377 matches
-
epopei biografice cu timbru irepetabil. În enumerarea amănunțită și riguroasă a opiniilor pe care succesivele generații de critici le-au rostit despre Creangă, Eugen Simion nu-și începe pledoaria cu Călinescu, ci cu junimiștii (care vedeau în Creangă un „autor poporal“, talentat, dar de speță inferioară), iar ideea care răzbate din carte e următoarea: Creangă a încetat de mult să mai fie un simplu autor, el a devenit un personaj literar a cărui biografie trece în operă și a cărui operă
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
ei fiind, de fapt, realizatorii ziarului conservator (la care, din 1878, a lucrat și Caragiale), deși, din ianuarie 1878, conducătorii partidului numesc pe I.A. Zizin Cantacuzino redactor șef. Junimiștii au găsit în creația lui Slavici o expresie a literaturii poporale dorită și cultivată de ei. Fata de birău (care mai avea și meritul de a ironiza pedantismul cărturăresc și etimologismul latinizant), și, apoi, masiv, basmele și poveștile folclorice, le verifica, desigur, aprecierea dintîi. Cînd Convorbirile sau Timpul încep să-i
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
a respirației, vocii și trupului. Acest curs este menit să ofere actorilor și studenților un impuls pozitiv în propria lor devenire“, precizează Secretariatul literar al T.G.S.T. din presa vremii acum... 100 ani „A apărut «Limba maghiară», manual pentru elevii școalelor poporale române, de Iuliu Groșforean, învățător în Galșa și Iosif Moldovan, învățător în Arad“. (Controla din 4 decembrie 1904). „Magnat nou. Grația Majestății Sale l-a ajuns pe actualul comite suprem al orașului și comitatului Timiș, Dl. Dr. Molnar Viktor și
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Pagină realizată de VALI CORDUNEANU Un manuscris inedit din 1953 reconstituie istoria longevivei mișcări de la gazeta „Cuvântul Satelor“ „Douăzeci de ani încheiați a apărut fără întrerupere «Cuvântul Satelor» gazeta poporală fondată de plugarii din Banat. La 26 octombrie 1926 i-am subscris actul de constituire în comuna Șoșdea, iar la 1 Decembrie același an, foaia lor a plecat la drum din Lugoj în 11 000 de exemplare, spre toate regiunile
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
mare. Ne permitem să afirmăm și de astă dată, că gazeta noastră «Cuvântul Satelor» are printre cetitorii ei pe cei mai luminați țărani din Bănat. Numai așa are înțeles să publicăm un studiu ca «Introducerea în Antroposofie» într-o gazetă poporală” - sunt rândurile surprinzătoare scrise de I. Ciucurel în 10 ianuarie 1936. La fel cum sunt și cele din manuscrisul publicat acum: „Astfel, gazeta noastră a arătat, că la școala superioară de știință spirituală dela Goetheneam-ul din Dornbach, este și o
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
Creangă". Și, cum pe seama unui scriitor de asemenea importanță puțină mitologie nu strică, să începem cu o amintire aparte a mai vîrstnicului său contemporan, Gr. Alexandrescu. Neputîndu-și explica prea bine "colorația atît de vie, sugestivă și naturală" a originalului autor "poporal", fabulistul și prietenii îl însărcinează pe profesorul Gruber a-l cerceta mai îndeaproape. "Distinsul observator", preocupat de psihologia experimentală cu aplicații în "audiția colorată", îl urmărește pe humuleștean "vreo jumătate de an". Îi ia la întors manuscrisele, îl privește în timp ce
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
atunci în Edițiunea școlară a Autorilor Români. Iată cuprinsul: Alexandri Vas(ile), Alexandrescu Gr., Bălcescu, Biblia din 1688, Bolintineanu, Cantemir, Coresi, Costin Miron, Donici și alții, Dosoftei, Ivireanul Antim, Kogălniceanu Enaki, Milescu Spătaru, Neculcea Ioan, Negruzzi Const., Odobescu Alex, Poesii poporale, Ureche, Varlaam. * Tot Coresi Ion, "originar din insula Hio", a mai imprimat, tot la Brașov, - unde nu știu dacă are un bust că al lui Honterus de lîngă Biserică Neagră, - Omiliarul, tot în 1577, ca și Tetravanghelul în 1560-'61
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
Suceava Mihai Eminescu, A. D. Xenopol, T. T. Burada, Petru Poni, Ion Bianu, Ion Bogdan, G. Bogdan-Duică, C. I. Istrati, Gavriil Musicescu, Ion Kalinderu, Sextil Pușcariu, Gustav Weigand. Ilarie Chendi i-a recenzat înmormântarea la români (1892), iar G. Bogdan-Duică, Poezii poporale despre Avram Iancu (1900), Leca Morariu i-a relevat preocupările de istorie literară, Pompiliu Constantinescu îl socotea cap de serie al celor "care au procedat la o inventariere impresionantă a folclorului național, adunând și clasificând o vastă producție de unde ar
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
despre lărgirea dreptului de alegător la Dietă, subscrișii, pentru a da ocaziune și poporațiune din comitatul Făgărașului, își exprimă voința în această cestiune de cea mai mare importanță pentru cetățeanul patriei, și avem onoarea de a Vă comunica la Adunarea Poporală ce se va ținea Duminică în 13 Septemvrie, anul curent la orele 12 în Piața Mare din Făgăraș, obiectivele: 1. Constituirea adunarei, alegerea președintelui, vicepreședintelui și a doi notari ai Primăriei. 2. Dezbateri asupra situațiunei politice. 3. Propunerea de a
