1,103 matches
-
publicație periodică literar-culturală apărută la București, săptămânal, între 8 noiembrie 1925 și septembrie 1930, fără indicarea comitetului de redacție; de la numărul 216/1929 își schimbă titlul în „Duminica - Magazin (Gazeta de duminică)”. Are caracterul unei publicații literare eclectice, menită să popularizeze marile nume ale literaturii române și universale și să educe gustul public prin texte reprezentative. Rubricile, în mare parte nesemnate, au încă de la început un caracter specializat, păstrându-se aproape neschimbate pe toată durata de existență a periodicului. Astfel, „Buletinul
GAZETA DE DUMINICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287187_a_288516]
-
scoasă sub egida Editurii Librăriei Ig. Hertz; primul număr se tipărește cu titlul „Gazeta noastră”. Continuă „Lumea ilustrată” (1923). Director este Victor Eftimiu, care intenționa să aducă la cunoștința publicului larg „operele marilor scriitori ai lumii, imaginile pictorilor celebri”, să popularizeze autorii contemporani. Promovarea culturii, trezirea interesului pentru cuvântul scris și pentru „chipul zugrăvit” serveau scopului publicației. Traducerile, multe realizate de Ion Gorun și Victor Eftimiu, ocupă spațiul cel mai întins, nu întotdeauna fiind selectate după criterii valorice, cu excepția textelor din
GAZETA NOASTRA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287203_a_288532]
-
lumea greacă și romană; sunt înfățișate aspecte ale vieții și preocupărilor curente ale acelei lumi, informații asupra concursurilor de poezie, construcțiilor, obiceiurilor și tradițiilor, noutăților tehnice care modificau realități revolute. După propria mărturie, în această lucrare G. a intenționat „să popularizeze clasicismul”. Nu lipsite de interes se arată studiul Critica lui G. Ibrăileanu, inclus în volumul colectiv Omagiu lui Constantin Kirițescu (1937), ca și câteva prefețe unde formulează aprecieri pertinente referitoare la materialul literar pe care îl editează, autorii aleși fiind
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
mai sus o serie de literați pe care i-am numit „discipolii lui Augustin” și nu putem trece cu vederea faptul că acești scriitori, care declarau limpede că sunt continuatori ai învățăturii marelui episcop din Hippona pe care au și popularizat-o, adesea chiar în opoziție cu alții, în regiunile din Imperiul Roman de Apus, ori nu erau africani, ori părăsiseră Africa natală din cauza persecuțiilor vandalilor. Într-adevăr, după cucerirea Cartaginei în 439, Africa a intrat complet sub dominația barbarilor și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ale populației. Dar populația este întotdeauna suficient de rațională pentru a nu generaliza fără sprijin experiențele personale, chiar și în cazul în care acestea sunt confirmate de alte experiențe personale. În societatea românească, consumul de mass-media este masiv, iar mass-media popularizează puternic atât discursul științific, cât și, mai ales, pe cel politic. La rândul său, discursul politic devine adesea - deși selectiv - un vector al transmiterii către populație a discursului legitimat științific, mai ales dacă acesta este direct legat de teme politice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în toată perioada de după prăbușirea comunismului, teme majore ale politicii românești. Ca urmare, concepția cotidiană cu privire la aceștia s-a format, în principal, pe baza experienței personale a populației, susținută puternic de discursul politic, dar și de discursul legitimat științific, ambele popularizate de mass-media și toate trei având, în mod esențial, același conținut negativ: bogăția și capitalul au fost acumulate pe căi fie nelegale, fie imorale, formele concrete ale acestora mergând de la escrocheria nemijlocită, de tipul celei utilizate în jocurile piramidale, până la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost puse pe seama educației comuniste, a nostalgiilor după autoritarismul protector specific comunismului sau chiar al unor mai îndelungate tradiții „balcanice”, adică „grecești-bizantine”, deci pe seama diferențelor dintre civilizația greco-ortodoxă și cea europeano-catolică, de tipul celor identificate „empiric” de Max Weber și popularizate de Fernand Braudel, Samuel Huntington și alții. Evident, realitatea empirică era net mai complexă. Căci dacă muncitorii români emigrați ilegal în Italia, Germania, Israel și Franța puteau să se integreze fără probleme în economia capitalistă a acestor țări, managerii români
