333 matches
-
în Scrisori, unde a colectat o sumă de proverbe (în care, nu-i vorbă, pune în gura poporului cuvinte ca: intrigi, caracter etc.), dar aceasta la dânsul e întîmplător și el n-a fost conștient de marea importanță a curentului poporan, cum n-a fost nici maestrul său Eliade, pentru că n-a fost poporanist, el, primul junimist. Românismul său se reduce mai mult la cărțile bicericești și la "trecut", decât la literatura populară, decât la țăranul român viu, cu sufletul și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
limbii a lui Eliade. Iar în literatură, importanța prea mare ce o dă Eliade traducătorilor din limbile străine (lucru de care, cum am văzut, nu s-a entuziasmat niciodată școala critică moldovenească) și lipsa oricărui interes și înțelegere pentru curentul poporan sunt tot atâtea trăsături care ne fac să-l considerăm printre importatorii, foarte merituoși dealtmintrelea, ai culturii străine, dar nu printre adevărații ei asimilatori. Și nici în politică, cum am avut prilejul să arăt aiurea 1, Eliade nu poate fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
luând cunoștință de direcțiile și felul activității sale multilaterale: El vrea să avem o literatură nouă și este partizan al influenței literaturilor străine, dar dă în același timp scriitorilor un îndreptar prin cronicile pe care le dezgroapă și prin literatura poporană. El vrea să schimbe organizarea țării, dar în același timp studiază istoria trecutului și starea actuală de atunci a țărilor române, ca să știe ce li se potrivește și ce nu din ceea ce poate fi importat. Și nu mai insist, căci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
legendară. Și, să mai adăugăm romanele istorico-soci-ale ale lui D. Moruzi. Dacă, în sfârșit, ne întoarcem privirile la o altă preocupare cu "ale noastre", foarte interesantă, la folclor, constatăm că primii colectori ai poeziei populare și primii teoreticieni ai curentului poporan (încă de la 1840) au apărut în Moldova, unde găsim și pe cei mai mari folcloriști, pe S. Fl. Marin și Tudor Pamfile - precum și publicația cea mai valoroasă din acest domeniu, bătrâna Șezătoare, a dlui Artur Gorovei, el însuși un eminent
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
asupra celei culte a fost o cauză esențială de înviorare și de progres estetic a celei din urmă. Această influență însă s-a exercitat cu adevărat numai în Moldova, unde a și apărut și a fost cultivat așa-numitul "curent poporan". Dar ce lucru poate fi mai "al nostru" decât literatura populară - opera literară, în care se oglindesc cele două mii de ani de viață subiectivă și obiectivă a poporului român în mediul natural, în care a fost el menit să trăiască
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
singurul prozator artist muntean din vremurile acele, Odobescu, este un fervent iubitor și admirator al literaturii populare. Și credem că nu e, iarăși, o întîmplare că acest singur artist al prozei muntene dinainte de 1880 este și singurul reprezentant al curentului poporan din Muntenia din acea vreme și, încă, un reprezentant al curentului istoric - unul care "șterge colbul de pe cronice bătrîne" -, un alt curent care a fost un factor însemnat al literaturii române, pentru că "cronicile", aproape ca și poezia populară, conțin lucruri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Negruzzi, se datorește și poeziei populare, și "cronicilor bătrîne". Iar - ajungem acum la cel mai mare scriitor al nostru - opera lui Eminescu, marele pelerin în toate ținuturile românești și însuși colector de poezie populară, poate fi concepută fără existența curentului poporan, a literaturii populare - și, să nu uităm, a "cronicilor bătrîne", în care a trăit cufundat toată viața -, fără existența celor două izvoare de lucruri "ale noastre"? Nu trebuie să părăsim acest capitol fără să spunem un cuvânt despre limbă. Limba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Pe lângă acestea, să se ia în seamă că trecuse și vremea culturii fanariote, care înstrăina spiritul public. Dar mai este ceva. Este poezia populară, care învigorează spiritul specific național și-l face să asimileze influența străină. Și cum curentul acesta poporan există numai în Moldova, scriitorii moldoveni de atunci sunt mai mari și mai trainici. (Atragem atenția profanilor că acest "curent poporan" nu înseamnă curent poporanist. E un termen uzual în istoria literaturii romîne.) În Muntenia, spiritul specific are numai tăria
