damian moare in varsta de 54 de ani conform actului nr 1/1927 al Primăriei Comunei Popești. Incepand cu anul 1925 tatăl deputatului, Ion zis Mitrache ,Dumitrache sau chiar Dumitru a preferat să se apropie de unchiul său Neculai zis Constantin Ț. Dîrdala cu domiciliul în satul Gură Călitei comună Lacu Baban și a cumpărat în 1926
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
este un oraș în județul Giurgiu, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Drăgănescu, Novaci și Popești. Are o populație de locuitori. Orașul se află în estul județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al râului Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Mihăilești. Este străbătut de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
și Costieni cu 1892 de locuitori. În comună existau trei biserici și o școală mixtă cu 61 de elevi (dintre care 11 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Novaci și Popești, formate fiecare doar din satul de reședință. Comuna Novaci avea 683 de locuitori, o biserică și o școală cu 40 de elevi (dintre care 10 fete). Comuna Popești avea 796 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 26
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
biserica „Sfântul Nicolae” (1870) din Drăgănescu; casa Maria Călin (1920); casa Marin Matei (1927); casa Maria State (1931), ultimele trei din Novaci; conacul Călinescu (începutul secolului al XX-lea) din Mihăilești; și școala veche (1900), astăzi grădiniță, din nordul satului Popești.
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
Rădeni. Biserica de lemn din Popești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Lăcașul de cult se află pe teritoriul fostului sat Rădeni din Ținutul Cârligăturii, actualmente cartier al satului Popești. Biserica de lemn din Popești a fost construită în anul 1710 în cimitirul satului, fiind ctitorită de Smaranda Palade, proprietara moșiei , înrudită cu marile familii boierești Mavrocordat, Sturdza și Palade (Pallady). În 1841 moșia satului Rădeni se afla în proprietatea
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
și 7-8 Pantelimon Tip 2: 13-14 Jilava, 14-15 Broscărei Tip 3: 2-3 Mogoșoaia, 8-9 Cernica, 9-10 Cațelu, 15-16 Măgurele, 16-17 Bragadiru, 17-18 Domnești, 18-1 Chiajna Tip 4: 3-4 Otopeni Tip mixt A: 12-13 Berceni Tip mixt B : 10-11 Leordeni, 11-12 Popești Deși menit să reprezinte o ultimă barieră de apărare a Capitalei în cazul unei invazii, sistemul de fortificații al Bucureștiului nu a fost niciodată încercat de focul războiului. Inovațiile militare aduse de armata germană la începutul secolului 20 au făcut
Sistemul de fortificații al Bucureștiului () [Corola-website/Science/318760_a_320089]
-
aflat în prezent pe teritoriul Ucrainei). Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Gura Humorului a fost sfințită la data de 15/27 octombrie 1885 de către mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici al Bucovinei și Dalmației, la acel moment paroh fiind preotul D. Popescul. În anul 1890, frații Pașcovici (care contribuiseră și la construirea bisericii) au amplasat o cruce de piatră în curtea bisericii, în apropiere de intrare, iar pe trei fețe ale soclului ei au inscripționat următoarea pisanie: ""Biserica didită prin osirdia parochului
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
apropiere de intrare, iar pe trei fețe ale soclului ei au inscripționat următoarea pisanie: ""Biserica didită prin osirdia parochului S. Cobilanschi, G. Pașcoviciu și J. Danileviciu sa sfințit în 15/27 Octomvrie 1885 de mitropolitul Silvestru supt păstoria parochului D. Popescul. Temelia bisericii sa sfințit de parochul S. Cobilanschi în 29 Septemvrie 1876. la carea a participat președintele Br. Alesani și capitanul districtual A. Kesman. Aceasta sf. cruce este aședată pe spesele fraților Pașcoviciu din Gurahumorului întru cinstea m.m. Voevodilor Michail
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