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și Vasile Moldovan. Revista are inițial un colegiu de redacție alcătuit din Ion Acsan, Mihail Diaconescu, Ștefan Aug. Doinaș, Aurel Rău, Marin Sorescu, cărora, de la al doilea număr, li se alătură Vasile Smărăndescu și Nina Stănculescu. H. își propune să popularizeze haikuul, specie de poezie tradițională japoneză care cunoaște o mare vogă în toată lumea și a cărei răspândire, se consideră, poate mijloci o autentică întâlnire între spiritualitatea românească și aceea din Țara Soarelui Răsare. Într-un Cuvânt de început se arată
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
a încercat să facă din H. o revistă deosebită de alte periodice satirice și umoristice apărute în epocă, dând atenție elementului literar, excluzând vulgaritățile și atacurile personale. H. își propune să publice producția umoristică a scriitorilor autohtoni cunoscuți și să popularizeze scriitorii de același gen, străini, prin traduceri și localizări. În cronici umoristice, A. Bacalbașa, cu verva specifică scrisului său, discută aspecte ale vieții intelectuale și literare: „modele” literare, mania imitațiilor, neînțelegerile dintre diversele grupuri etc. R.Z.
HAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287422_a_288751]
-
a Universității bucureștene, este autorul unui curs de istoria literaturii ucrainene (1975) și traducător al dumelor în limba română. A transpus, de asemenea, în ucraineană poezii de Mihai Eminescu, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu și proză de Ion Creangă, Geo Bogza, popularizând, prin traduceri și studii publicate în revistele literare din Ucraina, literatura română. Scrie la șaptesprezece ani în ziarul „Zori noi” din Suceava, dar adevăratul său debut are loc mai târziu, în 1963, când publică în revista „Luceafărul” povestirea Roata. Cea
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
foiletonistic. Culoarea istorică sau locală nu îi reușește lui R-Ș., dar limba este curată, fără construcții străine. Un stil viguros, încărcat de autenticitate, au amintirile din temnița de la Seghedin, publicate în „Tribuna” sub pseudonimul Bül-A.-Zam. Traducerile („Tribuna”, 1891-1894) au popularizat în Transilvania mari scriitori francezi - Zola, Maupassant, Daudet - și pe Turgheniev, cu romanul Apele primăverii. A semnat și Leandru. SCRIERI: Moara din vale, Sibiu, 1894; La Roma, Arad, 1903; Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911; Militărește, Brașov, 1913
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
S. avea cu siguranță talent, mai puțin forță epică, respirație largă, acestea fiind numai anunțate de textele pe care a apucat să le scrie. Proza sa scurtă, tributară vizibil conceptului de artă cu tendință, pe care publicistul l-a și popularizat de altfel, susținând că „o altă artă nu poate să existe”, cultivă programatic un „realism dur” (Ov. S. Crohmălniceanu), surprinzând cu acuitate faptul divers, de obicei cu pregnant caracter social, căruia îi conferă valoare de simbol. Desprinse din mediul rural
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
