330 matches
-
într-o comisie literară pentru a face propuneri pentru reforma învățământul secundar și preda ore de limbă română și filozofie la "Azilul Elena Doamna". Colaborează la revista școlii, "Educatorul", coordonată de directorul școlii, Barbu Constantinescu, unde-i apar cursurile "Literatura poporană" și "Estetica" în anul 1883. În vara lui 1882 călătorește în Italia, susținut financiar de către Titu Maiorescu, pentru a se recupera după o perioadă de boală și căutând a pune capăt căsătoriei cu Ecaterina, căsătorie cu care Maiorescu nu fusese
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
avut un caracter enciclopedic, aici publicând Nicolae Filimon romanul "Ciocoii vechi și noi", Vasile Cârlova două dintre cele mai frumoase poezii "Marșul oștirii române" și "Ruinele Târgoviștei", Tudor Vianu eseul "Principiile criticii", A. I. Odobescu erudita lucrare de folclor comparat "Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai cu seamă în raport cu țara, istoria și datinile românilor" sau traducerile din Anacreon semnate de Dimitrie Bolintineanu. La revista condusă de Odobescu și apropiații săi G. Crețeanu și Radu Ionescu au semnat nume mari ale culturii românești
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
reflectat în presa vremii prin intermediul unui corespondent sub pseudonimul „"De sub poalele Surului"”: Drept urmare, școala este pusă sub scutul bisericii, ea căpătând un puternic caracter confesional. La baza măsurii a stat ordinațiunea Curții din Viena din 1854, potrivit căreia toate școlile poporane din Transilvania au trecut sub jurisdicția și întreținerea comunităților religioase de care aparțineau, măsură întărită și prin alte reglementări ulterioare, școala din Racovița având, se pare, acest caracter încă din 1851, consemnat ca atare în 1853. Astfel, bisericii îi revenea
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
Această idee a pasivității, a fatalismului, a liniștii în fața morții revine necontenit în exegezele baladei și în generalitățile folclorice de tot felul. Până în zilele noastre este un loc comun pentru toți câți vor să ne caracterizeze. Dar ansamblul literaturii noastre poporane, atât cel epic, cât și cel liric, arată că este mai mult decât o exagerare, o dezumanizare să admiți, ca produs al factorilor istorici sau ca reflex al caracterului etnic, un fatalism care merge până la primirea morții fără a reacționa
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
și reversul său, adică aceea că autorul unui cântec ar fi cutare poet popular. Adevărul este la mijloc”. Rădăcinile acestei concepții moderne au fost prefigurate în scrierile primilor clasici. Alexandru Odobescu (1887) analizează acest fenomen cu profundă obiectivitate: „Soarta cântecului poporan nu este aceea a cuvântului scris. Liber fiu al poporului, încredințat zburdălniciei memoriei, el aleargă din om în om, din secol în secol; fiecare îi adaugă un semn de la sine, o vorbă, un viers, un episod și adesea, modificat de pe
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
transcrie, ci le-a însoțit de observații felurite despre care marele filolog german Schuchard a zis: "Pătrunderea și erudiția lui Hasdeu se pun în evidență aici în modul cel mai splendid". Volumul al II-lea poartă titlul special de "Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI, în legătură cu literatura poporană cea nescrisă". În el se publică colecția de texte cunoscute sub numele de "Codex Sturdzanus". Textele sunt publicate cu transcrierea în litere latine și cu un studiu asupra fiecăruia. Volumul se termină
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
despre care marele filolog german Schuchard a zis: "Pătrunderea și erudiția lui Hasdeu se pun în evidență aici în modul cel mai splendid". Volumul al II-lea poartă titlul special de "Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI, în legătură cu literatura poporană cea nescrisă". În el se publică colecția de texte cunoscute sub numele de "Codex Sturdzanus". Textele sunt publicate cu transcrierea în litere latine și cu un studiu asupra fiecăruia. Volumul se termină cu o serie de monografii asupra diferitelor chestiuni
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