Piatra d'întuiu a Vălenilor s'apus lângă apa Vezii". Numele de Văleni se trage de la Valea Vezii și se aseamănă cu situația topografică a localității și înseamnă sat în valea Vezii, râu principal lângă care este așezat. Numele satului Popești vine de la postelnicul Gheorghe Popescu al proprietarului de pe vremuri Dima Ciochină. Numele satului Mandra vine de la o așezare temporară a unor stâne de oi sau după alții numele Mandra se originează cu cuvântul „Mândra" care are intr-adevăr o semnificație
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
de Cerna” ( C. Tamâș,I. Soare și C, Manea-Andreescu- Comori arhivistice vâlcene. Buc.1985 nr 326) De menționat că, până în anul 1962, în acest sat a locuit boierul Chiricel, în al carui conac a fost amplasat sediul CAP-ului!!! Satul POPEȘTI -Apare documentar abia în anul 1900 că un cătun al satului Ciumagi.În 1925, împreună cu satele Găgeni și Păsculesti , aparține de com. Ciumagi.Prin Legea administrativă din 6 septembrie 1950, se înființează regiunea Vâlcea și raionul Lădești iar satul Popești
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
fosta „Sf. Varvară”) din Popești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1473, având codul de clasificare . Ea face parte din ansamblul Conacului Cantacuzino - Pașcanu din Popești. Prima atestare documentara a satului Popești este într-un uric din 12 august 1426 al domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432). El a făcut parte din Ținutul Cârligăturii. Moșia Popești a aparținut o lungă perioadă familiei Mavrocordat. În jurul anului 1776, boierii din familia Mavrocordat a construit Biserică
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
județul Iași). Ansamblul Conacului Cantacuzino - Pașcanu din Popești a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1473, având codul de clasificare . El este format din următoarele două obiective: Prima atestare documentară a satului Popești este într-un uric din 12 august 1426 al domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432). El a făcut parte din Ținutul Cârligăturii. Moșia Popești a aparținut o lungă perioadă familiei Mavrocordat. În jurul anului 1776, boierii din familia Mavrocordat a construit Biserica
Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Popești () [Corola-website/Science/335002_a_336331]
-
Mislea și Jilava, au fost eliberate. În anul 1957 i s-a permis să plece din România și s-a stabilit la castelul soțului său de la Dieppe (Franța), unde a murit în 1971. Ea a lăsat ca moștenire domeniile de la Popești nepotului său, Dimitrie Sturdza (n. 1938), care locuia în Elveția. În castelul din Popești s-a instalat un fost sanatoriu TBC și apoi o anexă a Spitalului "Sfânta Maria" pentru copii retardați sau infectați cu HIV, imobilul ajungând într-o
Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Popești () [Corola-website/Science/335002_a_336331]
-
femei bocindu-se. Peste toate: stoarcerea neistovită din bureții norilor. Niciodată nu se văzuseră strânși laolaltă oameni din lumi atât de pestrițe: țărani și târgoveți, soldați de toate armele, răniți și sănătoși, ciobani cu glugile acoperind ochii, femei și haine popești; chipuri întunecate, obraze îndobitocite, ochi goi cătând la fiecare cinci minute către cerul dinspre apus, care în neguri se aprindea pe măsură ce se apropia noaptea. Și pe șoseaua din față, scurgându-se în scârțâit fără istov, bejănia. Prizonieri între soldați, mușcând
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
un moment de sărbătoare, în care entuziasmul, tinerețea, naturalețea și bucuria s-au putut observa cu ușurință. În program au mai figurat lucrări precum Am umblat pădurile de D.G.Kiriac, Doruleț, dorulețule, Cămara ta de I.D.Chirescu, Fluture de St. Popesc, dar și lucrări din repertoriul coralistic internațional semnate de Cl. Monteverdi, A. Ramirez sau A. Orwall. De asemenea, nu puteam să trec cu vederea soliștii acestei seri muzicale, care ne-au încântat cu aptitudinile lor vocale, dar și cu finețea
Un alt final de stagiune pe scena Conservatorului by Andreea DRAGU () [Corola-website/Journalistic/83853_a_85178]