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
iar în zilele de sărbătoare, și duminică între 5 și 10 dimineața“. (Temesvarer Zeitung din 20 mai 1905). „Daruri pentru biserică și școală. Binemeritatul nostru bărbat, dl. Emanuil Ungureanu, a binevoit a ne pune la dispoziție 6 bucăți din «Biblioteca poporală a Asociațiunii» spre distribuire între elevii mai diligenți ai școalei noastre“. (Drapelul din 21 mai 1905). 75 ani „Curs de sudură electrică. Dl. dr. Micloși Corneliu, directorul întreprinderii de tramvaie electrice din Timișoara, a inițiat un curs de specializare pentru
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
capodoperă de o hieratica frumusețe, care a făcut o adevărată carieră în creația culta românească și universală. Că o continuare firească a demersului folcloristic al lui Sabin Drăgoi au fost reeditate și cele XXX Coruri aranjate și armonizate după melodiile poporale culese, notate și alese din comuna Belinț, album coral publicat la un an de la investigația folcloristica belințeană (Lito Pregler, Timișoara [1935]), capodoperă a literaturii corale românești, care cuprinde, selectiv, 15 coruri mixte și tot atâtea bărbătești, armonizări ale melodiilor de
Colocviul ?Sabin V. Dr?goi? by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
zonă spre care l-ar fi îndrumat propria sa cultură, Russo s-a aflat mereu în căutarea fondului nostru ancestral, pe care era convins că nu-l poate găsi decît în folclor, după cum demonstra în Cugetări și în articolul Poezia poporală. Așa cum spuneam, fraza românească a lui Russo vizează decis registrul autohton, căutînd o "autenticitate" aproape demonstrativă. Exemplul cel mai clar este furnizat de Cîntarea României, o proză poetică pînă de curînd considerată drept operă emblematică a autorului, în realitate o
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
această operă, mereu ispititoare, printr-o critică «de sistem», pretențioasă, negreșit constrîngătoare, livrînd savantlîcuri sau dacă o putem savura și descifra printr-o lectură strict «de plăcere», gustînd fervoarea spunerii și acel Creangă al aparențelor, expediat sub eticheta de scriitor poporal”. Dacă excluderea ultimei ar fi o aberație, să admitem că și „savantlîcurile” psihanaliștilor și ezoteriș- tilor se pot dovedi atracțioase. E vorba de abordarea operei în duhul unei „gratuități” speculative, precum o construcție de cărți de joc de o delicată
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]
-
rezistența în timp a creației eminesciene"). în editoriale vine vorba adesea de Caragiale, Slavici, T. Maiorescu și, o dată, autorul ține să reamintească radioascultătorilor debuturile marilor scriitori intrate în legendă: Poeziile populare ale Românilor culese de V. Alecsandri. Titlul exact Poezii poporale, Balade, Cântece bătrânești, adunate și îndreptate... (1852), Poeziile lui Eminescu (1883), Poeziile lui Octavian Goga (1905), Plumb de G. Bacovia (1916), Cuvinte potrivite de Tudor Arghezi (1927), Joc secund de Ion Barbu (1930), Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare de
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
și soldați sovietici în preajmă, ocultându-se, astfel, încă o dată, memoria culturală națională. Tot în Rădăuți sunt atestate documentar și alte biblioteci. Filiala Societății „Școala Română”, înființată la 19 mai 1884, se îngrijește de o bibliotecă de cărți didactice pentru „școlile poporale” și liceu, sprijinind în același timp cu mijloace financiare și materiale elevii sărmani. Potrivit unui document de epocă, o bibliotecă publică românească exista în Rădăuți încă din primul deceniu al secolului XX. În 1912, elita românilor rădăuțeni lansează un Apel
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
pe cutare or cutare țăran îl putem numi cult în felul său. De la femei pretindem cu deosebire cultură; însă ocupațiunea lor cu științele li apare bărbaților cel puțin netrebuincioasă, adesea nemăsurată și în genere... neplăcută. Învățători sătești și de școli poporale se luptă adesea cu zel și în van, o ajung însă prea rar de-a aparținea sau de-a fi numărați măcar între cei culți; odinioară - cu deosebire în începutul secolului nostru și de la timpul de-nflorire a literaturei naționale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un individ. Moravurile unei națiuni pot, ca expresiune a individualității naționale și în comparațiune cu altele, să fie culte, însă omul singular care exercită aceste moravuri nu demonstră prin asta încă cultură, ci numai morigenitate, civilitate. {EminescuOpXIV 916} Unui spirit poporal sau unui popor i se pot atribui așadar toate semnele caracteristice ale culturei cari vor rezulta în decursul studiului nostru, fără din aceasta să urmeze cumva cum că indivizii singulari ai acestui popor sânt într-adevăr oameni culți. Studiul nostru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