proiectului, a ajuns până la definiția cuvântului "bărbat". Operă monumentală, dicționarul are în vedere nu numai limba literară de la acea dată, ci mai cu seamă limba vorbită și limba veche și de aceea a și fost subintitulat: dicționarul limbii istorice și poporane. Conceput pe un plan prea vast, acest dicționar s-a oprit când de-abia începuse și nimeni nu l-a continuat, căci Academia a stabilit alte norme pentru noul dicționar. Hasdeu voia să facă din fiecare cuvânt o monografie. La
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
și a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit în perioada profesoratului său. ("Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l'orfèvrerie antique", Tome I-III, Éditions J. Rothschild, Paris, 1887-1900). A publicat studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene ("Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai ales în raport cu țara, istoria și datinile românilor", 1861; "Răsunete ale Pindului în Carpați"). A publicat studii de istorie literară dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea ("Poeții Văcărești", "Mișcarea literară din Țara Românească în sec. XVIII
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
litere și arte" în care tipărește de-a lungul anilor, printre altele: "Istoria românilor supt Mihai-Voievod Viteazul" de Nicolae Bălcescu, "Cugetările" lui Alecu Russo și "Ciocoii vechi și noi" de Nicolae Filimon. În această revistă Odobescu își publică studiile "Cântece poporane ale Europei răsăritene în raport cu țara, istoria și datinele românilor", "Răsunete ale Pindului în Carpați" și "Poeții Văcărești". Tot în "Revista română" publică în 1862 "Psaltirea diaconului Coresi (note)" și "Câteva ore la Snagov (o călătorie arheologică)". În același an (1862
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
câte o piatră mai mare sau mai mică pe umere, însă acum suntem chemați a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre". Prima parte a operei lui Creangă o formează precum am vazut, mai mult reproducerea producțiunilor poporane. Ne-am înșela însă dacă l-am socoti ca un culegător de folclor: trebuie să-l privim ca pe unul ce a trăit la țară, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane și apoi a dat drum liber fanteziei sale
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
formează precum am vazut, mai mult reproducerea producțiunilor poporane. Ne-am înșela însă dacă l-am socoti ca un culegător de folclor: trebuie să-l privim ca pe unul ce a trăit la țară, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane și apoi a dat drum liber fanteziei sale. De aceea basmele și poveștile lui, deși înfățișează în mod admirabil spiritul poporului de la țară, pun însă în evidență însușirile lui literare proprii. O altă față, mai puțin cunoscută, a lui Creangă
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
Creangă este cea a poveștilor licențioase: "Povestea poveștilor". "Amintirile din copilărie" reprezintă partea cea mai personală a operei lui Creangă. Acestea i-au stabilit reputația de mare prozator. Într-adevăr, alcătuirea meșteșugită a frazei, în care se vede totuși tonul poporan, - scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
și genial, pe care numai mulțimile și popoarele îl pot avea“". Redactorul "Revistei noi" era la curent cu cele mai de seamă și mai noi teorii de folclor comparat. Prin studiul din "Columna lui Traian" (1882), intitulat "Doina. Originea poeziei poporane la români", Delavrancea se referă la Dimitrie Cantemir, care în "" dădea o primă explicație a cuvântului "doină", intuind un strâns raport de interdependență dintre om și natură, pe care cântecul popular îl reflectă atât de pregnant. Cel mai important studiu
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
care în "" dădea o primă explicație a cuvântului "doină", intuind un strâns raport de interdependență dintre om și natură, pe care cântecul popular îl reflectă atât de pregnant. Cel mai important studiu de folclor se intitulează "Verbul plastic în creațiile poporane" ("Șezătoarea", 1929), dezvăluind "„spiritul analitic original, acuitatea observației, cunoștințele multilaterale și adânci ale scriitorului“" (Al. Săndulescu), așa cum va dovedi și studiul "Din estetica poeziei populare" (1913), discurs de recepție cu ocazia alegerii sale ca membru al Academiei Române. Din activitatea publicistică