ne distruge pe noi înșine. Pentru S. Freud deci, agresivitatea - deși nu direct înnăscută biologic - are tot o bază instinctuală. Cu deosebire după apariția lucrării de sinteză a lui Konrad Lorenz cu privire la agresivitate (On Aggression, 1966), s-a consolidat și popularizat ideea naturii biologice a acesteia. Instinctul agresivității oferă șanse de supraviețuire și de reproducere mai mari pentru că asigură, în principiu, un mai mare acces la hrană, atât nemijlocit (la resursele date într-un areal), cât și prin dispersia indivizilor bătăioși
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prezentat mai sus o serie de literați pe care i-am numit „discipolii lui Augustin”, și nu putem trece cu vederea faptul că acești scriitori, care declarau limpede că sînt continuatorii învățăturii marelui episcop de Hippona, pe care au și popularizat-o, adesea chiar în opoziție cu alții, în regiunile din Imperiul Roman de Apus, ori nu erau africani, ori părăsiseră Africa natală din cauza persecuțiilor vandalilor. într-adevăr, după cucerirea Cartaginei în 439, Africa a intrat complet sub dominația barbarilor și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a obținut de la ea aprobarea de a-i traduce în românește cărțile, rămînînd în corespondență cu laureata Nobel 1909. Întreaga bibliografie a traducerilor Mariei Personn-Mirea din suedeză apărute în România, precum și a traducerilor din literatura noastră în Suedia, unde a popularizat cultura țării natale, încă nu a fost alcătuită. * În sfîrșit, în secțiunea "Biblioteca Universalis", ne e prezentat un scriitor maghiar de origine slovacă Závada Pál, al cărui roman, Perna Jadvigăi, încununat cu premii, tradus și transformat în scenariu radiofonic și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
largă și mai profundă de optică. Cartea lui Goglează depășește chiar avantajele unei asemenea infuzii de vocabular și se remarcă mai întâi de toate printr-o mare accesibilitate, deși tocmai subiectul ei nu este unul de la prima vedere familiar. Ea popularizează însă prin formule inteligente ideea de psihoterapie - rămânând totodată foarte utilă și specialiștilor. Citind-o, se poate aproxima destul de corect, cel puțin ca intuiție, ce este, ce nu este și în ce constă, concret, dinamica unei psihoterapii. Probabil că o
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
și mai ales a lui Maiorescu, a cărui puternică individualitate a constituit un liant al întregii grupări. Încă de la înființare J. a arătat predilecție pentru problemele actualității. O mare atenție a acordat teoriilor lui Charles Darwin, pe care le-a popularizat prin „prelecțiuni”. În general, junimiștii s-au situat pe pozițiile evoluționismului englez și german și, mai puțin, pe cele caracteristice pozitivismului francez, prin prisma cărora au preluat și unele elemente ale criticismului lui Kant. Fără a-i accepta întru totul
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Șerban, Ioan Corvin, Mihai Viteazul, cărora li se evidențiază calitățile morale, politice, militare și culturale. Cărturarul așază la baza civilizației românești Antichitatea clasică și istoria romanilor, subiect a două dintre contribuțiile sale: Istoria romanilor (1829-1830), prelucrare după O. Goldsmith, ce popularizează idei din Montesquieu, și Anticile romanilor acum întâia oară românește scrise (1832-1833), o compilație extinsă ce prezintă organizarea societății și a instituțiilor romane (magistratură, armată etc.). În adaosuri personale, insistă asupra elementelor de civilizație, mitologie, credințe și datini românești, pe
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
un stil concis, definiții clare, corespunzătoare unei exprimări științifice, dar nu lipsesc nici pasajele narative despre experiențe personale. În alte prelucrări, Povățuire cătră economia de câmp (1806), Istoria naturei sau a firei (rămasă în manuscris, cu excepția unor fragmente), iluministul Ș. popularizează învățături agronomice sau face o descriere a naturii pe regnuri, pentru înțelegerea căreia alcătuiește în final un Vocabularium pertinens ad tria regna naturae și un Vocabulariu ce se ține de istoria naturii, ambele cu echivalente în latină, română, maghiară și