l-a priceput. De-a se exprima bine și corect asupra oricărui lucru e posibil numai la o universalitate a culturei, așadar la o claritate și idealitate a intuițiunii tuturor lucrurilor asupra cărora el vorbește. Maturitatea culturei publice a spiritului poporal se manifestă cu deosebire în limba sa, și între culții unui popor se numără numai aceea cari-au suit înălțimea și domină terenul întreg. Comoara și puterea limbistică, felul stilului și a expresiunii la un popor se reflectă și se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin pletele bătrânului rege nu sunt metafora vie a creierilor săi, în cari imaginile, florile gîndirei s-amestecau sălbatece și fără înțeles? Și câtă profunditate în acele gândiri, și cât miros în acele flori! Astfel sunt și florile sălbatece - cântecele poporale. Pe câmpiile lor a cules Shakespeare și orce poet național - pe alte câmpii însă a cules poeții aciia cari vorbesc de rai și iad de îngeri și demoni, de stelele cerului și de mărgaritarele din fundul mărei. Shakespeare a vorbit
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
explorări” este - în optica lui Ion Vinea - o marcă a veritabilului temperament artist așa cum originalitatea discretă, simplă, necontrafăcută este semnul tradiției locale autentice. Oarecum pe aceeași linie, va fi comentat și discursul de recepție al lui Mihail Sadoveanu despre Poezia poporală, rostit cu ocazia primirii prozatorului în Academia Română („Sadoveanu la Academie“, nr. 43): „După aproape un sfert de veac de muncă literară, Sadoveanu dovedește, fără să se renege, că e capabil de înnoiri. Fără să se renege, căci desfundă mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-se tendința trecerii spre o altă categorie tematică, cea a baladei familiale, prin extinderea tipului Fratele și sora. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 27-29; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870, 32-34; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873, 151-160; T. T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880, 165-173; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 14-16; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 410-415; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
Poezii populare române, București, 1885, 410-415; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 51-53; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 13-17; Al. Țiplea, Poezii populare din Maramureș, București, 1906, 4-6; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, II, Sibiu, 1906, 9-16; Gh. Tulbure, Cântece din lumea vechiă, Făgăraș, 1908, 48-51; C. N. Mateescu, Balade, Vălenii de Munte, 1909, 111-114; Nicolae Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 182-187; Marin I. Apostolescu, Balade populare, I, Alexandria, 1912
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
C. N. Mateescu, Balade, Vălenii de Munte, 1909, 111-114; Nicolae Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 182-187; Marin I. Apostolescu, Balade populare, I, Alexandria, 1912, 22-27; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 216-228; Gh. Cătană, Balade poporale, Brașov, 1916, 74-77; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 263-268; Const. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932, 11-22; C. Sandu-Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 1943, 35-50; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
iunie 1990, în momentul în care puterea face apel la avangarda muncitorească, la mineri, pentru a veni să-i terorizeze pe studenții și intelectualii din București. Regimul Iliescu și guvernul Iliescu-Roman făceau cunoscut disperaților revoluției că ei nu erau poporul: poporal alesese, în mai 1990, reforma nu revoluția. Această aură conferită de intelectualitatea occidentală și de tribunii drepturilor omului reprezintă avantajul Vestului, dar nu fără a crea în interior un resentiment împotriva acelor privilegiați care primesc ajutoare, burse și onoruri din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Gimnaziul Evanghelic din Sighișoara și apoi la Institutul Teologic din Sibiu. Susținut de Andrei Șaguna, își continuă studiile la Leipzig, la întoarcerea în țară fiind numit, în 1861, profesor, la Institutul Diecezan din Sibiu. Lucrările lui didactice (Abțdariu pentru școalele poporale române, Carte de cetire pentru școalele poporale române ș.a.) contribuie la pătrunderea raționalismului în școală și, concomitent, la o folosire îngrijită a limbii române. Ales, în 1864, prim-paroh al orașului Sibiu, hirotonisit protopresbiter, numit asesor consistorial și consilier arhiepiscopal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]