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București, 1882, 55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București, 1882, 55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886, XXII+352 p. 10. "Biserica din Părhăuți în Bucovina", Tipografia Academiei Române, București, 1887, 8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic comparativ", Edițiunea Academiei Române, Tipografia "Carol Göbl", București, 1890
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+593 p. 13. "Nașterea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+441 p. 14. "Vrăji, farmece și desfaceri, adunate de...", Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1893, 242 p. 15. "Satire poporane române", "adunate de...", Editura Librăriei "Socec et Comp.", București, 1893, II+379 p. 16. "Sântul Ioan cel Nou de la Suceava. Schiță istorică", Lito-Tipografia Carol Göbl, București, 1895, 206 p. 17. "Tradiții poporane române din Bucovina adunate de...", Imprimeria statului, București, 1895
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1893, 242 p. 15. "Satire poporane române", "adunate de...", Editura Librăriei "Socec et Comp.", București, 1893, II+379 p. 16. "Sântul Ioan cel Nou de la Suceava. Schiță istorică", Lito-Tipografia Carol Göbl, București, 1895, 206 p. 17. "Tradiții poporane române din Bucovina adunate de...", Imprimeria statului, București, 1895, III+368 p. 18. "Răsplata. Povești din Bucovina adunate de...", Redacțiunea și editura Societății "Școala" "Română", Suceava, 1897, 111 p. 19. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. I, "Cârnilegile", Edițiunea Academiei Române
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Hore și chiuituri din Bucovina, adunate de... ", ediție îngrijită de Liviu Marian, Academia Română, Librăria "Socec" "et comp"., București, 1910, XIX+182 p. 31. "Istoria literaturii române din Bucovina", Fundația Culturală "Leca Morariu", Tipografia "ROF", Suceava, 2007, 78 p. 32. "Botanica poporană română", vol. I (A - F), ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice "Botanica", indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura "Mușatinii", Suceava, 2008, 700 p. 33. "Botanica poporană română", vol. II (G - P
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
2007, 78 p. 32. "Botanica poporană română", vol. I (A - F), ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice "Botanica", indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura "Mușatinii", Suceava, 2008, 700 p. 33. "Botanica poporană română", vol. II (G - P), ediție" "îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte "de prof. univ. dr. Ioan Opriș, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 712 p. 34. "Botanica poporană română", vol. III (P - Z), ediție îngrijită de Aura Brădățan, cu
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
de Aura Brădățan, Editura "Mușatinii", Suceava, 2008, 700 p. 33. "Botanica poporană română", vol. II (G - P), ediție" "îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte "de prof. univ. dr. Ioan Opriș, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 712 p. 34. "Botanica poporană română", vol. III (P - Z), ediție îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte" de prof. univ. dr. Dumitru Murariu, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 748 p. Ediții postume 35. "Păsările noastre și legendele lor", Editura "Socec et CO", Biblioteca pentru
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
p.; IV, 1998, 314 p., ediție îngrijită de Paul Leu, Editura "Euroland", Suceava. 46. "Nașterea la români", Nunta la români", Înmormântarea la români", ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Saeculum I.O.", București, 2000, 303 + 575 + 399 p. 47. "Tradiții poporane române din Bucovina", ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Universal Dalsi", București, 2000, 252 p. 48. "Mitologie românească "(selecție din articole publicate de S. Fl. Marian în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura "Paideia", București
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
atât de meritorii se prezintă notele bibliografice și cele explicative asupra unor personaje culturale astăzi obscure” (Șerban Cioculescu). Cu o acuratețe remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Ca folclorist a tipărit culegerea "Cântece poporane moldovenești" (1928), unde relevă repertoriul rapsodului Nastasă Crețu din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri).
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]