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
și un supliment intitulat „Miorița culturală și socială”. Comitetul redacțional: Radu Petre, Ghica Popescu, D. Udrescu, C. Mocanu, I. Cosmescu, Gh. Păuna, Petre Niță. S. își propune să apere și să propage valorile naționale, „comorile ascunse ale geniului popular”, să popularizeze cultura „în viața nouă a satelor”, să contribuie la perfecționarea învățământului la sate, apropiindu-l „cât mai mult de nevoile sufletești ale poporului” (D. Udrescu, Un cuvânt înainte, 1/1928). Rubrici: „Recenzii”, „Informațiuni”. Gazeta cuprinde îndeosebi articole pe probleme de
SOLIDARITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289784_a_291113]
-
vaze, brelocuri și covorașe din dopuri, măști și păpuși din sfoară sau deșeuri de materiale textile. Am confecționat din pungi de plastic, polistiren, îmbrăcăminte participând la Parada costumelor ciudate , la Școala Mihail Sadoveanu din Bacău. Toate activitățile ecologice au fost popularizate prin panouri special întocmite. Am reușit să trezesc dragostea copiilor pentru animale mici-pești, broască țestoasă, peruși, realizând un colț viu în clasă și mulți din ei și-au procurat aceste animale și le îngrijesc și acasă. Prin activitățile desfășurate în
PRIMII PAŞI ÎN EDUCAŢIA ECOLOGICĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_918]
-
sau realizat individual ori ca activitate de grup, el poate reprezenta o pauză în brainstorming-ul de grup. Participantul la o astfel de activitate are ocazia de a gândi liber, de a-și exprima fără teamă ideile și a le populariza, de a beneficia de experiența și cunoștințele celorlalți, a-și clarifica anumite aspecte ale problematicii prezentate și a-și ordona ideația, a o restructura în vederea reținerii și înțelegerii acesteia cu mai multă ușurință pentru că, de fapt, ciorchinele este și o
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
Frumos, Școala «Axinte Uricariul» Scânteia, Școala Lunca Cetățuii, Școala Pietrosu - Tătăruși Profesorii îndrumători și profesorii însoțitori RESURSE MATERIALE Videoproiector, panouri afișaj, pliante Bugetul proiectului Cheltuielile vor fi acoperite în principal din sponsorizări și prin autofinanțare Diseminarea informațiilor Evenimentul va fi popularizat prin afișe, acțiuni de prezentare în mass-media, vizitarea expoziției de către elevi, ilustrarea acțiunilor pe site-ul Grupului Școlar «D. Mangeron» și a instituțiilor partenere. Monitorizare și evaluare Se vor analiza și aprecia materialele ilustrative pregătite de concurenți și se vor
Forme de educaţie ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Adomnicăi () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1194]
-
din foiletoane intră în volumele Ghiveci (1894), Cronicele Doctorului (1898), Verzi și uscate (1900), Factor răspunzător. Decorat! Mica publicitate! (1915), Cu ou și cu oțet (1920), semnate Dr. Urechiă sau Iodoform, alături de care mai utiliza și iscăliturile Aur, Iod, Rigomeț. Popularizând într-un stil agreabil, glumeț, noțiuni de medicină, găsește cu cale să adune în câteva broșuri și mai multe conferințe, rostite îndeosebi la Ateneul Român, după cum ține să publice nu numai în periodice atacuri violente, nedrepte, la adresa lui Lazăr Șăineanu, care
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
1908 și 22 noiembrie 1909, sub patronajul reginei Elisabeta. Director: Virgiliu N. Dărăscu, apoi R. Monske. Revista urmărește în mod special interesele nevăzătorilor - pentru ajutorarea cărora se întemeiază la un moment dat o colonie-așezământ -, în același timp propunându-și să popularizeze opera literară a reginei, compusă sub pseudonimul Carmen Sylva, prin tipărirea aproape număr de număr a scrierilor ei în versiuni românești: cugetări, nuvele ( În luncă, Visul poetului - transpunere de Lia Hârsu, Vârful cu dor, Din povestirile Peleșului) și pagini din
VATRA LUMINOASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290465_a_291794]