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Este poezia populară, care învigorează spiritul specific național și-l face să asimileze influența străină. Și cum curentul acesta poporan există numai în Moldova, scriitorii moldoveni de atunci sunt mai mari și mai trainici. (Atragem atenția profanilor că acest "curent poporan" nu înseamnă curent poporanist. E un termen uzual în istoria literaturii romîne.) În Muntenia, spiritul specific are numai tăria pe care i-o dă extracția scriitorilor, mai apropiați de popor, dar nu o are și pe aceea pe care i-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un termen uzual în istoria literaturii romîne.) În Muntenia, spiritul specific are numai tăria pe care i-o dă extracția scriitorilor, mai apropiați de popor, dar nu o are și pe aceea pe care i-ar fi dat-o curentul poporan. De aceea, un poet ca Grigore Alexandrescu, cel mai mare talent dinainte de Eminescu afară de Cîrlova (care însă, după ce a scris cinci poezii, a murit), abia se poate spune că "a rămas". Structura artistică defectuoasă a acestui poet se explică, pe lângă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ele mai puternic și mai de timpuriu în Muntenia. Și or mai fi și alte cauze pentru care Muntenia este de la început mai "înaintată" decât Moldova. În epoca următoare, a lui Alecsandri, Moldova e stăpânită de curentul critic, de cel poporan și de cel istoric; 1 Poezia lui Goethe apare însă după 16 ani de la moartea lui Văcărescu. literatura ei e mai obiectivă; Moldova creează proza românească și critica socială. Muntenia, în epoca aceasta, este entuziastă, lirică, lipsită de curentele mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibr? ileanu, dar Stere consideră c? ? elurile urm? rîțe de na? ionalism s�nt mai presus de revolu? ia social?. Fiind un antisemit moderat, �i consideră pe evrei drept reprezentan? îi �capitalismului r? ț? citor�. Poporani? ții nu d? deau vină, pentru problemele din Rom�nia, pe institu? iile occidentale, ci pe cauzele structurale ? i sociale, propun�ndu?? i s? le �nfrunte ? i s? le �nl? ture. �n art? ? i literatur? , poporani? ții nu erau de acord
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi �capitalismului r? ț? citor�. Poporani? ții nu d? deau vină, pentru problemele din Rom�nia, pe institu? iile occidentale, ci pe cauzele structurale ? i sociale, propun�ndu?? i s? le �nfrunte ? i s? le �nl? ture. �n art? ? i literatur? , poporani? ții nu erau de acord cu deta? area scriitorului sau a artistului. Stere (că ? i narodnicii din Rusia) consideră c? scriitorul trebuie s?? i fac? pe to? i s?? i iubeasc? pe oameni (adic? pe ?? răni), d�nd o m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ionalismul, dat fiind c? , �nt�mpl? tor, o na? iune are suflet; pe c�nd o gloat? internă? ional? ? i vulgar? , �poporul�, care nu face dec�ț s? trudeasc? ? i s? sufere, nu are nimic de acest fel�62. Pentru poporani? ți, faptul c? mo? ierul sau exploatatorul erau rom�ni sau apar? ineau altor grupuri etnice era irelevant. Unicul lor interes era ajutorarea ?? rănilor ? i a muncitorilor. Pentru ei, numai ?? rănii ? i muncitorii alc? tuiau na? iunea. Cu toate c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile mitropoliților Varlaam și Dosoftei), Învățăturile lui Neagoe Basarab, Diregătoriile bunei creșteri, Povestea vorbei și fermecătorul tezaur al proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile mitropoliților Varlaam și Dosoftei), Învățăturile lui Neagoe Basarab, Diregătoriile bunei creșteri, Povestea vorbei și fermecătorul tezaur al proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și noi astfel ne-am despărțit de Rusia și republicile alcătuite în vechile ei hotare”. Republica se proclama „slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor”. Se va convoca imediat „adunarea poporană pe temeiul glăsuirii obștești”, care va hotărî „rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu alte țări, dacă aceasta o va cere binele popoarelor republicii noastre”. Declarația a fost primită la Iași cu multă satisfacție, salutându-se ruperea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ministrul de Externe al Republicii Ucraina, Golubovici, guvernelor german, austro-ungar, turc, bulgar și român 1918, martie 16 (st.v.) Către guvernul german, austro-ungar, turc, bulgar și român. Prin aceasta cu onoare vă aduc la cunoștință că Consiliul Miniștrilor poporului Republicei Poporane Ucrainene găsește necesar să informeze guvernul imperial german asupra următoarelor: Guvernul ucrainean este adânc interesat de soarta unei regiuni limitrofe a Republicei Ucrainene, de Basarabia. Cu toate că regiunile locuite de către două popoare dominante, acel ucrainean și cel moldovenesc, se întrepătrund, nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în viitor Basarabia poate fi obiectul discuției la conferința de pace de la București, guvernul Republicei Poporane Ucrainene găsește că discuția asupra acestei chestiuni și soluționarea ei poate avea loc numai cu participarea și consimțământul reprezentanților guvernului ucrainean. Președintele Consiliului Miniștrilor Poporani și ministrul de Externe, V. Golubovici Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România 1917-1918. Documente, Antologie de Ion Calafeteanu și Viorica-Pompilia Moisuc, Editura Hyperion, Chișinău, 1995, p. 185-186 Notă trimisă de Guvernul Republicii Poporane Moldovenești Republicii Ucrainene. 1918, martie 16
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
reprezentanților guvernului ucrainean. Președintele Consiliului Miniștrilor Poporani și ministrul de Externe, V. Golubovici Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România 1917-1918. Documente, Antologie de Ion Calafeteanu și Viorica-Pompilia Moisuc, Editura Hyperion, Chișinău, 1995, p. 185-186 Notă trimisă de Guvernul Republicii Poporane Moldovenești Republicii Ucrainene. 1918, martie 16 (st.v.) Sfatul Țării, parlamentul Republicei Moldovenești, aflând despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special asupra unei părți a ținuturilor Hotinului și Cetatea Albă, își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene, Rada centrală și întreg poporul ucrainean protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de autodeterminare a poporului moldovenesc și a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei. Sfatul Țării declară ca Republica Poporană Moldovenească s-a proclamat independentă și neatârnată la 24 ianuarie a.c., în granițele fostei gubernii a Basarabiei, despre care fapt au fost anunțate toate statele și Ucraina. Sfatul Țării amintește Ucrainei, că între republicele Moldovenească și cea Ucraineană, din momentul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pâne din Banat și alte schițe originale (1925) și din periodice merită ceva mai multă atenție. Notația moravurilor se îmbină cu înregistrarea aproape mereu fidelă a felului în care vorbesc oamenii simpli. Este o „proză țărănească”, în continuarea liniei curentului poporan de la „Tribuna” lui Ioan Slavici, dar și cu influențe dinspre poporanismul „Vieții românești”. Încă de luat în seamă și astăzi sunt paginile memorialistice, cele mai multe răspândite prin periodice, și substanțiala contribuție publicistică. Risipindu-se într-o febrilă prestație de activism social
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
folclor, 1987, 1988), M. Coman (Sora soarelui, 1983; Mitologia populară românească, 1986 și 1988), M. Eliade (Comentarii la legenda Meșterului Manole, 1943; De la Zalmoxis la Gengis-Khan, 1984); I. Evseev (Cuvânt-simbol-mit, 1983; Simboluri folclorice, 1987), T. Herseni (Forme străvechi de cultură poporană, 1977), M. Mesnil (Etnologul Între șarpe și balaur, 1996), Gh. Mușu (Din istoria formulelor de cultură arhaică, 1973; Din mitologia tracilor, 1979), T. Papahagi, (Mic dicționar folcloric, 1979), Gh. Pavelescu (Pasărea-suflet, 1942; Mana În folclorul românesc, 1941) sau O. Hedeșan
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fous et carnavals, Fayard, Paris Hell, Bertrand, 1994, Possession et chamanisme: les maîtres du désordre, Flammarion, Paris Henniger, Joseph, 1987, „Sacrifice”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. XIII, MacMillan, New York Herseni, Traian, 1977, Forme străvechi de cultură poporană românească, Dacia, Cluj Herseni, Traian, 1997, Colinde și obiceiuri de Crăciun, Grai și Suflet, București Hobsbawm, Eric; Ranger, Terence (coord.), 1983, The Invention of Tradition, Cambridge University Press, Cambridge Hocart, A.M., 1934, „Etiquette”, În Edwin Seligman, Alvin Johnson (coord.), Encyclopaedia
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, Artur Gorovei, Despre descântece, Elementul popular în literatura cultă și Legenda arborilor îmbrățișați, N. I. Apostolescu, Frunză verde, Th. D. Speranția, Frunză verde în poezia populară ș.a. Notabile sunt lucrările Verbul plastic în creațiunile poporane de B. Delavrancea, Despre muzica populară românească și culegerea ei de Tiberiu Brediceanu, Icoanele pe sticlă la românii din Ardeal de Ion Mușlea, Noima variantelor din poezia populară, Crăciunul și cei trei crai de la răsărit de J. Urban Jarník, Începuturile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]